Chimia şi patochimia lipidelor

Nihil dulcius quam omnia scire!

Nici un lucru nu este

mai plăcut decât să
știi totul!
 Rolul lipidelor
• Lipidele îndeplinesc roluri multiple în organism:
• 1. Rol plastic - constituienţi structurali ai membranelor
celulare şi intracelulare.;
• 2. Rol energetic, prin utilizarea energogenică a acizilor
graşi;
• 3. Depozit principal al rezervelor energetice ale
organismului.
• 4. Rol în procesul de comunicare şi
recunoaştere intercelulară.
 Rolul lipidelor
• 5. Protecţie mecanică a unor organe (rinichii);
• 6. Protecţie termică a organismului (depozitele de
grasime subcutanate);
• 7. Sursă de apă metabolică, utilizabilă în condiţii de
deshidratare şi inaniţie hidrică;
• 8. Materie primă utilizată în scopul biosintezei
unor substanţe liposolubile biologic active
(hormoni steroizi).
 Clasificarea structurală:
A. Lipide monocomponente (monomeri
lipidici) – lipide nesaponifiabile.

B. Lipidele policomponente -
1.Simple: gliceridele, steridele, cerurile.
2.Conjugate (mixte): fosfolipidele,
sfingolipidele, glicolipidele.
 A. Lipide monocomponente
1. Acizii graşi:
a. saturaţi – palmitic, stearic, etc.;
b. nesaturaţi:
* monoenici – palmitoleic, oleic, etc.
* polienici – linolic, linolenic,arahidonic,
2. Alcoolii, aminoalcoolii, cetonele şi aldehi-
dele superioare;
3. izoprenoizii şi derivaţii lor – carotenoizii, vit. A, vit. K,etc.
 B. Lipidele policomponente
1. Simple – esteri ai acizilor graşi şi
alcoolilor:
a) Acilgliceridele – mono-, di- şi
trigliceridele.
b) Cerurile.
 B. Lipidele policomponente
2. Conjugate – esteri ai acizilor graşi şi
alcoolilor, care conţin şi alte substanţe, cum
ar fi bazele azotate,fosfați, glucide etc.:
1) Fosfolipidele sau fosfogliceridele:
2) Sfingomielinele,
3) Glicolipidele.
 CLASIFICAREA LIPIDELOR
după proprietăţile fizico-chimice
1. Nepolare: 2.Polare:
• cerurile, • fosfolipidele,
• trigliceridele, • glicolipidele,
• esterii Col – • sfingomielinele,
colesteridele. • colesterolul.
Lipid nepolar Lipid polar
 CLASIFICAREA LIPIDELOR
după rolul biologic
1. Lipide membranare – din componenţa
membranelor biologice: fosfolipidele,
glicolipidele, sfingomielinele, colesterolul.
2. Lipide de stocare – din ţesutul adipos
(preponderent) – trigliceridele.
3. Lipoproteine (LP)- formele de transport sangvin
ale lipidelor.
 După importanța fiziologică
1. Lipide de rezervă – TG
2. Structurale – FL, Col, Sfingolipidele
3. Lipidele sângelui – Col, TG, LP
4. Lipidele constituie 10 – 20% din masa corpului:
- 10 – 20 kg lipide (2 – 3 kg – lipide structurale;
98% - concentrate în țesutul adipos)
 După importanța fiziologică
Se clasifică în 2 grupe:
1) LP “rele”(non-HDL) – Chilomicroni, VLDL, IDL, LDL.
2) ) LP “bune”(HDL – lipoproteine cu densitatea înaltă).
CLASIFICAREA LIPIDELOR DUPĂ
STRUCTURĂ
 Acizi Grași (AG) – structura, proprietăţi
• AG- derivaţii hidrocarburilor alifatice ce conţin
gruparea carboxil - COOH. Clasificarea:
• 1. După numărul atomilor de C:
a.- AG cu număr par saturaţi.
b.- AG cu număr par nesaturaţi.
• 2. După rolul fiziologic:
a.- esenţiali.
b.- neesenţiali .
 AG saturați
• CH3-COOH acetic (C2)
• CH3-(CH2)2-COOH butiric (C4)
• CH3-(CH2)4-COOH caproic (C6)
• CH3-(CH2)6-COOH caprilic (C8)
• CH3-(CH2)8-COOH capric (C10)
• CH3-(CH2)10-COOH lauric (C12)
• CH3-(CH2)12-COOH miristic (C14)
• CH3-(CH2)14-COOH palmitic (C16)
• CH3-(CH2)16-COOH stearic (C18)
• CH3-(CH2)18-COOH arahidic (C20)
• CH3-(CH2)18-COOH lignocerinic (C22)
 AG nesaturaţi
• AG nesaturaţi conţin una sau mai multe legături duble
etilenice care de regulă se află în poziţia C9 şi C10 – cis;
• AG mononesaturaţi care conțin o singură legătura dublă:
1. ac. palmitooleic (C16:1), omega 7:
• CH3-(CH2)5-CH=CH-(CH2)7-COOH
2. ac. oleic (C18:1), omega 9:
• CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH
3. ac. nervonoic (C22:1), omega 9:
• CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)13-COOH
 AG polinesaturaţi (esențiali)
• Acid linoleic (C18:2 – cis 9, 12), omega 6:
• CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)7- COOH;
• Acid a-linolenic (C18:3 – cis 9,12,15), omega 3:
• Acid γ-linolenic (C18:3 –cis 6,9,12), omega 6:
• Acid arahidonic (C20:4, cis 5,8,11,14), omega 6:
• Acid eucosopentaenic (C20:5, cis 5,8,11,14,16),
• omega 3;
• Acid docosohexaenic (C22:6, cis 4,7,10,13,16,18), omega 3.
 Proprietăţile AG
1. AG saturaţi până la C8 – sunt lichizi;
mai sus de C8- solizi.
2. AG nesaturaţi – sunt lichizi;
3. AG nesaturaţi prezintă izomerie cis-trans.
4. Formele naturale ale acestora – sunt
izomerii cis.
Izomerii sunt substanţe cu aceiaşi formulă moleculară
(aceiaşi compoziţie), dar structură diferită (proprietăţi
diferite).

