Regnul Ciuperci

• Cuprinde talofite;
• Corpul lor se numeşte miceliu;
• Sunt organisme lipsite de clorofilă;
• Se hrănesc heterotrof parazit sau saprofit.
• pot fi : - inferioare (ex: mucegaiurile şi drojdiile);

- superioare (ex: ciupercile cu pălărie).

Ciuperci inferioare
 Mucegaiurile Mucegaiul verde-
ex: mucegaiul alb, mucegaiul verde-albăstrui, mucegaiul
negru; albăstrui
- trăiesc în medii umede;
- pot fi uni- sau pluricelulare.
Înmulţirea - se face prin spori, care se găsesc în sporangi.
Importanţa
-mucegaiul alb este dăunător deoarece distruge
alimentele încălţămintea şi hainele;
-mucegaiul verde-albăstrui poate distruge alimentele, dar
din el se extrage penicilina;
- mucegaiul negru- poate distruge pereţii, covoarele şi
hainele din piele.

Mucegaiul
negru

sporange

Mucegaiul
alb
sporangi
 Drojdiile Drojdia de bere

• Sunt organisme unicelulare;

• Ex: drojdia de bere şi drojdia vinului;
Înmulţirea : Drojdia vinului
- prin înmugurire, în condiţii favorabile;
- prin spori, în condiţii nefavorabile.
Importanţa :
• Drojdia de bere este folosită la
prepararea pâinii şi a aluaturilor;
• Drojdia vinului transformă mustul în vin.
Ciuperci superioare
 lame cu spori
Ciupercile superioare
• Sunt talofite al căror corp se
numeşte miceliu şi este format din
fire numite hife, care sunt
ramificate, pluricelulare şi formează
pălăria şi piciorul ciupercii.
pălărie
• pe partea inferioară a pălăriei se
găsesc lamele cu spori;
• Se hrănesc heterotrof saprofit;
• Se înmulţesc prin spori sau prin
fragmente de miceliu.
picior
 CIUPERCILE COMESTIBILE
• Conţin proteine, minerale şi vitamine (A,B,D).

Pleurotus

gălbiorii ghebele
Creasta cocoşului

mânătarca trompeta piticului zbârciogul

ciuperca de
câmp
 CIUPERCI OTRĂVITOARE

hribul dracului

buretele panterei

buretele viperei buretele pestriţ

 CONŢIN SUBSTANŢE TOXICE CARE ATACĂ SISTEMUL
NERVOS, INTOXICAŢII GRAVE ŞI CHIAR MOARTEA.

• Ciupercile otrăvitoare:
- sunt viu colorate (ex: roşii, albastre, galbene);
- îşi schimbă culoarea la feliere ;
- argintul se înegreşte în contact cu mâncarea
de ciuperci.
ŞTIAŢI CĂ...
- Trufele reprezintă o specie de ciuperci comestibile, foarte scumpe, numite şi
"diamantele pământului", datorită dificultăţii în găsirea lor.
Ele cresc în pădure, în sol, la o adâncime de 5-40 cm pe rădăcinile unor specii
de arbori, cum ar fi: stejar, alun, pin, fag, dar nu este exclus să fie găsite și
pe rădăcinile altor specii de arbori.
În prezent se pot realiza şi culturi de trufe, prin plantarea unor puieţi inoculaţi la
rădăcină cu spori de trufă.
Acestea au forma unui tubercul decartof, rotundă sau ovoidă, cu ridicături sau
şanţuri mari.
Diametrul poate fi de 4- 12 cm, iar greutatea de 100-200 g, dar s-au găsit şi trufe
de aproximativ 1kg. Învelișul exterior este gros, de culoare închisă, neagră-albastruie,
neagră-brunie, violacee sau albă.
În trecut, la găsirea lor se foloseau porcii. Datorită faptului că aceștia mâncau
trufele s-a trecut la folosirea câinilor special dresați.
• Ciuperca poate atinge dimensiuni gigantice (7-80 cm diametru), are formă
globuloasă, poate atinge şi o greutate de până la 20 kg.
• Creşterea are loc în timp foarte scurt, câteodată chiar într-o singură noapte.
• Suprafaţa ciupercii este netedă şi pieloasă. La bază se poate observa un mic
peduncul, cu ajutorul căruia ciuperca se fixează de substrat. La maturitate se
despică neregulat în partea superioară pentru a permite ieşirea sporilor.
• Coloritul aparatului fructifer variază de la alb cu nuanţe roz la maroniu. Gleba
este, la început, albă şi compactă, apoi măslinie şi moale, iar la sfârşitul
perioadei de maturizare, brună şi prăfoasă.

• Este o specie rară care creşte de obicei în grupuri, pe terenuri ierboase

necultivate, dar şi în grădini, cu condiţia ca acestea să nu fie umede, cel mai
frecvent la altitudini joase.
• Specia este considerată bună de consum numai când este tânără şi cu gleba
complet albă.

ciuperca băşica porcului

 Ciupercile parazite
• Produc boli plantelor, animalelor şi oamenilor,
numite micoze.
• Ex: tăciunele porumbului, cornul secarei,
rugina grâului.

tăciunele porumbului cornul secarei

rugina grâului
 Lichenii
• Sunt asocierile dintre o ciupercă şi o algă verde;
• Se prind prin rizoizi de substrat;
• Se hrănesc autotrof, algele fac fotosinteză, iar
ciuperca reţine apa. Procesul de hrănire specific
lichenilor este simbioza (ajutorare reciprocă).
 Înmulţirea lichenilor
• Prin spori;
• Fragmente de tal (înmulţire vegetativă).

hifele
ciupercii

celulele
algei
 Importanţa lichenilor
• Sunt indicatori pentru aerul nepoluat;
• Sunt primele plante care populează stâncile;
• Pot fi hrană pentru animale (ex: lichenul
renului);
• Pot fi dăunători (ex: mătreaţa bradului).