Definiție • Deficiența de vedere este o deficiență de tip senzorial ce constă în diminuarea în grade diferite (până la pierderea totala) a acuității vizuale. Handicap vizual înseamnă, așadar, scăderea acuității vizuale la unul sau la ambii ochi (binocular), care are loc din perioada vieții intrauterine până la moarte. Cum funcționează ochiul: Există patru componente principale care ajută ochiul să funcționeze: • Cornea și cristalinul – acestea se află în fața ochiului. Acestea focalizează lumina care intră în ochi, făcând posibilă formarea unei imagini pe retină. • Retina –se află în spatele ochiului. Este un strat de țesut care simte lumina și culoarea și le transformă în semnale electrice. • Nervul optic –transmite semnale electrice de la retină către creier, pentru interpretare. Creierul ne permite să înțelegem informația transmisă de ochi. Cauze: Orbirea sau deficiențele de vedere apar când unul din aceste componente este afectat, sau s-a deteriorat în timp. Din cauza bolii sau a unei vătămări, următoarele lucruri se pot întâmpla: • Un cristalin opac care maschează lumina care intră în ochi. • O formă modificată a ochiului care schimbă imaginea de pe retină. • Retină degradată sau deteriorată • Nervul optic este afectat și perturbă informația transmisă către creier Etiologie • Cunoaşterea cauzelor deficienţelor de vedere este importantă pentru aputea lucra cu aceste persoane, a armoniza intervenţia psihopedagogică cu specificul fiecăruia, cu dificultăţile pe care le întâmpină, cu potenţialul pozitiv şi mecanismele compensatorii ale fiecăruia. În acelaşi timp decelarea cauzelor sprijină în evitarea, prevenirea factorilor care pot conduce la pierderi ale vederii, ca şi în combaterea prin activităţi educativ - recuperatorii a acţiunii nocive a unor asemenea factori. • Există mai multe boli și afecțiuni oculare care pot duce la orbire sau la deficiențe de vedere, și nu toate sunt simptome de bătrânețe. • Cauza este dată de incapacitatea ochiului de a percepe lumina și de a o traduce în impulsuri care să fie trimise către creier. Tipuri de vedere slabă
• Pierderea vederii centrale – există un punct orb în
centrul vederii. • Pierderea vederii periferice – când nu se poate vedea nimic pe laterale, nici deasupra/sub nivelul ochiului. Vederea centrală rămâne intactă. • Vederea încețoșată – câmpurile vizuale sunt acoperite de o lumină foarte puternică sau de o peliculă. • Vederea neclară – obiectele, de aproape sau de departe, sunt neclare. • Orbire de noapte – Nu puteți vedea în condiții de luminozitate scăzută și când sunteți afară noaptea . Concluzie: • Există numeroase mici lucruri care pot îmbunătăți viețile, nivelul de independență și capacitatea de a locui/munci împreună a celor afectați. • Fiecare deficiență de vedere își are propriile caracteristici individuale, iar pacienții raportează o varietate de simptome.