Ce este medicina de urgență

- specialitate tânără, modernă (1990 – România, anii

‘60 –’70 - SUA)
- specialitate de graniță: medico / chirurgicală
Pacientul – oricine prezintă o afecțiune sau leziune acută, oricum, oriunde

 Urgentistul:
= evaluează rapid
= inițiază resuscitarea și stabilizarea pacientului
= efectuează manevre salvatoare de viață
= inițiază terapia fazei acute
= începe investigarea pacientului orientând către diagnostic
= decide alături de celelalte specialități internarea, supravegherea sau
externarea pacientului
 CUVINTE CHEIE

 ECHIPĂ
 PERMANENTĂ EVALUARE ȘI
REEVALUARE A PACIENTULUI
 PRIVIRE DE ANSAMBLU A ” SCENEI ”
 SIGURANȚA SALVATORULUI
 ALGORITMI (LEGI, PROTOCOALE,
GHIDURI)
 FORURI SUPERIOARE

 NAȚIONALE:
- MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
- DSU
- ASOCIAȚIA DE MEDICINĂ DE URGENȚĂ ȘI DEZASTRE
(AMUD)
 INTERNAȚIONALE
- EUROPEAN RESUSCITATION COUNCIL (ERC)
- INTERNATIONAL LIAISON COMMITTEE ON
RESUSCITATION (ILCOR)
 OBIECTIV
CHEMAȚI UN DOCTOOOORR!!
SUPORTUL VITAL DE BAZĂ
(BASIC LIFE SUPPORT)
Obiective

Să înţelegem:
 Riscurile la care se expune salvatorul în timpul resuscitării
 Cum se acordă primul ajutor
 Diferenţele dintre primul ajutor acordat în interiorul şi în
afara spitalului
- BASIC LIFE SUPPORT
- IMMEDIATE LIFE SUPPORT
- ADVANCED LIFE SUPPORT
Riscurile salvatorului

 Eliminarea sau minimizarea riscului

 Manipularea
 Evitarea pericolelor exterioare:
 trafic
 electricitate
 gaz
 apă
 Riscurile salvatorului:
otrăvirea

 Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat

 Se foloseşte masca şi se părăseşte urgent zona contaminată
 Substanţele corozive
 se absorb prin piele şi tractul respirator
 se folosesc haine protectoare
Riscurile salvatorului
Infecţiile
 Tuberculoza
 SARS (severe acute respiratory syndrome –
corona-virus)
 Nu se transmite hepatita B sau C, sau CMV
 Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV
după aplicarea manevrelor de resuscitare
Riscurile salvatorului:
precauţie în tratarea infecţiilor
 Folosirea mănuşilor şi
protejarea ochilor
 Recipiente speciale pentru
materiale înţepătoare
 Mască pentru faţă cu
valve unidirecţionale
 Manechine
 spălare repetată
 EVALUARE

CONȘTIENT / INCONȘTIENT ??
Evaluare

A – AIRWAY – CĂI AERIENE

B – BREATHING – RESPIRAȚIE
C – CIRCULATION – CIRCULAȚIE
D – DISABILITY – STATUS
NEUROLOGIC
E – EXPOSURE - EXPUNERE
Scuturaţi şi strigaţi
Victima reacţionează?

DA
 NE ASIGURĂM CĂ VICTIMA ESTE ÎN AFARA
ORICĂRUI PERICOL
 ÎNCERCĂM SĂ AFLĂM CE S-A ÎNTÂMPLAT ȘI SĂ
CHEMĂM AJUTOR DACĂ ESTE NEVOIE
 EXISTA LEZIUNI ?
 RE-EVALUARE
Reacţionează victima?

