Tipologia şi procesul cercetărilor de

marketing

16.05.21 1
 Motto:
Munca de cercetare făcută cu pasiune
se poate transforma într-un business profitabil.
Adina Vlad,
Managing Partner Unlock Market Research

Tipologia şi procesul cercetărilor de marketing

Clasificarea cercetărilor de marketing

Procesul cercetării de marketing

16.05.21 2
 2.1 Clasificarea cercetărilor de marketing
direcţiile de obiectivul locul frecvenţa de tipul sediul
bază ale vizat desfăşur desfăşurare informaţiilor cercetărilor
orientării de ării generate de
cercetare cercetare
Cercetare exploratorii de birou permanente calitative cu forţe
aplicativă proprii

Cercetare instrumentale de teren periodice cantitative pe bază de

fundamentală contract
descriptive ocazionale

explicative

predictive

16.05.21 3
A) După direcţiile de bază ale orientării cercetării
Cercetare
fundamentală
 extinde graniţele cunoaşterii
ştiinţifice cu privire la aspecte
ale sistemului de marketing;
 are menirea de a fundamenta
şi evalua concepte, teorii şi
instrumente de măsurare şi
analiză a informaţiilor de
marketing
16.05.21
Cercetare aplicativă
 are în vedere cerinţe specifice
ale firmelor, instituţiilor sau
organizaţiilor, efectuată în
raport cu necesităţile
procesului de decizie;
 urmăreşte găsirea de
răspunsuri la probleme sau
oportunităţi reale, specifice
sau fundamentează decizii
privind o anumită acţiune sau
politică de marketing.
4
 B) După obiectivul vizat (scopul funcţional)
 Cercetările exploratorii - identificarea coordonatelor fenomenelor de marketing,
formularea lor precisă prin definirea conceptuală şi operaţională a variabilelor ce le
caracterizează şi a ipotezelor care vor face obiectul unei cercetări ulterioare. Metodele
folosite: interviurile în profunzime, focus group, studiile de caz, studii pilot,
experimente de laborator, analiza datelor secundare, interviuri efectuate în rândul
experţilor.

 Cercetările instrumentale - elaborarea, testarea şi validarea unor instrumente şi

metode de cercetare. Ex.: chestionare, scale de măsurare a variabilelor, metode de
prelucrare şi analiză a datelor.

 Cercetările descriptive - prezentarea şi evaluarea coordonatelor fenomenului cercetat,

insistând pe ceea ce este tipic în evoluţia fenomenului. Metode folosite: sondajul ad-hoc,
sondajele periodice, observarea, paneluri.

 Cercetările explicative - identificarea legăturii cauză-efect dintre variabile, evaluarea

direcţiei, intensităţii şi formei funcţionale a acestei legături. Metode: experimentul , testele
de piaţă.

 Cercetările predictive - previziuni privind evoluţia pe termen scurt, mediu sau lung a
fenomenului cercetat.

16.05.21 5
C) După locul desfăşurării
 Cercetarea de teren  Cercetarea de birou
( field research) (desk research)

 presupune investigarea
 se bazează pe colectarea
surselor statistice care
informaţiilor direct de la oferă informaţii privind
purtătorii lor folosind fenomenul studiat,
metode de culegere indiferent dacă acestea
diferite, organizând un se găsesc în interiorul
proces complet de firmei sau trebuie
cercetare de marketing procurate din afara
acesteia

16.05.21 6
 D) După frecvenţa de desfăşurare
(mod de desfăşurare în timp)

 Cercetările permanente şi periodice (cercetări longitudinale)

studiază fenomenul în evoluţia sa, permiţând o prezentare
detaliată a situaţiei la diferite momente cronologice, dar şi
modificările survenite de la o perioadă la alta. – cercetări de tip
panel, panel omnibus

 Cercetările ocazionale (cercetări transversale) se caracterizează

prin recoltarea datelor cu privire la colectivitatea cercetată
făcută la un anumit moment, pe un eşantion de respondenţi. –
cercetări ad-hoc, analiza cohortei

16.05.21 7
 Analiza cohortei
 Generaţia X reprezintă persoane născute între anii 1964-1978 şi reprezentanţii ei sunt
consideraţi cea mai importantă categorie de consumatori pentru că sunt maturi şi dispun
de venituri. Cei care alcătuiesc generaţia X sunt persoane cu o carieră de succes, se
străduiesc să îmbine viaţa de familie cu cea profesională şi să-şi menţină optimismul
nealterat.
 Se cunosc şi alte generaţii:
 Baby Boomers (născuţi între 1946-1963) şi
 generaţia Y sau milenialii (cei născuţi între 1979 şi 1990);
 generaţia Z (cei născuţi între 1990 şi 2010);
 generaţia Alpha (cei născuţi între 2010 şi prezent).
 În RM și România, generaţia X este cea mai numeroasă din punct de vedere statistic,
este bogată şi constituie targetul perfect al oricărui marketer. Generaţiile X, Y sau Baby
Boomers împărtăşesc valori similare, dar există şi diferenţe notabile între ele.
 Un studiu realizat de Mercury Research în 18 ţări relevă aceste trăsături comune sau
specifice. Valorile tradiţionale şi siguranţa familiei sunt valori mai des întâlnite la
generaţia X din România și RM comparativ cu alte ţări. O trăsătură distinctivă a
generaţiei X e reprezentată de încercarea de a menţine echilibrul între viaţa
profesională şi viaţa personală.

16.05.21 8
 E) După tipul informaţiilor generate de cercetare
 Cercetările cantitative
 - raportează majoritatea rezultatelor în exprimare numerică,
 - permit utilizarea unui instrumentar statistic,
 - se realizează pe un eşantion reprezentativ la nivelul colectivităţii cercetate,
 - are la bază un chestionar structurat pentru culegerea datelor şi folosesc
intensiv calculatorul.

 Cercetările calitative
 - folosesc tehnici de natură psiho-sociologică, pentru a obţine informaţii de
natura motivaţiilor, atitudinilor, sentimentelor,
 - presupun investigarea unui număr redus de persoane,
 - rezultatele nu pot fi generalizate (eşantionul nu este reprezentativ),
 - aparate ce se folosesc: camera video, aparatul video şi reportofonul,
calculatorul fiind folosit pentru redactarea raportului final

16.05.21 9
F) După sediul cercetării
 cercetări efectuate de firma însăşi, cu forţele ei proprii (prin
compartimentul de marketing)

cercetări efectuate de firme sau instituţii specializate

(furnizori externi specializaţi).

