Structura Curtii Constituțonale

Republica Moldova
România
Franța
Italia
Republica Moldova
Articolul 134. Statutul
(1)Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională
în Republica Moldova.
(2) Curtea Constituţională este independentă de orice altă autoritate publică
şi se supune numai Constituţiei.
(3) Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură
realizarea principiului separării puterii de stat
în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească
şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă
de stat.
Articolul 136. Structura
(1) Curtea Constituţională se compune din 6 judecători, numiţi pentru un
mandat de 6 ani.
(2) Doi judecători sînt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul
Superior al Magistraturii.
(3) Judecătorii Curții Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele
acesteia.
România
Curtea Constituțional" a României, creație a Legii fundamentale aprobată la 8 decembrie 1991, prin
referendum, a contribuit în mod decisiv la afrmarea democrației renăscute în urma Revoluției din Decembrie
1989, stabilind jaloanele și oferind garanțiile pentru funcționalitatea sistemului de organizare statală și
pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Infnțarea Curtii Constitutionale în România a fost bine venită,datorită rolului său de garant al supremației
Constituției si al drepturilor si libertatilor publice.
 Structura
ARTICOLUL 142
(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.
(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi
prelungit sau înnoit.
(3) Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
(5) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de
legea organică a Curţii.
 Condiţii pentru numire

ARTICOLUL 143
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă
profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
FRANȚA
Art. 56
Consiliul Constituțional are nouă membri, al căror mandat este de nouă ani și nu poate fi reânoit. O treime
din membrii Consiliului Constituțional se reânoiește din trei în trei ani. Trei dintre membri sunt numiți de
Președintele Republicii. trei de Președintele Adunării Naționale și trei de Președintele Senatului. Procedura
prevăzută la ultimul aliniat al articolului 13 se aplică acestor numiri. Numirile efectuate de Președintele
fiecărei Camere sunt supuse numai avizului comisiei permanente competente a Camerei respective. Pe
lângă cei nouă membri menționați mai sus, foștii președinți ai Republicii sunt de drept membri pe viață ai
Consiliului Constituțional. Președintele Consiliului Constituțional este numit de Președintele Republicii. În
caz de egalitate de voturi, Președintele Consiliului Constituțional are votul decisiv.
Italia
ART. 135
Curtea Constituțională este alcătuită din cincisprezece judecători, o treime desemnați de Președintele
Republicii, o treime de Parlament în ședința comună și o treime de magistratura superioară titulară și
administrativă. Judecătorii Curții Constituționale sunt aleși dintre magistrații, chiar pensionați, din cadrul
jurisdicțiilor superioare titulare și administrative, profesorii universitari titulari în materii juridice și avocații cu
peste douăzeci de ani de experiență. Judecătorii Curții Constituționale sunt numiți pe o durată de nouă ani,
cu începere, pentru fiecare dintre ei, de la data depunerii jurământului, și nu pot fi numiți din nou.
La expirarea mandatului, judecătorul constituțional își încheie funcția sa.

Curtea alege dintre membrii ei, conform normelor stabilite de lege, Președintele, care rămâne în exercițiu
timp de trei ani, și poate fi reales, cu condiția respectării termenului când expiră funcția sa de judecător.

Funcția de judecător al Curții este incompatibilă cu cea de membru al Parlamentului sau al Consiliului
Regional, cu exercitarea profesiei de avocat și cu oricare altă funcție indicată de lege.

În sentințele de acuzare împotriva Președintelui Republicii intervin, în afară de judecătorii titulari ai Curții,
șaisprezece membrii trași la sorți dintr-o listă de cetățeni care au dreptul de a fi aleși ca senatori, și pe care
Parlamentul o completează la fiecare nouă ani, prin alegeri, cu aceleași proceduri stabilite pentru numirea
judecătorilor titulari.
Vă mulțumesc pentru atenițe!