NU
 Strigaţi după ajutor
 Aşezaţi victima în decubit dorsal
A
eliberaţi-i căile aeriene
 A

ELIBEREAZĂ CĂILE AERIENE

 CURĂŢAREA
DIGITALĂ A
CAVITĂŢII BUCALE
• SE VA EFECTUA NUMAI
PENTRU ÎNDEPĂRTAREA
CORPILOR STRĂINI SOLIZI,
VIZIBILI, SECREȚII, LICHID
DE VĂRSĂTURĂ
 Controlul CRS

 La victima inconştientă
- relaxarea musculaturii buco – faringiene obstrucţia
- deplasarea posterioară pasivă a limbii CRS

Victimă inconştientă care nu respiră, primul lucru care trebuie făcut este
deschiderea CRS

Extensia capului + Luxarea anterioară

ridicarea mandibulei a mandibulei
Eliberarea căilor aeriene

 Hiperextensia capului
 Ridicarea mandibulei
 Dacă se suspicionează
leziune de coloană
vertebrală cervicală:
Subluxaţia mandibulei
 Extensia capului + ridicarea mandibulei
 Plasaţi o mână pe frunte şi basculaţi capul pe spate cu blândeţe până
ajunge în poziţie neutră. Gâtul va fi discret în extensie.
 Contraindicată dacă suspicionăm un traumatism cervical
 Plasaţi degetele celeilalte mâini (cu excepţia policelui) sub bărbie şi
ridicaţi mandibula în sus şi în afară.

 Grijă să nu închideţi gura victimei sau să comprimaţi ţesuturile moi

din regiunea submentonieră obstrucţia CRS
Luxația anterioară a mandibulei

 suspicionăm leziuni la nivelul coloanei vertebrale cervicale.

 Plasaţi două sau trei degete sub fiecare parte a mandibulei, la nivelul
unghiului său, şi ridicaţi mandibula în sus şi în afară.
 Dacă această manevră nu poate deschide singură CRS, poate fi
încercată o uşoară extindere a gâtului la pacienţii fără urme de
traumatism cervical.
 Dacă este suspectat traumatismul şi este prezent un al doilea
salvator, acesta trebuie să imobilizeze coloana cervicală –
MENTINEREA ÎN AX A COLOANEI CERVICALE
 B
RESPIRAȚIA
Verificarea respiraţiei
 Priviţi expansiunile toracelui
 Ascultaţi sunetul respiraţiei
 Simţiţi pe obraz aerul expirat
 În 10 secunde
Respiră victima?

DA

 Dacă situaţia permite, aşezaţi victima într-o

poziţie laterală de siguranţă
 Sunaţi după ajutor
 Reevaluaţi periodic starea pacientului
Poziția laterală de siguranță
 Poziţia de siguranţă
 Obligatorie la victima inconştientă, cu cale aeriană permeabilă şi care
respiră spontan.
 Caracteristicile pe care trebuie să le îndeplinească o poziţie de
siguranţă:
- să fie stabilă,
- decubit lateral cu gura deschisă în aşa fel încât să dreneze fluidele
( secreţii, sânge, conţinut gastric),
- să permită observarea şi accesul facil la CRS,
- eliberarea cutiei toracice de orice presiune ce ar împiedica
respiraţia spontană,
- să permită mobilizarea uşor, sigur şi rapid a pacientului, din decubit
dorsal în decubit lateral şi invers. (!REEVALUARE)
POZIŢIA LATERALĂ DE SIGURANŢĂ
FAZA I
Poziţia laterală de siguranţă
Faza II
Poziţia laterală de siguranţă
Faza III
POZIŢIA LATERALĂ DE SIGURANŢĂ
FAZA IV
Poziţia de siguranţă

Tehnicile de realizare a poziţiei de siguranţă de

la adult pot fi utilizate şi la copil
 Respiră victima?

NU

 Solicitaţi ajutor calificat

 Aplicaţi podul palmei în zona centrală a toracelui şi cealaltă mână
deasupra
 Începeţi compresiunile toracice la o frecvenţă de 100 -120/minut
 După efectuarea a 30 de compresiuni administraţi 2 ventilaţii
 C

CIRCULAȚIA
 Circulaţia

Poziţia salvatorului: într-o latură a victimei.

Evaluarea circulaţiei: controlul pulsului (max. 10 sec.)

