10 DIFERENTE

INTRE VIRUSURI
SI BACTERII
• 1. O BACTERIE ESTE O UNITATE COMPLETA SI AUTONOMA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL
REPRODUCERII. BACTERILE SE REPRODUC DE OBICEI ASEXUAT, PRIN DIVIZIUNE. LA
MOMENTUL POTRIVIT, BACTERIA VA IMPARTI MATERIALUL GENETIC DE TIP ADN SAU ARN IN
DOUA PARTI. SE VOR CONSTRUI PERETI CELULARI IN JURUL ACESTOR DOUA NOI BACTERII
CARE SE VOR FORMA.
• UN VIRUS NU SE POATE REPRODUCE FARA O GAZDA VIE. UN VIRUS POATE RAMANE IN STARE
LATENTA TIMP DE MII DE ANI PANA INTRA IN CONTACT CU GAZDA POTRIVITA. DUPA
INTRAREA IN CORPUL GAZDA, VIRUSUL SE ATASEAZA LA O CELULA PE CARE O PENETREAZA.

• IN INTERIORUL UNEI CELULE VII, VIRUSUL INLOCUIESTE COMENZILE ADN-ULUI SAU ARN-
ULUI ORIGINAL AL CELULEI CU PROPRIILE INSTRUCTIUNI GENETICE. ACESTE INSTRUCTIUNI
PRESUPUN PRODUCEREA A CAT MAI MULTOR COPII ALE VIRUSULUI. DUPA CE CELULA
INDIVIDUALA SI-A INDEPLINIT ROLUL, ACEASTA EXPLODEAZA, SE DEZINTEGREAZA SI
ASTFEL SUNT IMPRASTIATE MII DE COPII ALE VIRUSULUI ORIGINAL, CATRE ALTE CELULE.
• 2. BACTERIA ESTE UN MICROORGANISM MONOCELULAR VIU, CARE ARE IN
CODUL SAU GENETIC, ATAT ACID RIBONUCLEIC, CAT SI ACID
DEZOXIRIBONUCLEIC.
• VIRUSUL ESTE UN AGENT PATOGEN INFRAMICROBIAN ALCATUIT DINTR-O PARTE
CENTRALA NUMITA GENOM VIRAL (CARE POATE FI ATAT ADN SAU ARN) SI O
TEACA SAU INVELIS PROTECTOR DE NATURA PROTEICA, NUMITA CAPSIDA

• 3. BACTERIILE - AU UN PERETE CELULAR RIGID SI O MEMBRANA CELULARA

SUBTIRE, CARE INCONJOARA CITOPLASMA SI ISI SINTETIZEAZA PROPRIILE
PROTEINE.
• VIRUSURILE NU AU MEMBRANA CELULARA SI NICI CITOPLASMA. NU
SINTETIZEAZA PROTEINE, CI LE DOBANDESC DE LA CELULA GAZDA
• 4. EXISTA PATRU TIPURI DE BACTERII, CLASIFICATE IN FUNCTIE DE FORMA LOR:
ROTUNDE (COCII), ALUNGITE (BACILII), INCURBATE (SPIRILI, SPIROCHETE SI
VIBRIONI) SI FILAMENTOASE (ACTINOMICETELE).
• FORMA VIRUSURILOR ESTE VARIATA, DAR IN GENERAL POT AVEA UNA DIN
URMATOARELE FORME: SFERICA SAU SFEROIDALA (VIRUSUL GRIPAL,
POLIOMIELITIC), PRISMATIC PATRULATERA (VIRUSUL VARIOLIC), FORMA DE
BASTONAS SAU FORMA DE SPERMATOZOID (BACTERIOFAGI).

• 5. BACTERIA ESTE DE CEL PUTIN O SUTA DE ORI MAI MARE CA UN VIRUS

OBISNUIT.
• 6. INMULTIREA BACTERIILOR PRESUPUNE MAI MULTE FAZE: FAZA DE
LATENTA, FAZA EXPONENTIALA, FAZA STATIONARA SI FAZA DE DECLIN.
• 7. BACTERIILE SE HRANESC CU TESUTURI ALE CORPULUI UMAN SI ELIMINA
TOXINE SI ACIZI. ACESTE TOXINE SI ACIZI IRITANTI POT CAUZA MULTE
PROBLEME ASOCIATE CU INFECTIILE BACTERIENE.
• 8. CELE MAI MULTE DINTRE VIRUSURI NU AU NICIUN SCOP BENEFIC PENTRU
ORGANISM. MISIUNEA LOR UNICA ESTE DE A CREA CAT MAI MULTE VIRUSURI
PENTRU A ASIGURA SUPRAVIETUIREA TULPINII DE VIRUS.
• 9. VIRUSURILE NU POT FI UCISE IN ACELASI MOD IN CARE ANTIBIOTICELE
DISTRUG BACTERIILE.

• 10. BACTERILE SUNT VII, CEEA CE INSEAMNA CA POT FI UCISE DE O ANUMITA

FORMA DE AGENT CHIMIC.
• VIRUSURILE, IN COMPARATIE, NU SUNT CONSIDERATE CREATURI VII.