Încălzirea globală

Gazele cu efect de seră

Unele gaze din atmosfera Pământului se comportă ca

pereții unei sere - captează și rețin căldura soarelui,
astfel încât aceasta nu mai este eliberată înapoi
spațiu.
Multe dintre acestea sunt prezente în mod natural în
atmosferă, însă activitatea umană a dus la creșterea
concentrației unora dintre ele.
CO2-ul este gazul cu efect de seră generat cel mai
adesea de activitățile umane, fiind responsabil în
proporție de 63 % de încălzirea globală cauzată de
om. Concentrația sa în atmosferă este în prezent cu
40 % mai mare decât în perioada preindustrială.  
Alte gaze cu efect de seră sunt emise în atmosferă în
cantități mai mici, însă captează și rețin căldura mai
eficient decât CO2-ul, iar în unele cazuri sunt de mii
de ori mai puternice. Metanul contribuie cu 19 % la
încălzirea globală cauzată de om, iar protoxidul de
azot cu 6 %.
 Situația actuală

• În prezent, temperatura medie globală este cu

0,85ºC mai ridicată decât la sfârșitul secolului 19.
Fiecare din ultimele trei decenii a fost mai cald decât
oricare alt deceniu precedent pentru care există
înregistrări (respectiv din 1850 până în prezent).
• Cei mai proeminenți experți în domeniul climei din
lume consideră că activitățile umane sunt aproape
sigur principala cauză a încălzirii globale observate
de la mijlocul secolului 20.
• O creștere cu 2°C a temperaturii față de perioada
preindustrială este considerată de către oamenii de
știință ca pragul dincolo de care există un risc mult
mai ridicat să asistăm la schimbări climatice
periculoase și potențial catastrofice la nivel global.
Din acest motiv, comunitatea internațională a
recunoscut necesitatea menținerii încălzirii globale
sub pragul de 2 °C.
Istoria încalzirii globale

• Cu 56 de milioane de ani în urmă, Pământul a trecut printr-un eveniment

drastic de încălzire globală, temperatura medie globală crescând cu 9
grade Celsius într-o perioadă de circa 20.000 de ani, iar naturii i-au
trebuit 200.000 de ani pentru a restabili echilibrul. Acum, însă, rata de
creştere a temperaturii globale e de peste 10 ori mai rapidă.
• lată, însă, că în ultima jumătate de secol am început să avem tot mai
multe semne ale unei creşteri neobişnuit de rapide a temperaturii
globale. lar oamenii de ştiinţă au început să devină din ce în ce mai
interesaţi de fenomenul încălzirii globale, mai ales în contextul unei
coincidenţe cel puţin bizare: în aceeaşi perioadă, a început să crească
galopant consumul de combustibili fosili.
MAI SUNT ȘANSE PENTRU ADAPTARE?

• Există dovezi că mari curenţi oceanici au fost influenţaţi în asemenea măsură de creșterea
temperaturii globale, încât unii chiar și-au schimbat sensul (lucru care a contribuit într-o
oarecare măsură la continuarea încălzirii globale). În perioada respectivă, însă, existau foarte
puţini ghețari și zone acoperite de gheaţă, deci nu s-a pus problema creșterii nivelului mărilor
si oceanelor. Acum, însă, există temeri plauzibile că, până la finalul lui 2100, acest nivel ar
putea crește cu cel puţin 0,5-0,6 metri, așa încât actualele zone de coastă ar fi condamnate.
• Dominaţia absolută a omului e vizibilă în primul rând prin infrastructura formată din aşezările
urbane, șosele, autostrăzi şi căi ferate, lacuri de acumulare și terenuri agricole. Toate acestea
riscă să blocheze refugierea faunei în cazul necesităţii migraţiei spre zone mai primitoare.
• Aproape toţi oamenii de stiinţă implicaţi în studierea încălzirii globale și a influenţei poluării
umane sunt de acord că încălzirea globală nu mai poate fi oprită, iar obiectivul de a rămâne în
limita unei creșteri de numai 2 grade Celsius a temperaturii globale e din ce în ce mai puţin
fezabil.
Bibliografie

• www.wikipedia.ro
• www.europa.ro
• www.meteo.ro