Salvatorul neexperimentat nu trebuie să piardă mai mult de câteva secunde

pentru determinarea pulsului central la o victimă care nu respiră şi să înceapă cât
mai repede MCE
Apăsaţi pe stern:
Astfel încât acesta să
coboare 4-5 cm
Ritm: 100 -120 / minut
COMPRESIUNILE
TORACICE
Respiraţia artificială

 Pensaţi nasul victimei

 Ţineţi-i bărbia ridicată
 Inspiraţi adânc
 Încercaţi să aplicaţi cât mai etanş buzele pe
cele ale victimei
Respiraţia artificială

 Expiraţi continuu (1 sec)

în gura victimei
 Verificaţi dacă i se ridică
pieptul
 Păstraţi-i bărbia ridicată
 Verificaţi mişcările
toracelui
VERIFICAREA REVENIRII
RESUSCITARE CARDIOPULMONARĂ
EFECTUATĂ DE O SINGURĂ
PERSOANĂ
Ventilaţia gură-la-nas

 Dacă ventilaţia gură-la-gură este dificilă

 Dacă gura este serios lezată
 Victima este salvată de la înec
 Raport

Compresiuni toracice: Frecvenţă ventilaţii

30 compresiuni : 2 ventilaţii
Reevaluarea victimei

Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru

reevaluarea victimei numai dacă aceasta va
prezenta respiraţii normale
 Resuscitare numai prin compresiuni toracice

Când salvatorul nu doreşte sau este în imposibilitate de a administra

ventilaţii gură-la-gură

Compresiile vor fi aplicate fără întrerupere cu o frecvenţă de 100-120 /

minut

Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru reevaluarea victimei numai

dacă aceasta va prezenta respiraţii normale
Se continuă resuscitarea până:

 Soseşte ajutorul calificat şi preia manevrele de

resuscitare
 Victima are semne vitale
 Salvatorul se epuizează
 Pacient inconştient?
Solicitaţi ajutor
Eliberarea căilor aeriene

Algoritmul Nu respiră normal

Trimiteţi după defibrilator semiautomat
Solicitaţi ajutor prin 112
AED RCP 30 : 2
Pana la sosirea defibrilatorului

Evaluarea
Ritmului

Nu se
Se indică şoc
indică şoc

Defibrilaţi o singură
dată
150 – 360 J bifazic
360 J monofazic

RCP 2 min RCP 2 min

30 : 2 30 : 2
Până la reluarea
respiraţiilor normale
 Împărţirea pe grupe de vârstă

1 lună 1 an Pubertate

Nn. Sugar Copil Adult

 Lovirea usoara a copilului/strigarea cu voce tare a acestuia

Constient Inconstient

AJUTOR!!!

Nu respira

Eficienta respiratiilor +
spontane: Respira permeabilizeaza 5 resp. salvatoare
-culoarea tegumentelor CRS
-prezenta efortului respirator
-Sat. O2, pCO2, pO2
+ Ramane
inconstient,
Pozitie de fara puls
Statusul
siguranta
hemodinamic:
+
-TA
Echipa de RCP 1 min
-TRC, culoarea
resuscitare
tegumentelor
-Temp. perif., centrala
- Diureza
RCP
 Ventilaţia salvatoare (Rescue breath)
 Dacă nu este detectată respiraţia spontană începem ventilaţia de prim ajutor,
având grijă să menţinem CRS deschise prim manevra de extensie a capului sau
subluxare anterioară a mandibulei.
 Recomandate dispozitivele de protecţie împotriva infecţiilor (utilizarea lor nu
trebuie să întârzie ventilaţia).
Tehnica ventilaţiei salvatoare

1. Inhalaţi adânc
2. Dacă victima - sugar puneţi gura dvs. pe nasul şi gura victimei
- copil respiraţie gură la gură,
3. cinci respiraţii lente ( 1 – 1 ½ sec. pt. fiecare resp. ), făcând pauză după fiecare
respiraţie pentru a inspira.
Ventilaţiile salvatoare sunt cel mai important sprijin pentru un sugar sau
copil care nu respiră.
Circulaţia

 Controlul pulsului la sugar

- Gât scurt şi dolofan

- artera brahială
- artera femurală ( personal
medical ).
- Apucaţi braţul copilului ţinând policele în
afară iar cu indexul şi mediusul căutaţi cu
blândeţe artera brahială pe faţa medială a
braţului.
 Circulaţia

 Controlul pulsului la copil

( > 1 an )
- Artera Carotidă ( pe faţa
laterală a gâtului, între trahee şi
sternocleidomastoidean ).
 Puls nepalpabil/mai rar de 60/min

 Începe MCE (aprox. 100/min)

