MANAGEMENTUL

MEDIULUI

SPECIALIZAREA:I.P.M.I.,ANUL III
 1.Cele 3 orizonturi ale strategiei
nationale de dezvoltare durabila

 Orizont 2013:  Orizont 2020: Atingerea

Incorporarea organica a
principiilor si practicilor
dezvoltarii durabile,
conform exigentelor UE,
in ansamblul
programelor si politicilor
publice ale Romaniei.
nivelului mediu actual (cu
referinta la cifrele anului 2006)
al UE-27 potrivit indicatorilor
de baza ai dezvoltarii durabile.
 Orizont 2030: Apropierea
semnificativa a Romaniei de
nivelul mediu din acel an al
tarilor membre ale UE din
punctul de vedere al
indicatorilor dezvoltarii
durabile.
2.EMAS-SISTEMUL DE MANAGEMENT
DE MEDIU AL UNIUNII EUROPENE

 OPENE EMAS (The European Eco-Management and Audit Scheme),

este un instrument de management pentru companii si alte tipuri de
organizatii ce permite evaluarea si imbunatatirea performantei lor de
mediu. Programul a fost deschis în 1995 (Reglementarea Consiliului
Europei Nr. 1836/93 din 29 iunie 1993) şi a fost limitat companiilor din
sectorul industrial. Din 2001 a fost deschis pentru toate sectoarele
economice incluzând serviciile publice şi private (Reglementarea (EC)
Nr. 761/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului Europei din
19 martie 2001). În plus, integrarea standardului de certificare EMAS,
EN/ISO 14001, ca sistem de management pentru mediul înconjurător,
adoptarea unui logo sugestiv care să dovedească certificarea EMAS,
precum şi implicarea acestuia în problemele financiare, administrative
şi luarea deciziilor au dus la consolidarea poziţiei Sistemului
European de Management de Mediu şi de Audit.
 3.EMAS-Scopuri si obiective
 SCOPURI:  OBIECTIVE:

Promovarea  îmbunătătirea performantei de mediu; - conformarea cu

imbunătătirii continue legislatia din domeniu;
a performantelor de  - informarea publicului asupra măsurilor luate în
mediu prin: domeniul protectiei mediului.
- dezvoltarea si
 - îmbunătătirea continuă a performantelor de mediu ale
implementarea SMM- organizatiilor, care sunt realizate prin:
ului (Sistemul de
 - elaborarea si implementarea de către organizatii a
Management de sistemelor de management de mediu; evaluarea
sistematică, obiectivă si periodică a performantei acestor
Mediu);
sisteme;
- evaluarea  - furnizarea informatiilor privind performanta de mediu
performantelor de si mentinerea unui dialog cu publicul si cu alte părti
mediu prin auditare; interesate din afara organizatiilor;
- oferirea  - implicarea activă a angajatilor în organizarea si în
informatiilor legate de instruirea proprie, adecvată, initială si avansată, care să
performantele de le permită participarea activă la elaborarea si punerea în
mediu pentru public. aplicare a sistemelor de solicitare a angajatilor, orice
reprezentant relevant al acestora trebuind să fie implicat.
4.Sistemul de management de mediu SMM

 Sistemul de management de mediu este o componenta a sistemului

de management general care include structura organizatorica,
activitatile de planificare,responsabilitatile, practicile si procedurile,
procesele si resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea
analizarea si mentinerea politicii de mediu. Un sistem de
management de mediu reprezintă un instrument managerial prin
care se urmăreşte asigurarea funcţionalităţii şi a aplicării continue a
unui plan sau a unor proceduri de management de mediu, precum şi
conformarea cu obiectivele şi ţintele de mediu. Sistemul de
management de mediu este un instrument de indentificare si de
rezolvare ce ofera organizatiilor o metoda de organizare/
administrare sistematica a activitatilor lor de management,
produsele si serviciile si ajuta la atingerea obligatiilor si
performantelor de mediu.
 5.SISTEMUL INTEGRAT DE
MANAGEMENT CALITATE-MEDIU
Un sistem integrat de management reprezintă o abordare managerială
logică şi sistematică, ceea ce permite decizii strategice şi operaţionale
optime, care iau în considerare toate aspectele esenţiale ce conduc la
funcţionarea eficientă a unei organizaţii, atât din punct de vedere al
calităţii cât şi al mediului şi sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.
In contextul economic actual, marcat de globalizarea fenomenelor, de
recunoasterea tot mai larga a interdependentelor dintre mediu si
dezvoltare, asistam la cresterea exigentelor societatii privind protectia
mediului, exigente concretizate in reglementari din ce in ce mai
severe. Pentru a favoriza acest proces, la nivel macroeconomic au fost
introduse sisteme de promovare a produselor ecologice (de exemplu,
prin marcare ecologica). Pe de alta parte, sunt elaborate modele
nationale, regionale si internationale de management de mediu, care
sa faciliteze tinerea sub control a tuturor aspectelor de mediu ale
activitatilor operatorilor economici.
7.Oportunitatile si instrumentele marcarii
ecologice.
 Oportunităţi: - elemente ale legislaţiei naţionale şi ale
structurilor organizatorice ce pot fi dezvoltate în cadrul
sistemelor de management integrat;
 - experienţa în implementarea sistemelor de management
neintegrate;
 - programe legate de procesul de aderare la Uniunea Europeană;
 - existenţa unor oferte vaste pentru formarea specialiştilor în
domeniul sistemelor de management.
 Instrumente:
 - politici şi funcţii integrate;
 - obiective multidimensionale;
 - structură de personal armonizată;
 - sistem integrat al documentelor [3].
 6.SISTEMUL INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE OCUPATIONALA