16.05.21 10
 Cercetarea concluzivă (de confirmare)

Testarea unor ipoteze şi examinarea relaţiilor dintre

variabilele de marketing
Eşantion nereprezentativ, informaţii calitative
Se utilizează în procesul de proiectare a unor
cercetări ulterioare
Pot fi descriptive şi cauzale

16.05.21 11
2.2. Fazele procesului cercetării de marketing
Faza preliminară a cercetării
Faza de proiectare a cercetării
Faza de realizare a cercetării

16.05.21 12
 Faza
FazaPreliminara
Preliminara
Definirea
Definireaproblemei
problemeidecizionale
decizionale
Stabilirea
Stabilireascopului
scopuluicercetarii
cercetarii
Identificarea
Identificareaobiectivelor
obiectivelorcercetarii
cercetarii
Estimarea
Estimareaprealabila
prealabilaaavalorii
valoriiinformatiilor
informatiilorobtinute
obtinutedin
dincercetare
cercetare

Faza
Fazadedeproiectare
proiectare
Alegerea
Alegereasurselor
surselor de
deinformatii
informatii
Selectarea
Selectareamodalitatilor
modalitatilorde
deculegere
culegeresisisistematizare
sistematizareaadatelor
datelor
Stabilirea
Stabilireabugetului
bugetuluisisiprogramarea
programarea in in timp
timp aacercetarii
cercetarii
Faza
Fazade derealizare
realizare
Recoltarea
Recoltareainformatiilor
informatiilor
Prelucrarea
Prelucrareainformatiilor
informatiilor
Analiza
Analizasisiinterpretarea
interpretareainformatiilor
informatiilor
Redactarea
Redactarearaportului
raportuluide
decercetare
cercetare
16.05.21 13
 I.Faza preliminară a cercetării
 Definirea problemei decizionale (ex. - un producător de confecţii observă
scăderea vânzărilor produselor îşi defineşte problema de cercetat: calitatea produselor
trebuie să fie îmbunătăţită; un detailist care a deschis un nou magazin (New Planet)
sesizează vânzări sub pragul de rentabilitate, problema este: schimbarea profilului
magazinului.
 Stabilirea temei (scopului) cercetării (Scopul cercetării nu coincide cu
problema decizională, ex. - determinarea preferinţelor consumatorilor potenţiali şi a
intenţiilor lor de cumpărare)
 Identificarea obiectivelor cercetării (ex. - determinarea gradului de utilizare a
vopselei de păr în acea regiune, stabilirea poziţiei pe piaţa respectivă a mărcilor
concurente, identificarea obiceiurilor de cumpărare şi de utilizare, stabilirea notorietăţii
mărcilor de vopsea )
 Elaborarea ipotezelor = răspunsuri posibile la problema investigată,
există: ipoteza nulă (H0) şi ipoteza alternativă (H1). De ex., ipoteza nulă -
vârsta nu influenţează semnificativ obiceiurile de consum ale populaţiei în cazul
produsului X, ipoteza alternativă- există diferenţe semnificative în privinţa obiceiurilor de
consum ale populaţiei, pentru produsul X, în funcţie de vârstă.
 Stabilirea valorii informaţiilor ce vor fi obţinute ca urmare a desfăşurării
procesului de cercetare.

16.05.21 14
Definirea problemei decizionale
In sens larg, problema decizionala reprezinta “situatia care constituie o
problema reala pentru decident sau o ocazie favorabila pe care acesta
ar dori sa o cunoasca mai bine si sa o valorifice.”
(Gilbert A. Churchill, Jr., Marketing Research, Methodological Foundations)

Aparitia unei probleme decizionale este rezultatul urmatoarelor cauze:

 mutatiile neasteptate din micro si macromediul extern al firmei;
 optiunea firmei de a cunoaste mai bine mediul extern;
 disfunctionalitatile din activitatea firmei;
 modificarile planificate in obiectivele si politica de marketing a firmei;
 ideile noi;

Initierea unui proiect de cercetare fara definirea clara a problemei, va avea ca rezultat un
raspuns bun la o intrebare gresita, iar utilizarea informatiilor in procesul decizional va avea
efecte nedorite. Principiul iceberg-ului este o analogie utila. In absenta unor informatii
suficiente, 90% din problema decizionala este necunoscuta si implicit omisa, ceea ce face ca
decizia fundamentata pe baza cercetarii sa nu aiba un caracter optim sau sa fie gresita.

In cazul in care decidentii nu pot defini clar problema, se impune parcurgerea unei etape
prealabile. Este necesara analiza situatiei, deoarece ea permite familiarizarea decidentului
si cercetatorului cu aria decizionala respectiva. Se recurge, in acest sens la o cercetare
exploratorie.

16.05.21 15
 Procesul definirii Problemei CRMK

Verificarea
oportunităţii

Realizarea
cercetării
exploratorii

16.05.21 16
 Procesul definirii Problemei CRMK

Evitaţi sindromul “E bine să

ştim”
Decizii manageriale şi
Obiective de Cercetare
Obiective de CR stabilite în
formă de ipoteze

16.05.21 17
Compararea problemei
manageriale şi a CRMK

16.05.21 18
 Procesul definirii problemei

16.05.21 19
 Înţelegerea diferenţelor dintre problema managerială şi
problema CRMK

16.05.21 20
 Reguli şi erori în definirea problemei CRMK
 Definirea prea largă a problemei:
 Elaborarea strategiei de marketing pentru un brand comercial
 Îmbunătăţirea poziţiei concurenţiale şi a imaginii firmei
 Definirea prea îngustă a problemei:
 Problema managerială: ce acţiuni de răspuns se impun la reducerea preţurilor de
către concurenţi?
 Acţiuni propuse de marketeri:
 Reducerea preţului la produsului firmei pînă la nivelul concurenţilor

 Menţinerea preţului, dar majorarea cheltuielilor promoţionale

 Reducerea uşoară a preţului şi majorarea moderată a cheltuielilor promoţionale

Definirea corectă a problemei CRMK: majorarea cotei de piaţă şi a rentabilităţii

liniei de produse.
Cercetările calitative au demonstrat: prin testul orb consumatorii nu disting
produsele propuse sub diferite branduri, consumatorii consideră preţul
indicator al calităţii.
Noua variantă a acţiunilor: de majorat preţul la produsele de brandul actual şi
elaborarea a două branduri noi - unul la nivelul preţului produselor
concurente, iar altul sub nivelul preţurilor concurente.
16.05.21 21
Definirea corectă a problemei de
marketing
Definirea generală (largă) a problemei
(broad statement of the problem)
Definirea componentelor specifice a problemei CRMK
(specific components of the problem)