 Coordonează ventilaţiile cu MCE
- după 15 compresiuni toracice, permeabilizează CRS şi asigură 2 respiraţii
efective,
- Continuă respiraţiile şi compresiunile cu un raport de 15/2
- Un singur salvator poate utiliza un raport de 30/2, datorită dificultăţilor de trecere
de la compresiuni toracice la ventilaţii.
Masajul cardiac extern la sugar
tehnica “celor două degete” – un salvator
 O mână menţine capul copilului într-o poziţie neutră
( permite ventilaţia fără a întârzia pentru repoziţionarea
capului )
 Cealaltă mână utilizată pt. MCE:
- arătătorul sub linia intermamelonară
- următoarele două degete sub arătător
- comprimaţi sternul 1/3 – 1/2 din diametrul
anteroposterior al toracelui.
- frecvenţa MCE să fie cel puţin 100/min
- raportul ventilaţii /MCE să fie 2:15 (2:30)
- la sfârşitul fiecărei compresii, eliberaţi toracele de
presiunea exercitată fără a desprinde degetele de pe
acesta. Timpul de compresie egal cu cel de relaxare.
- După 1 min de RCP, activaţi echipa de reanimare.
- Dacă victima îşi reia respiraţiile spontane, o aşezăm în
poziţie de siguranţă.
Masajul cardiac extern la sugar
tehnica “încercuirii toracelui”- doi salvatori
Masajul cardiac extern la copil
tehnica “podului unei palme”
 O mână menţine capul copilului ( permite ventilaţia
fără a întârzia pentru repoziţionarea capului )
 Plasaţi podul palmei în ½ inferioară a sternului
( între linia intermamelonară şi apendicele xifoid )
 Axul lung al podului palmei să fie în lungul axului
sternului.
 Comprimaţi sternul ½ - 1/3 din diametrul antero –
posterior al toracelui.
 Frecvenţa MCE să fie de aproximativ 100/min.
 Raportul ventilaţii /MCE este de 2:15 ( 2:30).
 Nu sprijiniţi degetele pe coaste cât timp ţineţi podul
palmei pe stern.
 Compresiile şi relaxările să fie de durată aproximativ
egală.
 După 1 min de RCP, activaţi echipa de reanimare .
Masajul cardiac extern la copil
tehnica “podului ambelor palme”
 In cazul in care copilul este mare sau salvatorul mic, utilizăm podul ambelor
palme

 Plasaţipodul ambelor palme în ½ inferioară a sternului (între linia

intermamelonară şi apendicele xifoid)

 Raportul ventilaţii / MCE este de 2:15 (2:30)

Masajul cardiac extern în pediatrie
 Coordonarea ventilaţiei cu MCE

 MCE trebuie însoţit totdeauna de ventilaţii

 La sfârşitul fiecărei a 15 -a compresiuni sternale (a 30-a pt.

un salvator) trebuie făcută o pauză pentru repermeabiliza
CRS şi a administra 2 ventilaţii efective.

 Raportul 30:2 pentru sugari şi copii este utilizat de un singur

salvator , raportul 15:2, este recomandat pentru un salvator
cadru medical sau doi salvatori cadre nemedicale.
Resuscitarea neonatală

Frecvenţa ventilatorie:
40 – 60/min, fără M.C.E.
Frecvenţa compresiunilor toracice (M.C.E.):

120/min (realizate fără ventilaţie).

Raportul M.C.E./ventilaţie:

3/1
Medicaţia este indicată dacă FC < 60/min în pofida
ventilaţiei adecvate cu O2 100% şi MCE (balon cu
rezervor).
Resuscitarea neonatală`1

 Poziţionarea căilor aeriene

superioare:
- nn plasat pe spate sau în decubit lateral,
cu capul într-o poziţie neutră.

- Nu hiperextensie sau hiperflexie a

capului.

