APELE CONTINENTALE

APELE CONTINENTALE
După poziţia în raport cu suprafaţa scoarţei terestre acestea sunt:
ape de suprafaţă
ape subterane

I. Apele continentale de suprafaţă cuprind:

• ape curgătoare: .pârâuri, râuri,fluvii
• ape stătătoare : lacuri, bălţi, mlaştini
• gheţari

a) Apele curgătoare
cuprind: pâraie, râuri şi fluvii
apa râurilor provine din: precipitaţii, izvoare, ape subterane, topirea
zăpezilor
 IZVOR
Elementele unui râu
BAZIN
HIDROGRAFIC

CU
RS
U
CONFLUENTA

GURA DE
AFLUENT VARSARE
CUM
PAN
A AP
EL OR
Elementele hidrografice ale unui râu
Izvor: locul de formare al râului
Gura râului: locul de varsare
Cursul râului: cuprinde trei sectoare:
cursul superior, mijlociu şi
inferior
Confluenţa: locul unde un râu debuşea
ză în altul
Lungimea râului: distanţa dintre izvor şi
gura de vărsare
Cumpăna apelor : linia marilor înălţimi
care separă două
bazine hidrografice
vecine
Bazinul hidrografic: suprafaţa de pe
care un râu îşi
adună apele
Gura de vărsare poate fi :
-simplă
-sub formă de deltă
-sub formă de estuar

Delta Estuarul Rio De

Mississippi la Plata
 7
10
3
6
4

5
2
1 8

Fişă de lucru
Identificaţi fluviile notate pe hartă cu cifre de la 1 la 10
şi scrieţi-le în caiete.
b) Apele stătătoare :
b.1 Lacurile: reprezintă mase de apă adunate într-o excavaţiune a
scoarţei terestre
- după geneză lacurile sunt de două feluri:

- naturale
- antropice
 Lacurile naturale:

- create de agenţi interni:

lacuri tectonice: formate în depresiuni tectonice
lacuri vulcanice: formate în cratere vulcanice

- create de agenţi externi:

*lacuri glaciare: situate în depresiuni create prin
eroziunea exercitată de gheţari.
*lacuri litorale: limanuri maritime şi lagune
*lacuri formate în masive de sare
*lacuri de baraj natural
 Lacuri antropice:

*lacuri hidroenergetice: amenajate în special pentru

obţinerea de energie electrică
*iazuri: construite pentru alimentarea localităţilor si
adăpatul vitelor
*heleştee: pentru piscicultură
Bălţile: formaţiuni de apă stătătoare, cu adâncimi şi suprafeţe mai mici ca a
lacurilor.
Mlaştinile: locuri joase, cu exces de apă, datorită prezenţei aproape de suprafaţă
a stratului permeabil

geographicstuff.blogspot.com/2011/03/parcuri-...

Mlastina Everglades
(Florida)
Gheţarii: reprezintă mase de gheaţă rezultate
în urma acumulărilor de zapadă în regiunile
polare şi alpine.

Exista două tipuri de gheţari:

- montani: care pot fi de circ, de vale,
compuşi
- continentali (calote glaciare): au grosimi
de peste 3.000 m
 en.wikipedia.org/wiki/Vatnajökull
Ghetarul Vatnajokull din Islanda – cu cea mai
mare suprafata(8.390 kmp)
 Calota antarctică

portal.tfm.ro/se-topeste-antarctica/

Calota groelandeză

www.intactnews.ro/mediu/clima/page-2.html
 Din calotele glaciare se desprind blocuri imense de gheata care
plutesc numite iceberguri
pe oceane numite iceberguri

Imagine google

Iceberg groenlandez
II. Apele subterane: - reprezintă apele din interiorul
scoarţei terestre, care circulă în roci prin fisuri şi pori
sau se acumulează sub formă de straturi acvifere.
- există două categorii de ape
subterane:
* ape freatice
* ape de adâncime
- când o pânză freatică sau un strat acvifer de
adâncime sunt intersectate de o vale, apa ajunge la
suprafaţă. Locul de apariţie se numeşte izvor.

- Gheizerele sunt izvoare termale intermitente din

regiunile vulcanice. Se formează prin încălzirea
puternică a apei subterane aflate în vecinatatea magmei.