NUMERELE

NATURALE
Plan:
Noțiuni generale despre numerele
naturale.
Teorii ale numerelor naturale
NOȚIUNI GENERALE
DESPRE NUMERELE
NATURALE
 Numărul
este expresia unei caracteristici
obiective a lucrurilor, care nu
rezultă însă spontan, din
perceperea acestora, ci
presupune desfăşurarea unor
operaţii de ordin logic.
 Mulțimea numerelor
naturale reprezintă
mulțimea notată prin N,
fiind scrisă N={0; 1; 2; 3;
…}.
 Două mulțimi care pot fi puse în corespondență
biunivocă se numesc mulțimi echivalente.
Relația de echivalență grupează mulțimile în clase
de echivalență, fiecare clasă cuprinzând mulțimile care
au același număr de elemente, indiferent de natura lor.
Prin urmare, o clasă de echivalență este
caracterizată printr-o proprietate comună tuturor
mulțimilor ce-i aparțin, anume proprietatea de a
conține același număr de elemente. Această proprietate
se numește puterea clasei de echivalență, fiind
reprezentată de printr-un număr natural. Prin urmare,
numărul natural reprezintă o clasă de echivalenţă a
mulţimilor finite echipotente cu mulţimea dată.
 Mulțimea care are un triunghi este echipotentă
cu mulțimea care are o steluță sau cu mulțimea
formată dintr-un dreptunghi ș.a.m.d. Deci, relația
de echipotență strânge toate mulțimile care au
această proprietate, anume acea de a avea un
singur element, într-o clasă de echipotență.
Această clasă o numim numărul unu și îl notăm
prin semnul 1.

Mulțimea vidă va determina clasa pe care o

vom numi-o numărul natural zero, notat prin 0.

09.04.21
 Definiri

• număr natural constituie „cardinalul

unei mulțimi finite”
I.Neacșu
• număr natural reprezintă o clasă de
echivalenţă a mulţimilor finite
echipotente cu mulţimea dată.
L.Ursu
09.04.21
Corespondenţă biunivocă:
 Un număr natural a poate reprezenta cardinalul
unei mulţimi A, dacă puterea acelei mulţimi este
egală cu a, adică dacă mulţimea respectivă conţine
a elemente. În acest caz se scrie a = card A.

Numărul natural care

reprezintă cardinalul unei
mulţimi se numeşte

Număr cardinal
Ex:
 Un număr natural indică şi rangul
unui element din mulţimea
considerată, cu alte cuvinte indică
locul pe care-l ocupă acel element
în succesiunea ordonată a
elementelor mulţimii se numește

Număr ordinal
EX:
1 23 45
 EX:
Copiii din grupă sunt înscrişi în catalog într-
o anumită ordine, şi anume, după alfabet.
Numărul pe care-l are fiecare copil în ordinea
înscrierii în catalog reprezintă numărul ordinal.
Numărul pe care-l are ultimul copil este şi el un
număr ordinal fiindcă arată al cîtulea copil în
ordinea alfabetică este acesta, dar în acelaşi
timp este şi un număr cardinal, fiindcă indică
numărul total al copiilor din grupă.

09.04.21
Numărul

Cifra
 Numărul este expresia unei
caracteristici obiective a lucrurilor,
care nu rezultă însă spontan, din
perceperea acestora, ci presupune
desfăşurarea unor operaţii de ordin
logic.

