SUDAN

LOCALIZAREA

Sudanul, a doua țară ca mă rime din Africa si al saisprezecelea stat din lume ca marime, este situată
în nord-estul continentului. Se afla la frontiera dintre Africa și Asia, cu o suprafață de
2.500.000 km², de patru ori mai puțin decâ t Europa. Capitala este Khartoum.
Se învecinează la nord cu Egipt, la nord-vest cu Libia, la vest cu Republica Ciad și Republica Africa
Centrală , la sud cu Kenya, Congo și Uganda, iar la est cu Etiopia.
De la frontiera de nord pâ nă la punctul de frontieră cu Uganda în sud este o distanță de peste 2.000
km, iar de la Marea Roșie pâ nă la frontiera din vest cu Ciad, lă țimea teritoriului este de aproape
1.700 km.
Cu câ t se înaintează spre nord, cu atâ t vegetația este mai să racă . La sud, în depresiunea Nilului Alb,
se întind pă durile tropicale și marea mlaștină Sudd. La granița cu Egiptul, în nordul Sudanului, pe
ambele maluri ale Nilului se află deșerturi în continuă expansiune și un teritoriu nerevendicat de
nicio țară , Bir Tawil. Conform referendumului din ianuarie 2011, acceptat de președintele
Sudanului, Omar al-Bashir, Sudanul de Sud s-a desprins și a devenit țară independentă pe 9
iulie 2011.

2
 RELIEFUL
➢ Sudanul are un relief relativ monoton: în partea centrală o vastă câ mpie continuată spre
vest cu podișul Kordofan (altitudine în jurul a 500 m) și spre sud cu o regiune mlă știnoasă
în mare parte (numită Sudd). Partea nordică are și ea un relief relativ plat, parte
a Deșertului Libian și a Deșertului Nubian, ultimul separat de Marea Roșie printr-un lanț
muntos (cu altitudini ce trec de 2400 m). Munți mai semeți se află în extremitatea vestică ,
în regiunea Darfur și în cea sudică unde, în munții Imatong se gă sește altitudinea maximă
din țară (vâ rful Kinyeti, 3187 m).

➢ Pe aproape întreg teritoriului Sudanului curge Nilul Alb, care la nord de Khartoum se
unește cu Nilul Albastru pentru a forma cel mai important si cel mai impună tor fluviu
al Africii, Nilul. Datorită Nilului, câ mpurile agricole sunt irigate din belșug.

3
AGRICULTURA
 Resursele primare sunt agricole , inclusiv bumbac , alune , gumă arabică și semințe de
susan . Deși țara încearcă să -și diversifice recoltele de numerar, bumbacul și alunele
ră mâ n exporturile sale agricole majore. Sorgul din cereale (dura) este cultura alimentară
principală , iar grâ ul este cultivat pentru consumul intern. Semințele și alunele sunt
cultivate pentru consum intern și tot mai mult pentru export. Trei principale sub-
sectoare agricole sunt active în Sudan: pastorală efectivele de animale , culturi și
producția de pește.
 Producția de animale are un potențial vast, iar multe animale, în special vaci , oi și că mile
sunt exportate în Arabia Saudită și în alte ță ri arabe . Cu toate acestea, Sudanul ră mâ ne
un importator net de produse alimentare. Problemele de finanțare a investițiilor,
producție și transport ră mâ n cele mai mari constrâ ngeri pentru o economie agricolă mai
dinamică . O problemă majoră care se dezvoltă de zeci de ani este pierderea continuă a
terenurilor deschise folosite anterior pentru pă șunarea animalelor în zonele uscate
mecanizate și agricultura irigată .

4
➢ Sudanul are 84 de milioane de hectare de teren arabil și sunt cultivate mai puțin de 20%.
Proiecte agricole majore, precum Schema Gezera din statul Gezira sunt în derulare
pentru a face alimentele din Sudan autosuficiente. Sudanul este unul dintre pachetele de
pâ ine potențiale ale lumii, iar Sudanul este supranumit coșul de produse alimentare din
lumea arabă , deoarece reprezintă 45% din terenurile arabile din lumea arabă . Produsele
agricole reprezintă în total aproximativ 95% din exporturile ță rii. În 1998, se estimează
că 16,9 milioane de hectare (41,8 milioane de acri) de teren arabil și aproximativ 1,9
milioane de hectare (4,7 milioane de acri) au fost rezervate irigației, în principal în
nordul ță rii de-a lungul malurilor Nilului și al altor râ uri.

5
ECONOMIA
➢ Economia Sudanului a explodat pe partea producția de petrol, prețurile ridicate ale
petrolului, precum și intră rile mari de investiții stră ine directe pâ nă în a doua jumă tate
a anului 2002. Creșterea PIB a înregistrat mai mult de 10% pe an în 2006 și 2007. Din
1997 pâ nă în pâ nă în prezent, Sudanul a colaborat cu FMI pentru a implementa reforme
macroeconomice, inclusiv un flotant gestionat al cursului de schimb. Sudanul a început
să exporte țiței în ultimul trimestru al anului 1999.
➢ Producția agricolă ră mâ ne importantă , deoarece angajează 80% din forța de muncă și
contribuie cu o treime din PIB. Conflictul Darfur, consecința a două decenii de ră zboi
civil în sud, lipsa infrastructurii de bază în zone mari și încrederea de că tre o mare parte
a populației de agricultura de subzistență asigură că o mare parte a populației va
ră mâ ne la sau sub pragul să ră ciei pentru ani în ciuda creșterilor rapide în medie pe
venitul de capital. În ianuarie 2007, guvernul a introdus o monedă nouă , lira sudaneză ,
la o rată de schimb inițială de 1,00 dolari, egală cu 2 lire sudaneze.

6
https://www.youtube.com/watch?v=zoQka7MU8Yw