Izomerii care diferă prin orientarea atomilor faţă de un plan sau

faţă de un centru al moleculei se numesc izomeri sterici sau
stereoizomeri: de ex. cis-trans-izomeria
• Cis-2 buten • Trans-2 buten
 Cis-trans izomeria acizilor grași
Cis-izomerii
1.Se întîlnesc foarte frecvent în natură
2. Atomii de hidrogen se află de aceiași
parte a atomilor de carbon învecinați.
3. Legătura dublă provoacă o îndoire a
lanțului de acid gras.
4. De aceea, cis-izomerii sunt slab
împachetați
Legătura dublă provoacă o îndoire a
lanțului de acid gras
Trans-izomerii
1. Se întîlnesc rar în natură – de obicei
sunt produși artificiali (de ex. Margarina
obținută din uleiurile vegetale).
2. Atomii de hidrogen se află pe părți
opuse ale atomilor de carbon învecinați.
3. Legătura dublă nu provoacă o îndoire a
lanțului de acid gras.
4. Trans-izomerii sunt strîns împachetați
 GLICERIDELE (acilgliceroli, grăsimi
neutre)
• Sunt esteri ai glicerolului cu acizii grași (AG).
• După numărul de grupări alcoolice esterificate din glicerol
deosebim: mono-; di- şi trigliceride.
 TRIGICERIDE, structura,proprietăți
1. Sunt compuși nepolari, hidrofobi
2. Insolubili în apă, solubili în solvenţi organici
3. Prin hidroliza enzimatică (sub acţiunea lipazei) se
scindează în glicerol şi 3 acizi grași.
 Rolul TG
1. Constituie grăsimea de rezervă din ţesuturi.
2. Rol energetic - la oxidarea 1g se elimină 9,4 kcal.
3. Izolator (termo-electro).
4. Intră în componența LP plasmatice.
5. În TG din ţesutul uman predomină AG nesaturați
(~60%):
Oleic-45%,  linoleic – 8%, palmitooleic – 7%, palmitic-
25%, stearic- 7% şi alţii -7%.
• FOSFATIDE, FOSFOLIPIDE
• Sunt esteri ai glicerolului cu acizi graşi şi acid fosforic
(esterificat cu un aminoalcool, sau aminoacid)
• Clasificare
• 1. Glicerofosfatide
- acizi fosfatidici, gliceroaminofosfatide (lecitine),
gliceroinozitolfosfatide
• 2. Sfingofosfatide
- conțin aminoalcoolul nesaturat sfingozina, acizi grași,
acid fosforic.
Fosfatidele, clasificare:
1. Fosfatidilcolina (lecitina).
2. Fosfatidiletanolamina (cefalina).
3. Fosfatidilserina.
4. Acetalfosfatidele
5. Fosfatidilinozitol.
• Structura chimică: fosfatidele sunt compuși polari ce
conțin glicerol, acizi grasi saturați (acid palmitic sau
stearic) și nesaturați (acid oleic sau arahidonic), acid
fosforic și aminoalcooli (colina, etanolamina) sau
aminoacizi (serina)
Structura chimică a FL
 Lecitinele (Fosfatidilcolina)
• Sunt constituite din glicerol, acizi grasi saturați (acid palmitic
sau stearic) si nesaturați (acid oleic sau arahidonic), acid
fosforic si colina.
 Proprietatile FL
1. Caracter amfipatic
(FL au structură bipolară:
prezenţa resturilor acil –
hidrofobe şi a
sarcinilor electrice
Sarcina negativă – restul
acidului fosforic;
Sarcină pozitivă – grupa alcool.
Proprietatile FL
 Rolul biologic al FL
•Structural.
•Fosfatidilcolina cu 2
resturi de palmitil
(dipalmitil-fosfatidil- colina)
este componentul
principal al surfactan-tului
pulmonar.
Rolul surfactant.pulmonar:
- Crește complianța pulmonară;
- Previne atelectaza(colapsul) pulmonară;
- Reglează volumul alveolelor;
- Imunitatea inăscută (2 proteine din componența
sa: SP-A și SP-D).
 Sfingolipidele
Derivaţi ai sfingozinei – aminoalcool nesaturat.
Se găsesc cu predelecţie în ţesutul cerebral, splină,
eritrocite
• Rolul:
1. Sunt surse energetice (datorită AG).
2. Participă la coagularea sângelui.
3. Sunt transportori de electroni şi componente ale mitocondriilor, unde
au loc procesele de O/R.
4. Rol în fiziologia SNC.
5. Proprietăţi; amfioni, au caracter amfipatic 2 categorii: sfingomielina şi
glicosfingolipidele.
 Structura sfingomielinei
(sfingofosfatidei)