Cifra reprezintă semnul grafic al

numărului.
 Relații între numere
Între două numere naturale a și b poate avea loc una și
numai una din relațiile: a ˂ b, a ˃ b sau a = b. Relația a ≤ b, unde
a, b sunt numere naturale, este definită prin a ˂ b sau a = b.
Similar, relația a ≥ b, unde a, b sunt numere naturale, este
definită prin a ˃ b sau a = b.
Înzestrat cu relația de ordine ≤ sau = șirul numerelor naturale
este unul ordonat. Acest lucru constituie temeiul numărării
descendente până la un număr oarecare: 10, 9, 8, …, 2, 1, 0.
Sub o formă accesibilă copiilor de vârstă preșcolară,
inegalitățile a ˂ b, a ˃ b pot avea următorul înțeles: dacă în șirul
natural al numerelor se întâlnesc întâi numărul a și apoi b, atunci
a ˂ b, iar dacă în acest șir se întâlnește mai întâi numărul b și
după aceea numărului a, atunci a ˃ b.
 Relații între numere
Relația de inegalitate au aplicații și în stabilirea
succesiunii numerelor din șirul natural și, cu deosebire,
în stabilirea relației de mărime dintre două numere
naturale oarecare, pentru a arăta care din cele două
numere este mai mare (eventual cu cât) sau care din ele
este mai mic (cu cât), adică în exerciții de formă:
2 ˃1 pentru că 2 = 1 + 1;
8 ˃ 5 pentru că 8 = 5 + 3
1˂ 2 pentru că 1 = 2 - 1;
8 ˂ 5 pentru că 5 = 8 - 3.
 Proprietatea șirului numeric
Pe baza relației de ordine, se poate percepe
proprietatea șirului numerelor naturale de a fi
infinit, lucru care se exprimă sub o formă
elementară astfel, încât de mare ar fi un număr
natural n, i se poate adăuga încă o unitate,
obținându-se un număr și mai mare, n+1.
Prin urmare, compararea numerelor naturale
se realizează prin intermediul relației de
inegalitate, exprimată prin semnele: ˃, ˂ și = .
 Numărarea
reprezintă un proces complex, care
presupune punerea în corespondenţă
biunivocă elementele unei mulţimi cu
numerele dintr-o secţiune a şirului natural
restrâns, adică a atribui fiecărui element un
număr, astfel, încât nici un element să nu
rămână fără număr şi un număr oarecare din
şir să nu fie atribuit decât unui singur element.
 Ex:
Pentru a număra băncile din clasă se atribuie fiecărei bănci un
număr, astfel, încât nici o bancă să nu rămână fără număr şi acelaşi
număr să fie atribuit unei singure bănci.
În felul acesta, spunem că am numărat băncile din clasă, operaţia
respectivă numindu-se numerotare. Pentru a stabili numărul cardinal,
numărarea se poate face într-o ordine oarecare, arbitrar aleasă. Astfel,
numărul copiilor din grupă poate fi stabilit prin numărarea, în ordinea
în care sunt așezați în bănci, în ordinea în care se prezintă dimineața,
în ordinea în care ies la recreație, obținând-se de fiece dată același
rezultat. De aici, reiese axioma numărării: Rezultatul numărării
elementelor unei mulțimi nu depinde de ordinea de numărare.
 Definiții
Compunerea numerelor naturale reprezintă
un proces în cadrul căreia să formează un
număr din alte două numere mai mici ca el sau
cel puțin unul din ele este egal cu el însuși.
Descompunerea numerelor naturale
reprezintă un proces invers, și anume de
dezmembrare a unui număr natural în două
numere mai mici sau cel puțin egal cu el.
 TEORII ALE
NUMERELOR
NATURALE
 Axiomele lui Giuseppe Peano

1. Zero este un număr natural (0 є N).

2. Orice număr natural n are un succesor n ′.
3. Orice număr natural are un predecesor cu
excepția numărului zero.
4. Două numere naturale care au același
succesor sunt egale.

09.04.21
 Din axiome distingem:
1. Cel dintâi număr natural este zero, întrucât el nu are predecesor.
2. Numărul zero are ca succesor pe 1 pentru că 0 + 1 = 1;
3. Numărul 1 are succesor pe 2 pentru că 1 + 1 = 2;
4. Numărul 2, la rândul lui, are ca succesor pe 3 pentru că 2 + 1 =
3 ș.a.m.d. Acesta este principiul de formare a numerelor
naturale, fapt care permite așezarea numerelor naturale în
ordinea mărimii lor în sens ascendent.
5. Considerând pe zero ca primul număr natural, vom avea în sens
ascendent: 0, 0 + 1 = 1, 1 + 1 = 2, 2 + 1 = 3 ș.a., formându-se,
astfel, șirul numerelor naturale: 0, 1, 2, 3, …, n + 1, … .
6. Șirul numerelor naturale formează o mulțime de numere și
anume mulțimea numerelor naturale, care se notează cu N.
Deci: N = {0, 1, 2, 3, … n, …}.
 Proprietățile relației de echivalență a
numerelor naturale
1. Reflexibilitatea. Orice număr natural este egal cu
el însuși, adică a = a, orice a є N.
2. Simetria. Dacă un număr natural a este egal cu
un număr natural b, atunci și b este egal cu a.
Orice a є N; b є N, a = b și b = a.
3. Tranzitivitatea. Dacă un număr natural a este
egal cu un număr natural b și dacă, la rândul său,
numărul b este egal cu numărul natural c, atunci
și a este egal cu c. Orice a є N, b є N, c є N dacă
a = b și b = c, de unde reiese că și a = c.