Ştiinţa secolului al XIX-lea

A suferit unele modificări în urma cărora a dobândit forma

sub care o cunoaştem astăzi.
Ştiinţa s-a diversificat, au apărut ramuri noi: antropologia,
arheologia, biologia celulară, psihologia sau chimia
organică
În sec XIX ocupaţia de om de ştiinţă a devenit profesie
plătită (Germania, universităţile centre ştiinţifice înfloritoare,
legătura dintre învăţământ şi cercetare);
Termenul "om de știință" a fost inventat în 1833 de
către William Whewell.
Universităţile şi societăţile ştiinţifice au început să publice
reviste de informare ştiinţifică;
1822 - la iniţiativa lui Lorenz Oken, oamenii de ştiinţă au
început să organizeze congrese ştiinţifice naţionale.
Ştiinţa secolului al XIX-lea
În primele decade ale sec. al XIX-lea
Franţa a jucat un rol de lider în cercetarea
ştiinţifică;
1809- Wilhelm von Humboldt, directorul
Departamentului prusac al Educaţiei a
început procesul de reorganizare a
învăţământului superior în Germania şi a
pus bazele Universităţii din Berlin care
avea să devină modelul universităţilor
prusace.
Ştiinţa secolului al XIX-lea
Ştiinţa şi tehnologia
La finele sec al XVIII-lea, descoperirile lui Antoine Lavosier şi
NIcolas Leblanc în Franţa au determinat dezvoltarea unei
industrii chimice de proporţii restrânse. În Germania, care a
devenit lider în domeniul chimiei teoretice, cercetarea a avut
un impact major asupra industriei. Pe la sfârşitul sec. XIX, ea a
devenit cel mai mare producător de vopseluri, îngrăşăminte şi
acizi folosiţi în procesele industriale.
Relaţia dintre ştiinţă şi tehnică a fost bine înteleasă în decursul
sec. al XIX-lea. Urmând exemplul Şcolii Politehnice din Paris
(1794), Germania şi apoi SUA au înfiinţat şcoli tehnice bazate
pe ideea aplicării cuceririlor ştiinţifice în tehnologie.
Universităţile tehnice germane au jucat un rol esenţial în
expansiunea rapidă industriei germane. Ele au format ingineri
cu diferite profiluri, care au utilizat ştiinţa pentru a soluţiona
problemele tehnologice mai degrabă decât pentru a realiza noi
cuceriri în domeniul cunoaşterii
Ştiinţa secolului al XIX-lea
Metoda ştiinţifică
1883 - Cambridge, William Whewell a sugerat Asociaţiei
Britanice pentru Progresul Ştiinţei ca membrii ei să fie
denumiţi “oameni de ştiinţă”, aşa cum cei care practicau arta
se numeau “oameni de artă”. Treptat, termenul propus de
Whewell s-a impus, înlocuindu-l pe cel de “filozofi ai naturii”,
deşi mulţi din oameni de ştiinţă nu erau de acord cu noua
terminologie.
Omul de ştiinţă - observă, formulează ipoteze, conduce
experimente pentru a-şi verifica ipotezele şi, în final,
formulează o teorie.
Conceptul de metodă ştiinţifică s-a dezvoltat schimbării
modalităţii de instruire a studenţilor în studiul ştiinţelor. S-au
înfiinţat laboratoare, iniţiat la Universitatea din Edinburgh,
apoi şi la alte instituţii de învăţământ superior. William
Thomson a fost primul profesor care şi-a lăsat studenţii să
facă experimente la Universitatea din Glasgow.
Ştiinţa secolului al XIX-lea
Antropologie şi arheologie
Interesul faţă de arheologie a crescut după
expediţia lui Napoleon în Egipt, în 1798.
Lespedea Rosetta - obiect care avea să
influenţeze viitorul arheologiei;
1822- Jean Champollion reuşeşte să traducă
hieroglifele egiptene;
Georg Friedrich Grotefend şi Henry Rawlinson au
interpretat primele texte cu cuneiforme utillizat în
Mesopotamia.
1839 – John Lloyd Stephens şi Frederick
Catherwood au descoperit civilizaţia maiaşă;
Ştiinţa secolului al XIX-lea
Antropologie şi arheologie
Antropologia este ştiinţa sec. al XIX lea.
Până atunci numai câtorva oameni le
trecuse prin cap că umanitatea ar fi
putut exista cu mult înainte de primele
civilizaţii cunoscute.
Charles Darwin- teoria evoluţiei speciilor
1879 - picturile murale de la Altamira
(Spania)
Ştiinţa secolului al XIX-lea
Astronomie
Progresul astronomiei este marcat de două descoperiri
tehnice care au dus la realizări neaşteptate.
Prima – descoperirea că lumina poate fi reţinută pe
hârtie prin intermediul unor substanţe chimice
(fotografierea);
A doua - razele luminoase provenite de la diferite
elemente încălzite diferă una de alta;
Prima descoperire a avut drept consecinţă faptul că
astronomii nu mai depindeau de telescop, în timp ce a
doua descoperire a facilitat determinarea elementelor
componente ale unei stele. Treptat, fotografierea şi
spectografia s-au combinat, devenind un proces de
rutină;
Ştiinţa secolului al XIX-lea
Astronomie
Localizată a 8 planetă a sistemului solar –
Neptun;
Asaph Hall a descoperit lunile lui Marte;
Edward Barnard a localizat al cincilea satelit
cunoscut al lui Jupiter;
1887- Observatorul Lick pe muntele Hamilton,
din California. De atunci toate observatoarele
aveau să fie amplasate pe vârfurile munţilor.
Ştiinţa secolului al XIX-lea
Biologia

1858 - Darwin şi Wallace au expus teoria evoluţiei

care a reprezentat punctul de cotitură în
dezvoltarea biologiei;
1838-1839 Sxhreidn şi Scwann au formulat teoria
celulară a plantelor şi animalelor.
Louis Pasteur a făcut importante descoperiri în
domeniile chimiei, biologiei şi medicinei. El arătat
că fermentaţia nu este un proces pur chimic, ci
provocat de enzime.
Au fost descoperiţi viruşii, agenţi microbieni care
treceau prin cele mai fine filtre.
Ştiinţa secolului al XIX-lea
Tehnologia
Impactul electromagnetismului asupra
tehnologiei comunicaţiilor şi asupra vieţii de zi cu
zi a fost deosebit de mare (telegraf, telefon);
Curentul electric a avut un impact major asupra
asupra vieţii;
Revoluţia a cuprins şi transporturile. La începutul
secolului canalul era considerat cea mai bună cale
de transport a mărfurilor, iar vasele cu mărfuri le-
au înlocuit pe cele cu pânze;
Cimentul de Portland, oţelul cu nivel scăzut de
carbon, podurile suspendate şi zgârie norii.