• Sfingozina: CH3-(CH2)12-CH=CH-CH-CH-CH2OH
l l
OH NH2
• Ceramida: Sfingozina + acid gras

• Sfingomielina:
Sfingozina + acid gras + ac.fosforic + colina
Biosinteza sfinfomielinei

• Gangliozidele – sunt prezente în toate ţesuturile în

cantităţi mici, mai abudent în substanţa albă a
creierului; în nervi
Glicolipidele (Glicosfingolipidele) –
conțin ceramida legată glicozidic de
monozaharide sau oligozaharide (nu conţin
fosfor).
Gangliozidele, structura: 
ceramida +oligozaharid
(Gal+Gl+N-acetilglucozamină), sau 1,2 sau 3
resturi de acid sialic (acid acetil-neuraminic) -
mono-; di-; tri-sialogangliozide.
 Sfingolipidele
• Se conțin, in special, in țesutul cerebral în
componența membranelor celulare.
• In cazuri patologice sfingolipidele se pot acumula in
țesutul nervos, in splină sau in ganglioni. 
• Sfingolipidozele sunt maladii ereditare determinate
de deficitul unor enzime implicate in catabolismul
sfingolipidelor (sfingomelilaza, sulfatidaza, β-
glucozidaza s.a.) având ca urmare înmagazinarea
diferitelor sfingolipide în țesutul cerebral.
          
Structura sfingolipidelor: sfinfozina, ceramida,
sfingomielina, cerebrozida și gangliozida
(formule generale)
 Steroizii
•Sunt derivaţi a ciclului
ciclopentanperhidrofenantren
•(steranului –C17)
 Colesterolul
• Origine animală (lipseşte în plante).
• Rol structural.
• Precursorul tuturor compuşilor steroidici
(provitaminei D, acizilor biliari, hormonilor steroizi);
• Este prezent în ţesuturi în 2 forme:
• esterificat şi
• neesterificat
 Biosinteza colesterolului
Deosebit de intens are loc în ficat, ţesut adipos, suprarenale,
glandele sexuale, glanda mamară în perioada de lactaţie.
 Biosinteza colesterolului
 La un adult sănătos zilnic se sintetizează – cca 1 g de
colesterol; aportul alimentar constituie cca 0,5 g colesterol.
 Nivelul constant al colesterolului din sânge este menținut
prin controlul nivelului de sinteză de novo. 
 Etapa reglatoare – reacţia catalizată de β-hidroxi-β-metil-
glutaril reductaza (HMG-CoA reductaza)
- Modulatori negativi – nivel înalt de colesterol în celulă,
exces de colesterol alimentar, adrenalina, glucagonul.
- Modulatori pozitivi – nivel scăzut de colesterol în celulă,
insulina.
Inhibitorii HMG-CoA-reductazei (statinele)
Statinele sunt cele mai
eficiente și mai bine
tolerate remedii pentru
tratamentul
dislipidemiilor.
Statinele sunt inhibitori
competitivi ai HMG-
CoA- reductazei, care
catalizează etapa
inițială, rata-limită de
sinteză a colesterolului.
Lanosterolul produs intermediar la
sinteza colesterolului
LANOSTEROLUL
și CATARACTA
Lanosterol Eye Drops can cure Cataract
without Surgery
LANOSTEROLUL și CATARACTA