- pentru a menţine o poziţie corectă se

poate plasa un scutec sau prosop făcut sul
sub spatele şi gâtul copilului, ridicând astfel
toracele la 2 -3 cm deasupra planului
saltelei (se realizează o extensie corectă a
gâtului).
Resuscitarea neonatală

 Masca facială:
- trebuie să acopere gura şi nasul
victimei, lăsând liberi ochii

- este ţinută de obicei cu policele şi

indexul şi/sau mediusul cuprinzând o
mare parte din marginea măştii, în
timp ce degetul 3 sau 4 menţine bărbia
în interiorul măştii.
 Resuscitarea neonatală

 Tehnica MCE la nn:

- tehnica policelui

- tehnica celor două degete

 Resuscitarea neonatală

 Tehnica MCE la nn:

- tehnica policelui

- tehnica celor două degete

Se continuă resuscitarea până:

 Soseşte ajutorul calificat şi preia manevrele de

resuscitare

 Victima are semne vitale

 Salvatorul se epuizează
Când solicit ajutor?

 Este vital pentru salvator să solicite ajutor cât se poate de

repede pentru un copil cu stop cardiorespirator.

 Dacă este un singur salvator, după parcurgerea secvenţelor

ABC, va efectua RCP timp de 1 minut după care va merge să
solicite ajutor. Pentru a scurta intervalul de timp fără RCP
sugarul sau copilul mic poate fi transportat cu salvatorul.

 Dacă sunt mai mulţi salvatori, unul începe RCP-ul iar altul
pleacă după ajutor.
 OBSTRUCŢIA CĂILOR
AERIENE SUPERIOARE

• 5 lovituri interscapulare
• Se va verifica obţinerea
dezobstrucţiei după fiecare
lovitură
• Dacă nu s-a obţinut
dezobstrucţia prin lovituri
interscapulare vor fi efectuate
5 compresiuni abdominale
COMPRESIUNI
ABDOMINALE
Lantul supravietuirii

Defibrilare
Acces BLS ALS
precoce

BLS in < 4 min ALS in < 8 min

 ALS
ADVANCED LIFE SUPPORT
A
B
C
D
E
 Ventilaţia cu balon şi mască facială
 Eficientă şi sigură pt. a asista ventilaţia pe
o perioadă scurtă de timp în prespital /
dep. de urgenţă.
 Permite ventilarea în urgenţă fără a avea
nevoie de o sursă de oxigen
 Prevăzut cu rezervor de oxigen şi sursă de
oxigen permite ventilarea cu concentraţii
mari de oxigen (85 % ).
 Înainte de începerea ventilaţiei, salvatorul
trebuie să verifice dacă oxigenul intră în
balon.
Ventilaţia cu balon şi mască facială
 Ventilaţia cu balon şi mască facială

Balonul Ruben cu mască facială

 Balonul Ruben trebuie să fie pe măsura

pacientului.

 Trebuie selectată masca ce asigură un sigiliu

perfect la nivelul feţei.

 Trebuie folosite ambele mâini:

- una ţine masca aplicată etanş pe faţa
copilului,
- cealaltă mână comprimă balonul de
ventilaţie.
Cum ventilăm?

 Compresiuni lente ale balonului de

ventilaţie ( 1sec – 1 1/2 sec pentru
fiecare compresiune ).

 Între compresiuni să permitem

distensia completă a balonului.

 Presiunea şi volumul adecvate pentru

aceste ventilaţii sunt acelea care
determină ridicarea toracelui.

 Ritmul este de 20/min (1 ventilaţie la

3 secunde )
Când întrerupem ventilaţia cu balonul ?

 La reluarea ventilaţiei spontane ( eficiente )

 La preluarea ventilaţiei de către echipa de reanimare.

Nici vreun alt motiv nu justifică întreruperea

sau sistarea temporară a ventilaţiei cu
balonul.
 Incidente în timpul ventilaţiei cu balonul

 Eşecul ventilaţiei ( toracele nu se ridică )

- Cauza = poziţionarea inadecvată a CRS
- Remediu (logic) = repoziţionarea CRS
- poziţii de extensie progresivă a
capului până la atingerea uneia care permite
ventilaţia.
= aspiraţia secreţiilor.
 Distensia gastrică
- Cauza = compresiuni rapide ale balonului (presiuni mari)
- Remediu = administrarea lentă a ventilaţiei,
= manevra Sellick - doi salvatori
- scade riscul de regurgitare
 Consideraţii anatomice
 Laringe de adult
 Diametru cartilaginos uniform
 Cel mai îngust punct la nivelul corzilor
vocale
 Consideraţii anatomice
 Laringele pediatric
 Începe să se îngusteze cu cartilajul
tiroidian
 Cel mai îngust punct la nivelul
cartilajului cricoid
 C
86