16.05.21 22
Identificarea problemei şi definirea temei
cercetării
Studiile de piaţă sunt făcute pentru a rezolva o problemă de
marketing şi pentru a ajuta managerii să ia o decizie justă şi la
timp.
 Pornind de la problema care a generat cercetarea se stabileşte tema
acesteia.
Exemple de probleme apărute:
 lansarea unui produs nou pe piaţă,
 retragerea unui produs de pe piaţă,
 modificarea preţului,
 asocierea cu altă firmă,
 stagnarea sau scăderea vânzărilor,
 apariţia unor produse noi, apariţia unor tehnologii noi,
 deteriorarea imaginii firmei etc.
Exemple de teme de cercetare
(ex.: anchetei)
studiul intenţiilor de cumpărare,
studiul atitudinilor faţă de firma X şi produsele ei
studiul preferinţelor consumatorilor
studiul motivelor de cumpărare/necumpărare a
produselor
studiul obiceiurilor de cumpărare/consum
studiul imaginii firmei şi a produselor ei
Stabilirea scopului cercetarii

 Scopul reflecta problema ce va fi studiata si despre care vor fi culese

informatii care sa permita solutionarea problemei decizionale, respectiv
gasirea raspunsului la intrebarea: ”Ce trebuie sa faca decidentul?”.
 Conceptele de problema decizionala si scop nu sunt identice, dar se afla intr-o stransa
interdependenta, in sensul ca scopul cercetarii decurge din problema decizionala.

 Formularea obiectivelor “consta in precizarea, la nivel

operational a informatiilor care sunt necesare pentru
alegerea variantei decizionale optime, pentru fiecare
dimensiune a problemei investigate.”
(Iacob Catoiu, Proiectarea cercetarilor de marketing)

16.05.21 25
Stabilirea obiectivelor cercetarii
In functie de importanta lor in raport cu scopul studiat, distingem
doua categorii de obiective:
 centrale – sunt obiectivele prioritare;
 secundare – sunt obiective cu o importanta mai mica, dar contribuie la
realizarea scopului cercetarii;
Obiectivul - o versiune operaţională (o detaliere a problemei supuse
cercetării).
De ex., dacă se urmăreşte extinderea distribuţiei unei mărci de vopsea de păr
într-o regiune a ţării (scopul cercetării = tema cercetării), posibile obiective ar
putea fi:
 determinarea gradului de utilizare a vopselei de păr în acea regiune
 stabilirea poziţiei pe piaţa respectivă a mărcilor concurente
 stabilirea ponderii formelor de comerţ cu amănuntul de la care se
aprovizionează cumpărătorii
 identificarea obiceiurilor de cumpărare şi de utilizare
 stabilirea notorietăţii mărcilor de vopsea în acea regiune.

16.05.21 26
Stabilirea ipotezelor cercetarii
 Ipoteza este “o propozitie afirmativa sau negativa nedovedita,
referitoare la un factor sau un fenomen care prezinta interes pentru
cercetator”(Naresh K. Malhotra, Marketing Reasearch. An Applied
Orientation).
 Ipoteza este o propozitie precisa, care poate fi testata si eventual
acceptata, pe baza datelor culese. Pentru fiecare obiectiv al unei
cercetari, pot fi elaborate mai multe ipoteze cu grade diferite de
formalizare si explicitare, insa in procesul cercetarii, se va considera
o singura ipoteza pentru fiecare obiectiv.

 Nu in toate proiectele de cercetare este necesara formularea de

ipoteze. Pentru a decide daca le va avea in vedere sau nu,
cercetatorul trebuie sa stabileasca daca acceptarea sau neacceptarea
lor ajuta la indeplinirea obiectivelor studiului.

 Formularea ipotezelor statistice este insotita de o notare simbolica.

Ipoteza statistica are doua componente: ipoteza nula H0 si ipoteza
alternativa H 1
16.05.21 27
Determinarea ipotezelor cercetării
 O ipoteză - un răspuns aşteptat la o întrebare (o soluţie pentru un
obiectiv), pe care îl formulează cercetătorul
 fie pornind de la rezultatele unor cercetări desfăşurate anterior,
 fie de la rezultatele unor studii documentare,
 fie din experienţa acumulată.

La primul obiectiv din exemplul prezentat, ţinând cont de detalierea lui,

se pot formula următoarele ipoteze:
 circa 70% dintre femeile din acea regiune utilizează vopsea de păr
 pe grupe de vârstă, există un număr mai mare de femei tinere (între 18-
35 ani) care utilizează vopsea de păr- circa 85%, în comparaţie cu cele
de vârstă medie (36-50 ani)- circa 65% şi cu cele mai în vârstă (peste
50 ani)- din rândul cărora utilizează doar 40% vopsea de păr
 nu există diferenţe între categoriile de educaţie şi nici între categoriile
de venit în privinţa gradului de utilizare a vopselei de păr.
Definirea variabilelor cercetării
 reprezintă o caracteristică sau mărime care îşi modifică valoarea.
Variabila este definită conceptual şi operaţional.
 O variabilă poate dobândi diferite valori categoriale sau numerice.
 Variabilele categoriale - cele care pot lua un număr limitat de valori
distincte.
 De exemplu, se cunosc: sexul (M-F), mediul de reşedinţă (urban-

rural), starea civilă (căsătorit – necăsătorit – văduv - divorţat).

 Variabilele numerice pot lua valori dintr-o gamă infinită, aşa cum este cazul
vânzărilor, cifrei de afaceri, profiturilor, numărului de clienţi ai unui
magazin etc.
 Datele ce vor fi culese prin cercetare trebuie să facă posibilă studierea
variabilelor urmărite în cadrul proiectului. În faza de proiectare, se
impune pentru culegerea informaţiilor de care avem nevoie definirea
conceptuală şi operaţională a variabilelor.
Exemple de variabile
 Un exemplu oferit de o cercetare cu scopul: studierea opiniei
utilizatorilor despre serviciile de telefonie mobilă, în cazul unei
variabile ca: opinia utilizatorilor,
aceasta este definită conceptual: expresia verbală a
atitudinii utilizatorului faţă de serviciile de telefonie
mobilă,
iar în mod operaţional ea este definită:
 foarte favorabilă;
 favorabilă;
 medie;
 nefavorabilă;
 foarte nefavorabilă.
Estimarea valorii cercetarii
 Valoarea informatiilor obtinute cu ajutorul cercetarii de marketing
depinde de numerosi factori:
 importanta deciziei pentru fundamentarea careia se apeleaza la informatiile de
marketing,
 gradul de risc si incertitudine care insoteste adoptarea deciziei
 influenta informatiei care va fi obtinuta prin cercetare, asupra deciziei.