Cercetătorii din SUA au dezvoltat un nou medicament care poate fi administrat direct în
ochi sub formă de picături de ochi pentru a dizolva cataracta.
 Digestia şi absorbţia lipidelor
• Aportul zilnic de lipide este
de ~ 80 g, din care peste
90% este reprezentat de TG,
iar restul este format din:
colesterol (Col),
esteri de colesterol (EC),
fosfolipide (FL),
acizi graşi „liberi” (AGL) sau
neesterificaţi
 Digestia lipidelor alimentare
Digestia lipidelor începe în stomac şi este
catalizată de lipaza linguală secretată de glandele
de la baza limbii rezistentă la pH-ul acid gastric
Ţintele principale ale acestei enzime sunt
moleculele de TG, în special cele care conţin AG cu
mai puţin de 12 atomi de C (prezente în grăsimile
din lapte)
Degradarea aceloraşi molecule de TG este
realizată şi de o altă lipază rezistentă şi ea la un
interval de pH cuprins între 4 şi 6, lipaza gastrică.
 Digestia lipidelor alimentare
La nou născut, ambele lipaze „acide”
sunt importante în digestia grăsimilor din
lapte ce reprezintă principala sursă de
calorii
Digestia TG din lapte are loc în poziţia 3,
rezultând 1,2 diglicerid (fig. 1).
 Emulsificarea lipidelor alimentare
• Procesul are loc în duoden, iar emulsificarea
creşte aria de suprafaţă a picăturilor lipidice
hidrofobe, enzimele digestive acţionând mai eficient
• Două mecanisme complementare contribuie la
realizarea emulsifierii:
acțiunea de tip detergent ale acizilor biliari
(AB)
amestecul mecanic realizat de peristaltismul
intestinal
 Acizii biliari
• Sunt componenţi ai bilei
• Rolul:
1.Transport (AG).
2. Emulgatori.
3. Activează lipaza pancreatică.
4. La pH alcalin se găsesc sub formă de săruri
biliare (conjugaţi cu glicina sau taurina).
Structura acidului colic
Acidul colic, cunoscut și
sub numele de acid 3α,
7α, 12α-trihidroxi-5β-
colan-24-oic, este un
acid biliar primar. Acidul
colic, împreună cu
acidul dezoxicolic,
chenodezoxicolic, este
unul dintre acizii biliari
Structura acidului colic
 Emulsificarea lipidelor alimentare
Sărurile biliare
interacţionează cu
lipidele alimentare şi
cu conţinutul
duodenal apos
stabilizând
particulele de lipide
alimentare şi
prevenind
coaleşcenţa lor.
Degradarea lipidelor alimentare sub
acţiunea enzimelor pancreatice
• TG alimentare, esterii de Col (EC ) şi fosfolipidele
(PL) sunt degradate enzimatic sub acţiunea
enzimelor pancreatice, a căror secreţie este
controlată hormonal

• Moleculele de TG sunt prea voluminoase pentru a fi

captate eficient de celulele mucoase ale vilozităţilor
intestinale.
Degradarea trigliceridelor alimentare în
intestine
• Are loc sub acțiunea lipazei pancreatice, o esterază care
îndepărtează preferenţial AG de la C1 şi C3, rezultând un amestec
de 2-monoacilglicerol şi AGL
Degradarea lipidelor alimentare sub
acţiunea enzimelor pancreatice
• Colipaza, proteină secretată de pancreas ca
zimogen, pro-colipaza, fiind activată în intestin de
tripsină, leagă lipaza în raport de 1:1 şi o
ancorează la interfaţa moleculă lipidică - soluţie
apoasă unde are loc modificarea conformaţională a
lipazei cu expunerea situsurilor active și eliberarea
enterostatinei care acționează ca un hormon de
sațietate
Lipaza pancreatică (PL)