ADJUVANȚI AI CĂILOR
RESPIRATORII
Adjuvanţi ai CRS
Canula orofaringiană ( GUEDEL )

 LA pacientul inconştient dacă

manevrele de deschidere a CRS nu
reuşesc să le menţină deschise şi
neobstruate

 Nu protejeajă de aspirarea de secreţii,

sânge, conţinut gastric

 Nu trebuie utilizată la pacientul

conştient sau semiconştient (reflex de
vomă).
Adjuvanţi ai CRS
Canula orofaringiană ( GUEDEL )

 Trebuie folosită COF cu dimensiunea

corespunzătoare vârstei.
Căi aeriene orale şi nazale
 Intubaţia endotraheală ( managementul definitiv al
căilor aeriene ).

Mărimea sondei endotraheale:

- Sonda endotraheală = vârsta (ani) / 4 + 4
(la copii peste 2 ani)
- Diametrul extern al sondei să corespundă cu
diametrul degetului mic al copilului.
copilului

Lame:
- Miller (dreaptă) pt. sugar / copil mic
- Macintosh (curbă) pt. copil mare / adult
Lama Miller

 Dreaptă
 Vârful atinge epiglota
şi o ridică
 Mai bună în cazul
sugarilor şi a copiilor
mici
Lama Macintosh
 Curbă
 Se amplasează în
vallecula ridicând baza
limbii care la rândul ei
ridică epiglota
 Se utilizează mai
frecvent în cazul copiilor
mai mari şi al adulţilor
 Laringoscopia directă

.
Anatomia laringelui

Glota inchisa Glota deschisa

Pregătirea pentru intubaţie

 Alegerea echipamentului potrivit

 Preoxigenare
 Presiunea cricoidiană (manevra Sellick)
 Inducţia rapidă:
Manevra Sellick
( doi salvatori )
Pregătirea pentru intubaţie
 Inducţia rapidă:
 Atropină: 0,02 mg/Kg, minim 0,1 mg
 - scade reacţia vagală
 - reduce secreţiile bronşice
 Xilina: 1 mg/Kg IV - previne HIC
• Sedarea:
edarea
• Diazepam: 0,1 – 1 mg/Kg/doză IV
• Midazolam: 0,1 – 0,2 mg/Kg IV
• Thiopental: 4 – 6 mg/Kg IV bolus, apoi PEV 1–2
mg/Kg/min, poate cauza hTA,
TA scade HIC.
IC
• Ketamina: 2 mg/Kg IV, preferată în astm,
astm creşte tensiunea intracraniană.
intracraniană
• Propofol
 Pregătirea pentru intubaţie
Pentru a reuşi intubaţia, pacientul trebuie să fie relaxat complet.
complet

Uneori este necesară curarizare

- Succinilcolina: 1 – 2 mg/Kg IV
- Vecuronium: 0,2 – 0,3 mg/Kg IV
- Rocuronium: 0,6 – 1,2 mg/Kg IV
 Confirmarea intubaţiei

 Confirmare clinică:
- vizualizarea corzilor vocale
- MV egal, simetric
- condens pe pereţii interiori ai sondei de intubaţie
 Saturaţia oxigenului
 Detectarea CO2 (capnometru)
 Rx torace
Probleme la pacientul intubat

 Deplasarea tubului
- bronşia dreaptă
- esofag
 Obstrucţia tubului
- dop de mucus în tub
- tub îndoit
 Pneumotorace
 Echipament defect
Complicaţiile IOT
 Intubaţia esofagului nerecunoscută la timp duce la deces
 Intubaţia unei bronşii atelectazia plămânului contralateral
 Deplasarea unei leziuni cervicale
 Fracturi dentare -> necesara aspirarea fragmentelor

hemoragie
 Leziuni ale corzilor vocale
 Hemoragii orofaringiene
 Accentuarea obstrucţiei (edem)/bronhospasm
 Vărsături
 Bradicardie /stop cardiac (mediate vagal)
Intubaţia dificilă