 Totodata, pentru evaluarea contributiei informatiei in procesul de

decizional sunt considerate criteriile urmatoare:
 acuratetea – masura in care informatia descrie corect realitatea;
 actualitatea – gradul de “prospetime” a informatiei;
 suficienta – masura in care volumul de informatii obtinute face
posibila adoptarea deciziei corecte;
 disponibilitatea – masura in care informatia poate fi obtinuta, pentru
a fi folosita in procesul decizional;
 relevanta – pertinenta si aplicabilitatea informatiei, in raport cu
situatia decizionala.
16.05.21 31
Estimarea valorii cercetarii
 In principiu, se considera ca valoara neta a cercetarii de marketing se
determina astfel:
VN  (VDC  VD )  CC

unde: V N - valoarea neta a cercetarii de marketing;

V DC
- valoarea deciziei bazate pe informatiile rezultate
din cercetare;
VD - valoarea deciziei adoptate fara a efectua o
cercetare;
CC
- costul cercetarii;

16.05.21 32
 II. Faza de proiectare a cercetării
 Identificarea surselor de informaţii (ex. - pentru realizarea unei
cercetări cu scop: determinarea cererii de produse cosmetice în orasul
Chisinau, surse posibile de informaţii: surse statistice secundare - Anuarul
statistic,   gospodăriile, firmele distribuitoare de produse cosmetice din
oras, personalul magazinelor/ raioanelor specializate în vânzarea de
produse cosmetice.

 Alegerea metodelor de culegere şi sistematizare a informaţiilor

- investigarea surselor secundare
- metodele de cercetare directă
- experimentul de marketing
- simularea de marketing

 Stabilirea bugetului cercetării şi programarea în timp a cercetării

 Costurile generate de fiecare cercetare depind in mod direct de metoda de
culegere a informatiilor, cat si de natura cantitativa sau calitativa a
studiilor.

16.05.21 33
Identificarea populaţiei studiate, a unităţii
de observare şi a unităţii de sondaj
 Definirea colectivităţii
 foarte importantă,
 subiectul cercetării şi asupra căreia se vor generaliza rezultatele.
Pe ex. prezentat,
vom lua în considerare şi bărbaţii dacă se doreşte studierea întregii pieţe. Aceştia
reprezintă sub 5% din totalul utilizatorilor de vopsea de păr, având un consum mult
mai redus decât al femeilor.
În ceea ce priveşte vârsta, se vor exclude din eşantion persoanele sub 15
ani, deoarece sunt non-utilizatori absoluţi de vopsea de păr.
Din cercetări anterioare şi din observare, s-a constatat că numărul
persoanelor peste 60 de ani care folosesc vopsea de păr este foarte
redus, ca şi consumul acestora.
Femeile îşi vopsesc părul, atât cele din mediul urban, cât şi cele din mediul
rural, dar în proporţii şi cu frecvenţe diferite.
Unitatea de observare
 Pentru cercetarea pieţei vopselei de păr s-a stabilit ca unitatea de
observare (cea care este studiată şi care face parte din colectivitatea
cercetată) să fie:
 femeie, cu o vârstă cuprinsă între 16-60 ani, indiferent de mediul
de reşedinţă, de venituri sau de educaţie.
 Se va realiza o cercetare la nivel naţional, atât în mediul urban,
cât şi în cel rural.
Unitatea de sondaj
unitatea de sondaj - cine va răspunde la chestionar.
 Poate fi aceeaşi persoană cu cea definită drept unitate de observare, dar
poate fi şi altcineva.
 În exemplul ales, informaţiile se pot obţine şi de la coafeze sau de la
vânzătoarele din magazine de cosmetice.
 se va stabili ca unitatea de sondaj să fie aceeaşi cu unitatea de
observare.
 În cazul cercetărilor efectuate asupra firmelor sau gospodăriilor,
unitatea de sondaj diferă de unitatea de observare, va trebui să se
discute cu un reprezentant al acesteia: director, administrator, ofiţer de
cont etc., în funcţie de obiectivele cercetării.
Stabilirea eşantionului
Eşantionul - un ansamblu de unităţi statistice extrase dintr-o
populaţie de bază prin diferite metode.
Eşantionarea urmăreşte un anumit grad de reprezentativitate a
datelor, acurateţea şi stabilitatea rezultatelor cercetării.
Procesul de eşantionare se desfăşoară pe baza unui plan de
eşantionare:
 definirea populaţiei ţintă
 stabilirea cadrului de eşantionare
 alegerea metodei de eşantionare
 determinarea mărimii eşantionului
Stabilirea coordonatelor
modale, spaţiale, temporale
stabilirea coordonatelor spaţiale:
 arie geografică, localităţi, zonele din localităţi unde vor fi selectaţi
componenţii eşantionului, locul interviului
 stabilirea coordonatelor temporale ale cercetării
 prin calcularea duratei totale a cercetării (şi detaliat pe etape) şi
elaborarea graficului de execuţie; pentru culegerea informaţiilor
sunt importante precizarea intervalului calendaristic, a zilelor din
săptămână şi a momentului din zi în care se culeg informaţiile
 stabilirea coordonatelor modale referitoare la intervievare:
 supervizare, comunicare, primire-expediere de chestionare etc.
Elaborarea instrumentului cercetării
 Chestionarul – este instrumentul anchetei/sondajului
 un set de întrebări şi răspunsuri de diferite tipuri, aranjate într-o anumită ordine,
destinat înregistrării răspunsurilor persoanelor intervievate.
Structura unui chestionar :
 o parte introductivă (formulă de adresare, prezentarea scopului cercetării)
 întrebări filtru (se segmentează eşantionul pe subcolectivităţi d.p.v. al
caracteristicii cercetate)
 întrebări de conţinut (privesc obiectivele cercetării)
 întrebări de control (se verifică sinceritatea răspunsurilor formulate de
respondent)
 întrebări de clasificare (caracteristici socio-economice şi demografice folosite
pentru a clasifica şi grupa respondenţii şi pentru a analiza rezultatele)
 întrebări de identificare (numele şi prenumele, adresa, telefonul etc.- verificări
privitoare la autenticitatea rezultatelor sau pentru eventuala recompensare a
respondenţilor)
Tipuri de instrumente:
Chestionarul este instrumentul de lucru al în cazul
anchetei/sondalului și include un șir de întrebări adresate
respondenților;
Lista de observare un instrument de lucru utilizat în cazul
observării și conține un șir de obiective de văzut și de urmărit
pe care le înregistrează observatorul sau operatorul;
Fișa experimentală se utilizează în cazul experimentelor și
poate conține un șir de etape de parcurs și un șir de
caracteristici/fenomene de observat, comparat, apreciat;
Jocuri, aplicații, constuctoare etc. – modele matematice,
logice și de calculator – utilizate drept sisteme analogice
artificiale ce înlocuiesc un sistem real greu de analizat.
Testarea instumentului de lucru
Exemplu:
Ancheta pilot – testarea chestionarului
 este o etapă în cercetarea selectivă care cuprinde verificarea metodologiei
de cercetare şi
 îmbunătăţirea chestionarului.
 Se aplică pe un număr de 25-50 de persoane.
 III. Faza de realizare a cercetării
 Recoltarea informaţiilor
 Prelucrarea informaţiilor:
 Editarea (de teren sau de birou)- verificarea şi corectarea datelor culese
 Codificarea - asocierea unor simboluri, de obicei, numerice conform unui
procedeu stabilit, datelor culese şi editate pentru uşurarea tabulării lor
 Tabularea - calcularea numărului total al cazurilor care se înscriu în fiecare
categorie dintre cele considerate şi prezentarea lor în tabele realizate conform
machetelor elaborate în faza de proiectare a cercetării
 Analiza şi interpretarea informaţiilor
 Alegerea metodelor de analiză se bazează pe: tipul de scală utilizat pentru
măsurarea variabilelor investigate; natura relaţiei dintre eşantioane (dependenţă
sau independenţă); numărul variabilelor considerate (una, două sau mai multe).
 Interpretarea informaţiilor urmăreşte să confirme sau infirme ipotezele formulate
şi stabileşte, pe baza rezultatelor şi a testelor de semnificaţie, tendinţe şi factori de
influenţă în evoluţia fenomenului analizat
 Redactarea raportului de cercetare