 În general, se consideră că sistemele integrate de management calitate-

mediu-sănătate şi securitate ocupaţională sunt net superioare sistemelor
separate. Această percepţie este explicabilă prin aceea că avantajele integrării
sistemelor sunt mult mai uşor de intuit decât dezavantajele acestei soluţii.
 Un sistem integrat de management reprezintă o abordare managerială logică
şi sistematică, ceea ce permite decizii strategice şi operaţionale optime, care
iau în considerare toate aspectele esenţiale ce conduc la funcţionarea
eficientă a unei organizaţii, atât din punct de vedere al calităţii cât şi al
mediului şi sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Certificarea sistemelor
integrate de management reprezintă cea mai bună soluţie pentru o
organizaţie adeptă a conceptului de Management al Calităţii Totale şi aflată
pe calea spre Excelenţă.
8.Filosofia celor 6 RE din eco-proiectare.
 O abordare diferită, care ajută la stabilirea relaţiei dintre fazele ciclului de viaţă, aspectele
de mediu şi a alte aspecte, cum ar fi cerinţele clienţilor, este matricea MET elaborată de H.
Brezet et al. Aceasta este în principiu un tabel al fazelor ciclului de viaţă în care se face o
evaluare a ciclului materialelor (M), a consumului de energie (E) şi a emisiilor toxice (T)
pentru fiecare fază. O dată ce evaluarea de mediu pentru diverse alternative a fost făcută,
ea poate fi conexată cu alte aspecte, cum ar fi beneficiile pentru clienţi şi societate,
beneficiile tehnice şi financiare.

 Ca un prim pas pentru optimizarea şi reproiectarea produselor dvs., aţi putea aplica
filozofia celor 6 RE:
 1. RE-gândiţi produsul şi funcţiile lui (de exemplu, cum poate fi folosit mai eficient
produsul)
 2. RE-duceţi consumul de materiale şi de energie de-a lungul întregului ciclu de viaţă
 3. RE-înlocuiţi substanţele periculoase cu alternative mai prietenoase pentru mediu
 4. RE-ciclare. Alegeţi materiale care pot fi reciclate şi gândiţi produsul astfel încât el să
poată fi uşor dezasamblat pentru reciclare.
 5. RE-folosire. Proiectaţi produsul astfel încât părţile lui componente să poată fi refolosite.
6. RE-parare. Gândiţi un produs uşor de reparat, astfel încât el să nu trebuiască să fie
înlocuit prea repede.
 9.Componentele SMM.

 1.POLITICA DE MEDIU
 2.PLANIFICARE
 3.IMPLEMENTARE SI OPERARE
 4.MONITORIZARE SI ACTIUNI
CORECTIVE
 5.ANALIZA
MANAGEMENTULUI
10.Ce presupune un management integrat al deseurilor?
 De obicei, termenul se referă la materialele rezultate din activități umane și la reducerea efectului lor
asupra sănătății oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat.[1] Gestionarea de șeurilor are ca scop și
economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părților recuperabile. De șeurile gestionate pot fi atât
solide, cât și lichide sau gazoase, precum și cu diverse proprietă ți (de exemplu radioactive), necesitând
metode de tratare specifice fiecărora. În România activitatea de gestionare a deșeurilor este fundamentată
pe OUG 78/2000,[1] care implementează o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei
activități cade în sarcina Ministerului Mediului și a Agenției Naționale pentru Protec ția Mediului (ANPM).
Din punct de vedere economic, activitatea de gestionare a deșeurilor în România are o pondere de 10
miliarde EUR. [2]
 Încă din 1970 s-a conștientizat opinia că deșeurile constituie o problemă și că metodele de tratare prin
depozitare sau incinerare nu sunt satisfăcătoare. De asemenea, s-a pus problema reciclării materialelor care
intră în componența acestora. La Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED) de la
Rio de Janeiro din 1992 s-au adoptat politici care au fost introduse pe plan mondial.[3] În Uniunea
Europeană preocupările erau mult mai vechi, primele directive ale Comisiei Europene în problema
deșeurilor datând din anul 1975. [4] Oamenii sunt obisnuiți să recicleze din cele mai vechi timpuri. Studii
arheologice au arătat că, în perioadele când resursele de materii prime se diminuau, [gunoi|gropile de
gunoi]] ale orașelor antice conțineau mai puține deșeuri cu potențial pentru reciclare (unelte, ceramica etc).
În erele preindustriale, deșeurile din prelucrarea bronzului și a altor metale pre țioase erau colectate în
Europa, și topite pentru refolosire continuă, iar în unele zone praful și cenu șa de la focurile de cărbuni sau
lemne erau refolosite pentru obținerea materialului de bază în fabricarea cărămizilor. Principalul motiv
pentru practicarea reciclării materialelor era avantajul economic, nevoia de materii prime naturale
devenind astfel mai mică. Un întreprinzător englez, Benjamin Law, a fost primul care a transformat
reciclarea hainelor care nu mai puteau fi purtate în materii prime pentru noi materiale textile. Astfel, el a
inventat 2 noi materiale: shoddy și mungo, bazate pe lână recuperată din haine vechi, combinată cu lână
nouă. În 1860, în orașul Batley, Anglia, se produceau peste 7000 de tone din acest material. Perioadele cele
mai ―propice‖ reciclării în masă erau cele de război. Germania Nazistă este una dintre țările în care
raționalizarea și reciclarea au fost adoptate atât în timpul cât și în perioada pre-război. În special se recicla