 Poate fi anticipată

 Poate necesita tehnici alternative

 Masca laringiană
 Permite ventilaţia
 Nu previne aspiraţia
 Important pentru salvarea
vieţii
 Contraindicată la pacienţii
conştienţi, cu reflex glotic
prezent
(Pot opune rezistenţă la introducere)
Masca laringiană
 C
10
6

Circulația
 C

c
10
7

 Puls central
 Monitorizare (ekg, ta, av)
 Abord venos
 Recoltare analize
 Administrare medicație
 C
Accesul vascular 10
8

Abord venos periferic

Abord venos central (unde?)
Abord intraosos
Accesul vascular:
Preferat abordul venos sau intraosos faţă de calea endotraheală
pentru administrarea substanţelor active.
- Acces vascular: periferic/central (v. femurală)
- Canularea intraosoasă:
intraosoasă
- acces bun pentru fluide, sânge, droguri.
- alternativă sigură în cazurile de şoc sau SCR
(acces la plexurile venoase ale medularei – necolababile)
- contraindicaţii: - fracturile de pelvis,
- fractura de tibie/membru inferior proximal de tibie
- Venele scalpului (mici şi superficiale) – nn, sugar
- rar folosite în resuscitare, pot fi utile în stabilizarea
postresuscitare.
- Venele ombilicale – la nn.
 Canularea IO

 Antero-medial: tibie, 2 cm sub

tuberozitatea tibială
 Anterior: femur distal

 Complicaţii:
- extravazarea fluidelor în spaţiul
subcutan
- fluide în spaţiu subperiostal
- abces subcutan
- osteomielită
Abordul venos central

 Femural

 Accesibil

 Se evită întreruperea RCP

 Se evită pneumotoracele

 Risc infecţios
Situsuri speciale nou-nascut
Reţeaua venoasă epicraniană
Nu pentru resuscitare
Utilă pentru stabilizarea
postresuscitare
 Situsuri speciale nou-nascut

 Canularea venei
ombilicale
Medicaţia resuscitării
Reguli generale de administrare a
medicamentelor

 Sistemul venos – de elecţie

 Alternative : - IO
- ET
Medicaţia resuscitării
Reguli generale de administrare a
medicamentelor
 Administrarea endotraheală
- adrenalina, atropina, lidocaina, naloxon ( droguri
liposolubile )
- doza optimă nu este clar stabilită
- recomandat: adrenalina 0,1mg/Kg; xilina 2-3 mg/Kg;
atropina 0,03mg/Kg; naloxona nu se cunoaşte.
- medicaţia se diluează în 3 - 5 ml SF.
- după instilarea în sonda endotraheală, urmează un flush
(spălare) cu 3 – 5 ml SF.
- după flush, obligatoriu 5 ventilaţii cu presiune pozitivă
Medicatia resuscitarii
Reguli generale de administrare a
medicamentelor

 Abord venos central vs venos periferic – neclar

 Abord venos periferic

- administrarea drogului urmata obligator de flush cu SF de cel putin 5 ml
(vehicularea drogului din circulatia periferica in cea centrala)
Defibrilarea

Definiţie:
Tehnica de administrare a unui curent electric de scurtă durata
(aprox. 5 ms) prin torace, pentru a permite depolarizarea asincronă a
unei mase critice de miocard,
miocard urmată apoi de o repolarizare uniformă
ce permite ca un focar dominant (de obicei nodul sinusal) să
stimuleze cordul în mod normal, restabilind ritmul organizat de bază.
Dacă depolarizarea normală nu se reia,
- FV continuă sau
- se obţine linie izoelectrică.
Factorii care influenţează defibrilarea
 Impedanţa transtoracică

- Dimensiunea padelelor
- Poziţia padelelor
- Contactul padele – tegument
- Presiunea exercitată asupra padelelor
- Faza respiraţiei când se aplică şocul.