16.05.21 42
Faza de realizare a cercetarii
Colectarea informaţiilor
 are în vedere aplicarea instrumentului de recoltare a
informaţiilor la nivelul indivizilor ce alcătuiesc eşantionul.
 Pentru reuşita cercetării trebuie respectate cu stricteţe
coordonatele şi regulile stabilite în faza de proiectare a
culegerii datelor.
 Comunicarea permanentă, un instructaj bine efectuat
înainte şi controlul sistematic al desfăşurării acestei etape
sunt elemente care asigură calitatea informaţiilor culese.
Faza de realizare a cercetarii

 Recoltarea informatiilor –se apeleaza la forte de teren

care actioneaza fie direct pe teren (“field research”),
deplasandu-se la domiciliul subiectilor, fie dintr-un
birou (“desk research”), în cazul anchetei prin telefon,
postă, on-line.

Principalele activitati desfasurate in etapa de recoltare a informatiilor:

a. Constituirea fortelor de teren –stabilirea persoanelor care
urmeza sa recolteze informatiile;
b. Pregatirea fortelor de teren –instruirea tuturor operatorilor cu
scopul de a asigura uniformitatea culegerii datelor si informatiilor;
c. Culegerea informatiilor –deplasarea pe teren a operatorilor,
recoltarea datelor si informatiilor;
d. Controlul activitatii fortelor de teren –urmarirea masurii in
care operatorii isi indeplinesc sarcinile stabilite, aplica tehnicile si
procedeele indicate de organizatorii cercetarii;
e. Evaluarea operatorilor –analiza activitatii fiecarui operator si
informarea sa in privinta calificativului pe care l-a obtinut.

16.05.21 44
Faza de realizare a cercetarii

 In etapa de recoltare pot sa apara numeroase erori , care sa

diminueze acuratetea si aplicabilitatea informatiilor.
 Printre cele mai frecvente surse de erori se numara
urmatoarele:
nonraspunsurile –datorate imposibilitatii de a-l contacta
pe respondentul potential;
esantioanele necorespunzatoare –atunci cand cadrul
de esantionare pe baza caruia a fost creat esantionul este
incomplet sau cand o anumita categorie de unitati nu sunt
reprezentate in esantion;
raspunsurile inexacte ale respondentilor –care nu
reflecta realitatea, ca urmare a distorsionarii neintetionate
ori intentionate;
influenta operatorului –concretizata in prezenta sa,
influxiunile vocale, infatisarea, sugerarea raspunsurilor,
completarea fictiva a raspunsului la o anumita intrebare
sau a intregului chestionat de cercetator.
16.05.21 45
Prelucrarea informaţiilor
Prelucrarea datelor are în vedere realizarea următoarelor
operaţiuni:
 codificarea răspunsurilor,
 activitateprin care fiecare variantă de răspuns a unei întrebări
primeşte un cod numeric;
 construirea bazei de date
 (definirea câmpurilor de date, a relaţiilor dintre ele, etichetarea
variabilelor);
 introducerea înregistrărilor în baza de date;
 curăţarea bazei de date, operaţiune prin care, pe baza corelaţiilor
dintre întrebări, se verifică completarea şi introducerea corectă a
datelor.
Analiza rezultatelor
Analiza utilizează intensiv calculatorul
 metode statistice de analiză, de la cele mai simple (statistici descriptive), la evaluarea
legăturilor dintre variabile (corelaţie şi regresie) şi ajungând chiar la realizarea unor analize
avansate de tip multivariat
 analiza factorială, analiza corespondenţelor, analiza cluster, scalarea
multidimensională, analiza conjoint etc..
Interpretarea rezultatelor
 urmăreşte să confirme sau infirme ipotezele formulate şi stabileşte, pe baza rezultatelor şi a
testelor de semnificaţie, tendinţe şi factori de influenţă în evoluţia fenomenului analizat.
 Ex.: să presupunem că problema unei cercetări este scăderea vânzărilor. Cauzele pot
fi multiple:
 scăderea calităţii produsului,
 probleme apărute în distribuţie,
 întreruperea sau scăderea amplorii campaniei promoţionale
 datorate mediului extern (apariţia unor noi produse noi similare sau substituente,
reduceri de preţ operate de către concurenţi, lansarea unor campanii promoţionale de
către aceştia, câştigarea unor zone de distribuţie etc.).
Redactarea raportului final

