Zona Calda

Petcu Vlad

Clasa x-j
z
 z Climat ecuatorial
 Climatul tropical ecuatorial, sau doar climatul ecuatorial, cuprinde în cea mai mare
parte a sa mediul geografic al pădurilor ecuatoriale, care geografic sunt prezente de o
parte și alta a Ecuatorului. Acest mediu geografic este reprezentat pe mari suprafețe în:

 America de Sud, în Brazilia, tot bazinul hidrografic al râului Amazon;

 Africa centrală (bazinul hidrografic al râului Congo, zona litorală guineeză)

 Arhipelagul Malaez

 Peninsula Malacca

 Arhipelagul indonezian și

 nordul Australiei.
 z
Caracteristicile climatului
 Acest mediu are o uniformitate aparte a
regimului climatic, temperatura medie
anuală variind între 25 și 28 grade
Celsius, iar precipitațiile anuale
depășind 3000 mm.
Vegetația
 Datorită acestor factori climatici, vegetația
predominantă este cea semperviriscentă
(veșnic verde), luxuriantă, cu arbori stratificați
(în 3 straturi: 5–15 m, 15-40m, 40-60m), sub
aceste straturi aflându-se arbuști și ierburi la
periferia pădurilor. În interiorul pădurilor și
între straturi cresc liane și plante epifite
(plante fixate pe arbori). Arborii care
constituie aceste păduri ecuatoriale
sunt: palmierii (peste 1500 specii, cuprinzând
și palmierul de ulei și palmierul de
cocos ), arborele de cauciuc, arborele de
cacao, arborele de
cafea, mahonul, accaju etc. Pe țărmurile
afectate de maree cresc mangrove.
 z
Fauna
 Condițiile climatice favorabile din
această zonă extrem de caldă și umedă
permit existența unei mari diversități de
animale. Cele mai multe
(șerpi, insecte, maimuțe, fluturi, păsări
viu colorate ) trăiesc în coroana arborilor
unde găsesc o hrană abundentă.
Animalele arbolicole s-au adaptat,
putând face salturi și agățându-se de
ramurile arborilor. În desișurile acestor
păduri mai pot fi găsite jaguarul, antilopa
de pădure etc.
Populația
 Din cauza faptului că pădurile ecuatoriale
sunt foarte dense, populația care trăiește
în acest mediu se concentrează pe văile
dens populate sau pe țărmuri. Lagos, de
exemplu, cel mai mare oraș din Nigeria,
cu peste 11 milioane locuitori, este o
metropolă aflată în acest climat. Aici
sezonul ploios ține din aprilie până în iulie,
ploi mai blânde apărând și prin octombrie
și noiembrie, temperaturile variând foarte
puțin de la o lună la alta (27 °C în
ianuarie, 25 °C în iulie). În Africa, în zona
pădurilor ecuatoriale trăiesc în general
pigmeii (populație băștinașă de statură
mică).
 Caracteristici:

Climatul subecuatorial are următoarele caracteristici:

z
 are două sezoane: unul ploios (pe timpul iernii
emisferei - când se extind calmele ecuatoriale) și
unul secetos (pe timpul verii emisferei - când bat
Climat subecuatorial alizeele continentale)

 are temperaturi mai ridicate vara (în jur de 30

Climatul subecuatorial este grade Celsius)
răspândit între 4-10
grade latitudine nordică și sudică.  precipitațiile sunt abundente vara (aproximativ de
Acesta este influențat de alizee (iarna)
1500 mm)
și de calmele ecuatoriale (vara).
Climatul subecuatorial prezintă două  nu bat vânturi
anotimpuri: ploios (iarna) și secetos
(vara).  iarna bat alizeele

 plante de cultură specifice: cereale, leguminoase

(lintea), bumbac, trestie de zahăr etc.
 z

Climatul tropical-uscat(Deșert)

 Deșertul sau pustiul este o zonă care primește foarte puține precipitații, aproximativ

250 mm pe an. Deșerturile au reputația de a susține foarte puține forme de viață deși,
la o comparație mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viață din deșert sunt de
cele mai multe ori variate și rămân în general ascunse pentru a-și păstra umiditatea.
Aproximativ o treime din suprafața Terrei este acoperită de deșerturi. In regiunile de
deșert sunt în general diferențe mari de temperatură de la zi la noapte. Cauza lipsei de
vegetație dintr-un deșert (pustiu) poate fi lipsa apei sau în regiunile arctice lipsa căldurii
necesare vieții.
 Tipuri de deșerturi
z
 Deșerturi aride: În aceste pustiuri carența de apă și pământul uscat este cauza esențială a lipsei
vieții în regiune.