 Durata FV.
FV

 Starea miocardului
Impedanţa transtoracică
 Poziţia padelelor:

- Ambele padele pe suprafaţa anterioară a toracelui

- pe marginea dreaptă a sternului sub claviculă
- pe linia axilară anterioară, în dreptul apexului cardiac.
- Variantă: padelele plasate antero – posterior ( pt. padele prea mari )
- anterior – mediosternal
- posterior – paravertebral stâng
- Unele defibrilatoare au marcat pe:
- electrodul + ,, stern ,, - electrodul - ,, apex ,,
Impedanţa transtoracică
Poziţia padelelor
 Antero-posterioară
 Parasternal stâng
 Spate

 Anterioară
 Parasternal drept sub claviculă
 Linia axilară anterioară stângă
 Impedanţa transtoracică

• Contactul padele - tegument

- conductivitatea mediului dintre suprafaţa padelelor şi piele este
importantă pentru scăderea rezistenţei transtoracice.
- materiale utilizate:
- gel
- pastă electroconductoare
- comprese cu ser.
- evitaţi formarea unei pelicule de gel la suprafaţa toracelui între
cei doi electrozi (scurt – circuit la suprafaţa toracelui ).
- NU gel pt ECHO
Impedanţa transtoracică

 Faza respiratorie
- rezistenţa transtoracică este cea mai mare când plămânul este plin cu aer în
timpul inspirului.

este benefică descărcarea de energie odată cu apăsarea fermă a padelelor în

timpul expirului
 Tehnica defibrilării

 Poziţionarea bolnavului în decubit dorsal

 Se aplică gel bun conducător pe suprafaţa padelelor
 Se porneşte def.,
def selectăm energia pt. primul şoc (4 J/Kg).
 Se încarcă defibrilatorul şi se aşteaptă până la încărcarea
completă a condensatorului (semnal luminos/acustic).
 Electrozii se aplică ferm pe torace
 Persoana care aplică şocurile anunţă cu voce tare efectuarea
manevrei şi evită orice contact cu bolnavul sau cu patul. Se
întrerupe RCP.
RCP
 Tehnica defibrilării

Dacă după primul şoc FV continua, se face RCP 2

min, după care se verifică ritmul pe monitor

Dacă persistă FV/TV fără puls, se aplică al doilea şoc,

tot de 4 j/Kg.
(vezi protocolul FV/TVfp)
 Pacienţii purtători de stimulator electric permanent pot
fi defibrilaţi, dar se recomandă plasarea padelelor la o
distanţă de minim 12,5 cm de generator
Administrarea de adrenalină şi
combaterea acidozei facilitează
defibrilarea
Cardioversia sincronizata
 Definiţie
- Aplicarea curentului electric pe cord evitând perioada vulnerabilă,
vulnerabilă
când se poate induce fibrilaţie ventriculară.
- Descărcarea curentului electric are loc la 10 ms după unda ,, R ,,
 Defibrilatoarele moderne recunosc automat prin padelele aplicate pe torace o activitate
electrică ce necesită electroversie sincronă şi activează modul sincron de defibrilare.
 La defibrilatoarele mai vechi trebuie să activăm manual circuitul sincron.
 În modul sincron , defibrilatorul nu eliberează imediat energia, la apăsarea butoanelor de
defibrilare, deoarece este necesar un interval de timp pentru sincronizarea cu ritmul
cardiac.
 Se ţin padelele apăsate ferm pe torace, cu butoanele de defibrilare apăsate, până când
aparatul descarcă energia.
Cardioversia sincronizata

 Indicaţii:

- Tahiaritmii (QRS larg/îngust) cu puls central prezent dar cu

status hemodinamic alterat.

- Tahiaritmii cu QRS îngust şi fără puls central

- Dacă dorim să oprim o aritmie care nu răspunde la tratamentul

medicamentos (ex. FiA).
Defibrilare vs Cardioversie

Defibrilare Cardioversie

Nesincronizată Sincronizată

Ritmuri fără puls Puls prezent

După ce aţi pornit cordul, NU vă odihniţi, greul
abia acum începe, fiţi alături de pacient, al cărui
creier are nevoie de îngrijirile voastre.
CAUZE REVERSIBILE DE SCR

Tamponada Hipoxia
cardiaca Hipovolemia
Tromboza (TEP) 
Hiperkaliemia
Pneumotorax Hipotermia
sufocant
Toxice
DIFERENȚE ADULT / COPIL

 Cheamă ajutor IMEDIAT  Cheamă ajutor după 1 minut CPR

 Începe cu 5 ventilatii salvatoare
 Începe cu compresii toracice
 Copil 15/2 + NN 3 / 1
 Compresii / ventilații = 30 / 2

 Metoda compresiilor toracice

Întrebări?