 rezultatele, concluziile şi recomandările

 poate fi făcută în scris, oral sau multimedia (audio-video).
 un ansamblu alcătuit din rapoarte de tabele, rapoarte de grafice, raport de
interpretare, raport de sinteză etc.
 Raportul de sinteză, destinat managementului, trebuie să prezinte pe
parcursul a 1-3 pagini următoarele informaţii:
 1. Problema care a generat cercetarea;
 2. Metodologia de studiu;
 3. Rezultate de bază;
 4. Concluzii şi recomandări.
 Este cel mai succint raport, toate celelalte crescând în dimensiuni în
funcţie de specializarea destinatarilor
Metode de culegere a informaţiilor
(date primare - date secundare)
Investigarea surselor secundare (documentarea)
Cercetarea directă (ancheta, observarea, studii
motivaționale)
Cercetarea experimentală (experimentul)
Modelarea fenomenelor de marketing (simularea)
Informaţiile obţinute în cercetările de
marketing din:
 surse primare
– se culeg prin utilizarea experimentelor, a simulării,
observării, anchete prin sondaj, reuniuni de grup,
interviuri în profunzime.
 -   surse secundare
- date care există deja, au fost colectate şi publicate. Ele pot proveni
din:
 surse interne
 rapoarte de vânzări, reclamaţii din arhiva sectorului comercial,
rapoarte financiare, studii de piaţă, înregistrări contabile
 surse externe
 ziare, buletine statistice, reviste de specialitate, rapoarte oferite de
instituţii specializate în furnizarea de informaţii de afaceri etc.
A. Investigarea surselor secundare
 Avantaje
 Costuri mai reduse
 Grad ridicat de accesibilitate

 Dezavantaje
 incomparabilitatea datelor
 gradul ridicat de agregare
 forma rigidă de raportare
 lipsa datelor de natură calitativă
 insuficientă prospeţime a datelor (surse statistice)
B. Cercetarea directă
observarea
 personală sau mecanică
 cercetare calitativă – studii motivaționale
 interviul în profunzime sau focus grup
 cercetare cantitativă - ancheta
 cercetare totală sau selectivă
B. 1) Observarea
o metodă de studiere a comportamentului
consumatorului.
se obţin date cu privire la comportamentul efectiv
(actual) al persoanei investigate.

Limitele observării:
nu pot fi măsurate opinii, preferinţe, atitudini, motivaţii care să explice
comportamentul respectiv;
 poate fi costisitoare;
 nu asigură informaţii detaliate şi exacte cu privire la caracteristicile
demografice ale persoanelor studiate.
B. 2) Cercetarea calitativă
face parte din categoria metodelor exploratorii de
cercetare, utilizându-se în:
 proiectarea cercetărilor cantitative,
 evaluarea noilor idei sau concepte de produse,
 găsirea de explicaţii la rezultatele obţinute din alte
cercetări.
 metode:
 Interviul în profunzime

 Focus group-ul
Interviul în profunzime
ia forma unei discuţii directe şi libere între operatorul de
interviu şi o singură persoană
 identificarea motivelor, credinţelor, atitudinilor şi sentimentelor
asociate unei anumite teme de discuţie.
 durata între 45 min şi 2 ore
 este înregistrat audio (folosind, de regulă, un reportofon)
este necesar să se realizeze interviuri cu circa 30-50 de
persoane, a căror structură este de dorit să fie
reprezentativă pentru populaţia cercetată.
Focus group-ul
este o discuţie în cadrul unui grup restrâns, focalizată pe o anumită
temă.
discuţia este condusă de un moderator, al cărui rol este de a orienta
grupul către atingerea obiectivelor cercetării.
Principalele caracteristici ale focus group-ului sunt:
-   grupul este alcătuit din 6-12 persoane;
- grupul este omogen din punct de vedere al caracteristicilor socio-
demografice şi economice; atmosfera este relaxată şi informală;
-  instrumentul de culegere a datelor este parţial structurat, se foloseşte
ghidul de moderare; durata discuţiei variază între 1-3 ore;
-   înregistrarea răspunsurilor se face audio şi/sau video;
- moderatorul trebuie să aibă cunoştinţe, experienţă şi aptitudini în
conducerea discuţiei;
- în mod obişnuit, se organizează discuţii pe aceeaşi temă cu 2-4 grupuri.
B. 3) Cercetarea cantitativă
După formularea obiectivelor şi ipotezelor, metoda care
se utilizează este cercetarea directă selectivă (ancheta de
teren).
 presupune proiectarea în detaliu a aspectelor:
 stabilirea colectivităţii cercetate şi a persoanelor care vor furniza
informaţiile;
 alegerea metodei de administrare a chestionarelor
 elaborarea chestionarului
 stabilirea eşantionului
 stabilirea altor aspecte cu privire la culegerea datelor.
Instrumente de culegere a datelor primare
Chestionarele
Criteriile calitative
Dispozitivele mecanice
Chestionarele
 formular cu un set de întrebări şi răspunsuri de diferite tipuri, aranjate într-o
anumită ordine, destinat înregistrării răspunsurilor persoanelor intervievate.
 Atent concepute, testate şi corectate înainte de a fi administrate la scară mare
Proiectarea unui chestionar are în vedere aspectele:
 Se recomandă ca întrebarea să fie cât mai scurtă şi simplă cu putinţă,
eliminând cuvintele inutile şi redundante;
 Se sugerează ca în formularea întrebărilor să se apeleze la cuvinte prezente
în vocabularul de bază al respondenţilor, evitându-se cuvinte prea tehnice;
 O întrebare să nu sugereze un anumit răspuns, ea conţinând cheia acestuia;
 Să se evite expresiile de jargon şi prescurtările, acronimele şi iniţialele care
nu ţin de limbajul uzual;
 Să se evite exprimările cu verbe la negativ;
 Să se formuleze întrebări cu referiri concrete (specificarea perioadei de timp)
Tipuri de întrebări
 Î. dihotomice –2 răspunsuri posibile (M-F, urban-rural Da-Nu)
 Î. trihotomice - 3 variante de răspuns (da, nu, nu ştiu)
 Î. cu variante de răspuns - cel puţin trei răspunsuri posibile
 Scala Likert –afirmaţie faţă de care subiectul îşi exprimă gradul de acord/dezacord
 Diferenţiala semantică – subiectul alege punctul de pe o scală care îi exprimă opinia.
 Adjective care se asociază
 evaluării (bun-rău, folositor –nefolositor, plăcut- neplăcut),
 puterii (mare - mic, uşor –greu, tare- slab, profund –superficial)
 activităţii (rapid- lent, silenţios –nesilenţios, activ- pasiv).