 Deșerturi nisipoase: În aceste ținuturi stratul superior este alcătuit din nisip, în care
predomină cuarțul, care a luat naștere prin fenomenul de eroziune datorat în special vântului, sub
acțiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mișcătoare. Condițiile de viață în aceste regiuni
sunt vitrege. Unul dintre deșerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din Arabia.

 Deșerturi pietroase sau stâncoase: În acest caz stratul superficial este alcătuit din blocuri de piatră
sau stânci, rezultate din crăparea rocilor cauzată de diferențele mari de temperatură și de îngheț.

 Deșerturi cu pietriș: Iau naștere prin procesele de eroziune și depunere a materialului adus
de ghețari. Astfel de pustiuri se pot întâlni în Asia Centrală.

 Deșerturi de sare: Au luat naștere în regiuni aride, acolo unde sarea s-a depus după evaporarea
apei în care era dizolvată.

 Pustiuri de gheață: Pustiuri de gheață pot fi întâlnite în regiunea polară sau în munții înalți unde
temperatura scăzută a împiedicat dezvoltarea vegetației. Apa fiind sustrasă solului prin îngheț,
precipitațiile cad sub formă solidă (zăpadă). Din această categorie se pot aminti regiunile polare,
ca Wright Valley din Antarctica.
 z
Cele mai mari deșerturi de pe glob
NR. suprafața (km²) Denumire Continent

1. 13.200.000 Antarctida Antarctida

2. 8.700.000 Sahara Africa

3. 1.560.000 Deșerturile Australiei Australia

4. 1.300.000 Arabia Asia

5. 1.040.000 Gobi Asia

6. 900.000 Kalahari Africa

7. 330.000 Takla Makan Asia

8. 320.000 Sonora America de Nord

9. 273.000 Karakum Asia

10. 273.000 Tharr si Cholistan Asia

 z

Flora și fauna

 În aceste regiuni aride trăiesc plante și animale adaptate la carența de apă, ca:

 plante crassulaceae, tamaricaceae, euphorbiaceae,

cactaceae xerophyte (cactus, salcâm, tamarix)

 animale ca: mustelidae, reptile, insecte,
arthropode, scorpioni, păianjeni, gazele, dromaderi, cămile.
 Climat tropical
z
 Zonele tropicale (greacă tropai heliou - regiuni însorite) aparțin de zonele climatice calde și sunt caracterizate prin:

 Regiuni ce sunt traversate de tropicul racului (emisfera nordică)- paralela de +23,5° și tropicul capricornului paralela de

-23,5° (emisfera sudică), aici fiind zona de acțiune a alizeelor.

 la tropice soarele este la prânz cel puțin o dată pe an la zenit

 În sistemul de circulație din atmosferă se formează un brâu de maximă între cele două tropice (de sud și de nord)

 La ambele zone de o parte și alta a ecuatorului temperatura medie este de 25 °C, soarele fiind pe cer între 10,5 și 13,5
ore/zi.

 Zona tropicală care apare ca un brâu de o parte și alta a ecuatorului este mărginită de zona subtropicală, granița dintre
cele două zone fiind marcată de izoterma de 18 sau 20 °C (izoterma lunii celei mai reci), zona subtropicală fiind zona de
trecere spre zona temperată. În cadrul zonei tropicale sunt mai multe categorii de zone vegetale, care depind de
cantitatea de apă existentă în regiune, lunile dintr-un an diferențiindu-se în „luni aride” și „luni ploioase” (luni umede):

 între 12 - 9½ luni ploioase = pădure tropicală,

 între 9 ½ - 7 luni ploioase = savană umedă,

 între 7 bis 4½ luni ploioase = savană aridă,

 între 4 1/2 -s 2 luni ploioase = savană cu cactee

 între 2 - 0 luni ploioase = deșert