Enzima lipaza
pancreatică umană
(HPL), în complex cu
colipaza. Efectuează
primii pași în digestia
trigliceridelor in duoden
Colipaza pancreatică
Degradarea lipidelor alimentare sub
acţiunea enzimelor pancreatice
• Esterii de colesterol (EC) reprezintă 10-15 % din Col
alimentar, restul fiind prezent sub formă liberă

• EC sunt hidrolizaţi sub acţiunea colesteril-ester hidrolazei

pancreatice (colesterol esterazei potenţată de SB)
rezultând Col şi AGL.
Degradarea lipidelor alimentare sub
acţiunea enzimelor pancreatice
• Fosfolipidele (FL) sunt degradate până la glicerol,
AG, acid fosforic şi compuşi azotaţi în prezenţa
fosfolipazelor pancreatice

A1, A2, C şi D-
FOSFOLIPAZE

• Proenzima fosfolipazei A2 este activată de tripsină

şi are activitate optimă în prezenţa SB.
Degradarea lipidelor alimentare sub
acţiunea enzimelor pancreatice
•Fosfolipaza A2 îndepărtează un AG de la nivelul atomului C2 al
unui FL (fosfatidilcolina), produsul reacţiei fiind un lizofosfolipid –
lizofosfatidilcolina

•AG de la nivelul atomului C1 este îndepărtat de Fosfolipaza A1,

rezultând gliceril-fosforil-colina ce poate fi excretată în scaun,
degradată sau reabsorbită.
 Controlul digestiei lipidelor
• Secreţia enzimelor hidrolitice pancreatice implicate în
digestia lipidelor alimentare din intestinul subţire este
controlată hormonal
 Colecistokinina (CCK) este produsă de mucoasa
jejunului şi a ileonului terminal, fiind un hormon peptidic
de mici dimensiuni produs ca răspuns la prezenţa
lipidelor şi a proteinelor digerate parţial la acest nivel
CCK determină contracţia vezicii biliare şi eliberarea
bilei (un amestec de SB, FL, Col liber) şi eliberarea
enzimelor digestive din celulele pancreatice exocrine.
 Absorţia lipidelor la nivelul
enterocitelor
• AGL, Col liber şi 2-
monoacilglicerolul în
asociere cu SB şi
vitaminele liposolubile
formează micelii mixte,
aglomerări de lipide
amfipatice care îşi expun
grupările hidrofile la
exterior şi cele hidrofobe
la interior, solubile în
mediul apos al lumenului
intestinal.
 Formarea
micelelor mixte
 Absorţia lipidelor la nivelul enterocitelor
Miceliile ajung la nivelul marginii în perie a enterocitelor
unde are loc absorţia. Conţinutul lumenului intestinal este
separat de această membrană printr-un strat apos
Hidrofilia porţiunii externe a miceliilor favorizează
transportul lipidelor hidrofobe prin stratul apos şi marginea
în perie de unde acestea vor fi absorbite
 AG cu lanţ scurt şi mediu nu necesită prezenţa miceliilor,
iar Col este absorbit de enterocite în proporţie mică
(ezetimidul împiedică absorţia Col in intestin).
 Absorţia lipidelor la nivelul enterocitelor
• AG activaţi împreună cu 2-monoacilglicerolii
absorbiţi enterocitar sunt convertiţi la TG sub
acţiunea complexului enzimatic al TG sintazei
constituit din două enzime:
acilCoA-monoacilglicerol aciltransferaza şi
acilCoA-diacilglicerol aciltransferaza
Transportul sangvin al lipidelor exogene
de origine alimentară
1. Lipidele resintetizate se încorporează în
chilomicroni.
2. Chilomicronii sunt o clasă de lipopro-teine
plasmatice (LP), ce sunt formate din:
# trigliceride – 88%;
# colesterol şi colesteride – 4%;
# fosfogliceride – 7%;
# proteine specifice – apolipoproteine – 1-2%.
Chilomicronii
 Transportul lipidelor
Lipidele (TG, FL, Col și esterii lui) sunt transportate în plasma
sangvină sub formă de lipoproteine - LP.
Sumarul digestiei și absorbției lipidelor