 Î. deschise - permit subiecţilor să răspundă cu propriile cuvinte

 De ex., Ce părere aveţi despre……
 Î. închise – specifică prin conţinut toate răspunsurile posibile, uşor de interpretat şi aranjat în
formă tabelară
 Î. mixte
Metode de administrare a chestionarelor
cercetare personală, faţă în faţă (face to face)
cercetare prin telefon
cercetare prin poştă
cercetare prin Internet
Criteriile calitative
 Urmărirea discretă- când utilizează produsele, fac cumpărături, se duc la spital, iau
trenul, îşi folosesc telefonul mobil
 Fotografierea comportamentului- în sala de aşteptare a unui spital timp de 2-3 zile
 Traseul cumpărătorului- ţinerea evidenţei interacţiunilor pe care le are un
consumator cu un produs/serviciu/spaţiu
 Jurnalul video- al activităţilor consumatorilor sau impresiilor pe care le fac în legătură
cu un produs
 Intervievarea utilizatorului extern – a sta de vorbă cu oameni care cunosc foarte bine
sau nu cunosc absolut deloc un produs sau un serviciu şi a le evalua experienţa de
utilizare
 Istorisirea- povestirea experienţelor personale de utilizare a produselor/serviciilor în
calitate de consumatori
 Grupurile anti-focus –intervievarea unui grup diversificat de oameni
Sursa: Kotler Ph., Keller K.L., Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 2008,p.157-159
Dispozitive mecanice
 Contoarele de trafic-
 determinarea numărului de vehicule care se deplasează pe o anumită porţiune de drum; se
poate utiliza şi în comerţul cu amănuntul
 Camerele video-
 desfăşurarea reuniunilor de grup
 Galvanometre
 măsoară gradul de interes sau reacţiile emoţionale provocate de expunerea la o
anumită imagine/reclamă
 People meter –
 măsoară audienţa mediilor de comunicare
 Tahistoscopul
 expune în succesiune rapidă o reclamă în faţa subiectului la intervale între o sutime
de secundă şi câteva secunde
 Analizorul perceptiv
 măsoară reacţiile faţă de publicitatea difuzată la TV, radio, presă scrisă cu ajutorul
unei telecomande electronice dotată cu un buton prin rotirea căruia persoana indică
continuu gradul de satisfacţie faţă de stimulii la care este expusă
Activitati pentru reușita curentă
Documentarea – studiul surselor secundare
1. Elaborarea unui studiu de piață a unui produs (bun sau serviciu) în RM
 La studiul pieței puteți alege orice grupă de produse sau servicii...
 Încercați să vă orientați la un grup de produse și nu la un produs concret, și nici într-un caz la un produs a
unei companii... sau la piața României.
 Nu faceți studiu pe piața unei companii, dar Faceți Studiul pe Piața unui Produs/Serviciu Generic pe piața RM
unde vor fi analizați toți concurenții... Și... poate fi completat cu
 * Studiul Furnizorilor de resurse... pe lângă punctele pe care vi l-am dat...
 * Studiul Ofertei
 * Studiul Cererii
 * Studiul Prețurilor
 * Studiul Distribuției
 * Studiul Legislației
 * Bibliografie (și trimiterile bibliografice pe parcursul textului și formatarea vedeți ghidul pentru teza de
licență de pe site asem.md)
P.S. Ca toate lucrările:
*Studiul pieței va prezența o introducere privind etapele cercetării de marketing
*Raportul va fi efectuat în format Word, iar prezentarea în format PPT sau alt format de prezentare...
*Ambele: raportul și prezentarea vor fi transmise pe final... pe următorul email..
Sugestie: Alegeţi orice piață şi folosind Internetul culegeți, selectați, analizați comparativ sursele urmând punctele de mai sus.
Important: Datele prezentate trebuie să fie relevante și actuale. Succese!

64
16.05.21
Activitati pentru reușita curentă
Studiul surselor primare
2. La alegere efectuați un studiu al surseror primare de
informații utilizând una din metode: observarea,
ancheta sau experimentul (toate pot fi efectuate
fizic sau online)
Tema o alegeți în dependență de interese și în
contextul actualităților de astăzi... Vă recomand să
vă orientați la un studiu de Marketing a unei
probleme social-economice... Vă gândiți ce direcții
de cercetare v-ar interesa și formulați o temă de
studiu...
Activitati pentru reușita curentă
Observarea
Pentru Observare este necesar să:
Vă alegeți 10 obiecte de observat (localuri, organizații,
magazine, școli etc.) în dependență de interesele proprii…
Important: subiectele observării trebuie să facă parte din același
domeniu de activitate și trebuie să fie comparabile între ele…
(localuri de alimentație publică de aceiași categorie, hoteluri,
școli, grădinițe, magazine, bănci, farmacii, cursuri etc)
Elaborați o listă de observare cu mai multe obiective pe care să
le grupați și detaliați pe parcurs…
Formulați și înregistrați răspunsuri pe parcursul observării..
Elaborați un raport Word urmând pașii unei cercetări de
marketing + elaborați o prezentare PPT conform modelului
prezentat în clasă. Succese!
Activitati pentru reușita curentă
Ancheta
 Ancheta
Vă trebui sa definitivați o temă de cercetare de marketing, dar care să vizeze o
problematică mai largă social-economică...
 Puteți să elaborați chestionarul în Google Forms sau alta platformă ce va permite să
efectuați un chestionar online...
 În chestionar în mod obligatoriu trebuie să aveți utilizate scalele
 Chestionarul trebuie să acopere problema în întregime
 Rezultatele anchetei vor fi prelucrate și prezentate prin grafice, diagrame, tabele... și
analizate textual
 Blocul de întrebări individuale trebuie prelucrat prin X2 pentru a determina segmentul
sau segmentele țintă...
 Raportul se face ca la toate lucrările împreună cu etapizările obligatorii + prezentarea în
PPT
 Încercați să definitivați eșantionul țintă - cine răspunde la întrebări și reprezentativitatea
acestuia pe categorii de persoane...
P.S. Eșantionul minim pentru RM în cazul unei anchete în rândul consumatorilor este cca
400 de oameni... - tindeți către acest număr de respondenți în ancheta voastră. Succese!
#Important: Formulând tema de cercetare pentru anchetă legați problema social-economică cu una de marketing...!!!!
Activitati pentru reușita curentă
Experimentul
Pentru cei care au hotărât să facă Experimentul... online
 În primul rând decideți ce produse digitale hotărâți să analizați... luați produse
diferite, pot fi sau nu a întreprinderilor concurente... numai că trebuie
numaidecât să fie comparabile între ele... dacă sunt banere, atunci toate trebuie
să fie banere, sau dacă sunt site-uri - toate vor fi site-uri... sau alte produse...
aplicații, pagini pe diferite platforme online... etc.

