Sunteți pe pagina 1din 11

Școala Gimnazială ”Ion Mareș” Vulcana Băi

NORI, MĂRI ȘI
OCEANE ȘI GHEȚARI

ELEV: Milea Lorina Elena


CLASA a III-a
PROF. Bogdan Ana Maria
NORII
Norii sunt mase de vapori de apa
din atmosfera. Ei fac parte din
circuitul apei in natura. Vaporii de
apa, evaporați din mari si oceane,
sunt prezenți peste tot in atmosfera.
Formarea norilor are loc prin
încălzirea apelor de către soare.
Cu cat temperatura este mai
ridicata, cu atât mai mulți vapori de
apa se ridica in aer prin procesul de
evaporare sub forma de vapori
invizibili.
Condensarea este
procesul prin care
vaporii de apa se
transforma in lichid sau
Odată cu ascensiunea aerului cald,
vaporii ajung in paturi superioare in forma solida si are loc
ale atmosferei si se răcesc, atunci cand aerul
transformându-se in lichid sau solid continand vapori este
(adică apa sau gheata). racit si devine saturat.
Norii sunt formați din vapori de apa Daca aerul se raceste si
sau gheata, sau o combinație a mai mult, apa din nori se
acestora. Când se aduna foarte mulți reintoarce la suprafata
vapori intr-un volum anumit de aer si se Pamantului sub forma de
ajunge ca acesta sa fie saturat, apare precipitatii: ploaie,
fenomenul de condensare.
lapovita, zapada,
grindina, roua sau
chiciura.
MĂRI ȘI OCEANE
Oceanul este o întindere de apa mai mare decat un continent, care
comunica cu oceanele vecine si care influenteaza climatul uscatului.
Pe Pământ există cinci oceane:

 Oceanul Pacific (cel mai mare), cu o suprafata de aproximativ 165 milioane


de km pătrati;
 – Oceanul Atlantic, cu o suprafata de aproximativ 106 milioane de km
pătrati;
 – Oceanul Indian, cu o suprafata de aproximativ 73 de milioane de km
patrati;
 – Oceanul Antarctic, cu o suprafata de aproximativ 20 de milioane de km
patrati;
 – Oceanul Arctic sau Inghetat, cu o suprafata de aproximativ 14 milioane de
km patrati.
MĂRILE

 Mai puţin întinse şi mai puţin adânci, mările comunică cu oceanele. Unele comunică
direct (Marea Nordului, Marea Chinei de Est), altele sunt legate de ocean prin
strâmtori (Marea Mediterană), sau printr-o altă mare (aşa numitele mări interioare,
cum ar fi Marea Neagră sau Marea Baltică). Există şi mări închise (Marea Caspică)
ce nu au nici un fel de comunicare cu oceanul.

 Cele mai înalte temperaturi ale apei se înregistrează în Marea Roşie (40 grade
Celsius) , iar marea cea mai sărată din lume este Marea Moartă (din deşertul
Sahara).

 Cele mai întinse sunt Marea Caraibelor, Marea Mediterană , Marea Chinei de Sud ,
Marea Chinei de Est .
GHEȚARI
Ghetarul e o acumulare mare de apa in stare
solida, fie din inaltul muntilor, fie din regiunile
polare unde este foarte frig.

 Cea mai mare calotă glaciară din Europa este în Islanda


şi acoperă aproximativ 19500 km².

 Gheţarii din Groenlanda, Antarctica şi Antarctida


transportă anual cantităţi imense de gheaţă în mări.
 Ghetarii acopera doar 10% din suprafata Terrei, insa 75%
din apa proaspata de pe glob este prinsa sub gheata,
fiind cel mai mare rezervor de apa dulce de pe Pamint, a
doilea dupa oceane, care sunt cel mai mare rezervor de
apa.
 Oamenii de stiinta clasifica ghetarii în doua mari grupe:
ghetarii continentali ("de calota") si ghetarii de munte
( sau "de vale").
 GHEŢARII CONTINENTALI, se formeaza acolo unde linia
zapezilor este situata la o altitudine foarte mica.
 Cei mai mari doi ghetari continentali, unul care
acopera cea mai mare parte a Antarcticii si celalalt
aproape întreaga Groenlanda, sunt numite platouri
glaciare sau banchize.
 GHEŢARII MONTANI, se formeaza la altitudini mari, unde
temperatura în cursul anului este sub 0 grade Celsius.

S-ar putea să vă placă și