 Căutați să găsiți grupe de caracteristici pe care să le grupați pe etape în

procesul de testare pe care îl veți înainta grupului de experți... care este
torentul vostru... sau/și alte grupuri de respondenți... dacă este necesar...

 Caracteristici sau aspecte de analizat mai pot fi... modul de comunicare...

rapiditatea răspunsului.. etica comunicării... simplitatea în utilizare...
atractivitatea... actualitatea... frecventa de actualizare... accesibilitatea
platformei... spatiu utilizat/memorie/efort utilizat..... de exemplu o aplicație
specială ca să utilizezi/accesezi o informație.... mai mult sau mai puțin
ocazională sau de o singură utilizare... etc... vă mai gândiți voi reieșind din ce
veți alege...
Activitati pentru reușita curentă
Experimentul
 Oricum veți avea etapa de determinare a importanțelor caracteristicilor în procesul de
apreciere/acceptare/cumpărare a produsului digital...
 Încercați să găsiți aspecte care pot fi caracterizate și analizate... și plasate pe etape de
lucru (design... claritate... comoditate de lucru... accesibilitate... vizibilitate...Etc... nu
uitați de testul prețului dacă e posibil)
 și ca testul să fie mai aproape de adevărat și realitate încercați să evitați, dacă e posibil,
denumiri de companii, mărci... care ar influența cumva aprecierea finală...
 Nota: Fiindcă după câte știm... experimentul preia și prelucrează informația prin alte
metode de cercetare...
 *Urmand modelul fișei prezentat în clasă și incluzând Modelul Fishein-Rosenberg puteți
elabora formularul în Excel... doar nu uitați pe lângă toate să lăsați loc de comentarii...
 *Dacă formularul va fi elaborat folosind Google Forms nu uitați să utilizați modelul
scalelor în formularea întrebărilor, încercați să le grupați în tabele ca să nu vă extindeți
cu formularul pe prea multe păgîni... ca să nu exagerați cu numărul de pagini...
 Rezultatele experimenului se prelucrează, analizează și se prezintă cu toate etapele
obligatorii într-un raport în format Word și PPT...
 *Vă recomand să citiți 4 articole a căror linkuri le voi plasa mai jos despre modele de
experimente on-line...
 Succese mari!
Experiment online
Articole/Linkuri recomandate
 https://l.messenger.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fblog.hubspot.com%2Fblog%2Ftabid
%2F6307%2Fbid%2F31634%2Fa-b-testing-in-action-3-real-life-marketing-
experiments.aspx&h=AT2A_AHmjSAbP3GDEnaKW8nt53MIb4NDNwU9SxTo5tndjBb8lL6Um54Yz8R
WzmYgQyX5jPDc4X7RFkJbFvH3_LEmI2XP-DhpVVCfhqh_mL9nZEdD8T8tg6F3ENSCKyUp_5sQ
 https://l.messenger.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fblog.hubspot.com%2Fmarketing%2Fa-b-testing-
tools%3F_ga%3D2.31727870.1309282679.1575320898-
940436819.1565181751&h=AT2A_AHmjSAbP3GDEnaKW8nt53MIb4NDNwU9SxTo5tndjBb8lL6Um54Y
z8RWzmYgQyX5jPDc4X7RFkJbFvH3_LEmI2XP-DhpVVCfhqh_mL9nZEdD8T8tg6F3ENSCKyUp_5sQ
 https://l.messenger.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fblog.hubspot.com%2Fmarketing%2Ftypes-ctas-
blog%3F_ga%3D2.156452475.1309282679.1575320898-
940436819.1565181751&h=AT2A_AHmjSAbP3GDEnaKW8nt53MIb4NDNwU9SxTo5tndjBb8lL6Um54Y
z8RWzmYgQyX5jPDc4X7RFkJbFvH3_LEmI2XP-DhpVVCfhqh_mL9nZEdD8T8tg6F3ENSCKyUp_5sQ
 https://l.messenger.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fblog.hubspot.com%2Fmarketing
%2Femail-marketing-examples-list%3F_ga%3D2.156920443.1309282679.1575320898-
940436819.1565181751&h=AT2A_AHmjSAbP3GDEnaKW8nt53MIb4NDNwU9SxTo5tndjBb
8lL6Um54Yz8RWzmYgQyX5jPDc4X7RFkJbFvH3_LEmI2XP-
DhpVVCfhqh_mL9nZEdD8T8tg6F3ENSCKyUp_5sQ
Bibliografia recomandată
Studiul pietei - Adrian Gherasim
Autor: Adrian Gherasim
ISBN: 9737091841
Editura: Editura Economica
Anul publicării: 2005
Pagini: 192
Categoria: Marketing si Comert
 Bibliografie selectivă
 Asandei M., Enache E.,Ciochină I., Gangone A., Manole S., Cercetări şi modelări de
marketing. Concepte de bază şi aplicaţii, Ed. Independenţa economică, Piteşti, 2010,
pp.26-47
 Cătoiu I. (coord.), Cercetări de marketing - Tratat, Editura Uranus, Bucureşti, 2009, p. 71 –
146
 Cătoiu I.(coord.), Cercetări de marketing, Ed. Uranus, Bucureşti, 2002, p. 15 –60
 Enache E., Asandei M., Ciochină I., Gangone A., Cârjilă N., Culegere de marketing. Abordări
practice şi metodologice, Ed. Independenţa economică, Piteşti, 2006, p.131-172
 Gherasim T; Gherasim A., Cercetări de marketing, Ed. Economică, Bucureşti 2003, p. 13-18
 Isaic Maniu Al, Tehnica sondajelor şi anchetelor, Ed. Independenţa Economică, Piteşti,
2001
 Kotler Ph., Armstrong G., Saunders J., Wong V., Principiile marketingului, Ed. Teora,
Bucureşti, 1998, p. 267-335
 Prutianu, Ş.Anastasiei B., Jijie T., Cercetarea de marketing – Studiul pieţei pur şi simplu,
Ed. Polirom, Iaşi, 2002, p.60-75
 Ristea Ana-Lucia (coord.), Marketing premise şi provocări ale economiei înalt
competitive, Ed. Expert, Bucureşti, 2002, p. 103-172
 Stoica Cristina Maria, Alexa Elena Lidia, Cercetări de marketing: teorie şi aplicaţii, Ed.
C.H. Beck, Bucureşti, 2010, pp. 1-17

16.05.21 72