Sunteți pe pagina 1din 30

Politica agricolă a Uniunii

Europene

Titular de curs Mihai


Hachi, conf. univ., dr.
Tema 5. Politica agricolă comună
(PAC)

1. Apariţia PAC şi principalele raţiuni ale existenţei ei.


2. Mecanismul de sprijinire a PAC (instrumente, pârghii).
3. Reforma PAC: necesitate şi orientări.
Bibliografia:
R. Crudu. Integrarea economică și integrarea europeană. Ch., 2015.
Economie mondială și inttegrarea europeană. Coord. B. Chistruga. Ch., 2016.
M. Profiroiu “Politici europene”, B., 2003
http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/agriculture_ro.pdf
Cuvinte/termeni-cheie: PAC, securitate alimentară, solidaritate financiară,
supremaţia comunităţii, unicitatea preţurilor, preţ de intervenţie, preţ
ghid/indicativ/orientativ preţuri de intrare/prag, criza supraproducţiei, PDO, PGL,
TSG, sigla ecologic UE, FEAGA (Fondul European Agricol pentru garantarea în
agricultură).
Glosar tematic: PAC

PAC Politica Agricolă Comunitară – una dintre cele circa 40


politici comunitare creată cu scopul de a armoniza politica
agricolă a statelor membre

Solidaritatea financiară Cheltuielile pentru PAC sunt suportate în mod colectiv de către
toate statele membre
Supremaţia Comunităţii Produsele agricole provenite din statele membre UE trebuie să aibă
prioritate în faţa bunurilor de import
Preţ orientativ/indicativ Preţul pe care trebuie să-l obţină producătorul agricol fixat pentru
fiecare companie agricolă/preţul fixat pentru fiecare campanie
agricolă
Preş de prag/de intrare Preţ limită sub care sunt admise produsele agricole pe piaţa
comunitară/preţ de intrare a produselor agricole pe piaţa UE
(prelevări agricole)
Preţ de intervenţie/garantat asigură un preţ minim pentru agricultori
Securitatea alimentară Independența alimentară (se consideră o insecuritate alimentară în
situația în care țară depinde în proporție de peste 30% de importul PA;
rezervele cerealelor să nu fie mai mici de 17% din consum/) / consum 3 tone
– rezerva de cereal?
Indicaţii geografice protejate Produsele agricole sau alimentare sunt asociate cu o regiune
Bugetul, 2019 - 165,8 mlrd EUR, - 1 % din PNG
Agricultura UE: o mare
diversitate

 UE – cel mai mare importator al produselor agricole (o


piaţă deschisă);
 UE – al 2-lea exportator agricol mondial;
 Dimensiunea medie a exploataţiilor agricole (de la 4ha
– Grecia la 65ha Marea Britanie, RM – 0,89ha);
 Productivitatea: Olanda -100 chintale/ha de grâu,
Portugalia sub 50 chintale/ha; RM-28,1 chintale/ha
 Diferenţe mari între UE 15 şi UE 13
Tabel. Cota parte procentuală a agriculturii în PIB –
ul total şi totalul ocupării forţei de muncă a UE 1950-
2018 (%)

Anii
Indicatori 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2018

1. Cota 12 8 6 4 3 2 1,6
agriculturii
în PIB
2. Cota forţei 30 21 13 10 7 4 5,6
de muncă în
agricultură
Actorii instituționali ai PAC

Instituția Subdiviziunea

Parlamentul European • Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală


Consiliul UE • Agricultură și pescuit
Comisia Europeană • Agricultură și dezvoltare rurală
Comitetul Economic și • Agricultură, dezvoltare rurală și protecția
Social European mediului
Comitetul Regiunilor • Comisia pentru resurse naturale
Agențiile UE • Autoritatea Europeană pentru Siguranța
Alimentară
• Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante
• Agenția europeană de Mediu
Obiectivele PAC

I. Asigurarea securităţii alimentare (autosuficienţa


alimentară).
II. Protejarea fermierilor.
III. Preţuri rezonabile pentru consumatori.
IV. Creşterea eficienţei în agricultură (creşterea
productivităţii agricole):
V. Asigurarea solidarităţii financiare.
VI. Unificarea politicilor agricole ale statelor membre
Agricultura în Europa de-a lungul
timpului

 1957 Tratatul de la Roma instituie Comunitatea Economică Europeană (precursoarea


Uniunii Europene din prezent), formată din șase țări din Europa Occidentală.
 1962 Este creată politica agricolă comună (PAC). PAC este prevăzută ca politică comună,
având drept obiectiv furnizarea de alimente la prețuri accesibile pentru cetățenii UE și
asigurarea unui standard de viață echitabil pentru agricultori.
 1984 PAC devine victima propriului său succes. Exploatațiile agricole devin atât de
productive încât furnizează mai multă hrană decât este necesar. Surplusul se stochează și
conduce la apariția „munților de alimente”. Se introduc măsuri pentru adaptarea nivelurilor
producției în funcție de nevoile pieței.
 1992 Obiectivul PAC trece de la sprijinirea pieței la sprijinirea producătorilor.
Subvenționarea prețurilor se reduce, fiind înlocuită cu ajutoare directe pentru agricultori.
Aceștia sunt încurajați să adopte practici mai ecologice. Reforma coincide cu summitul
Pământului desfășurat la Rio de Janeiro în 1992, care lansează principiul dezvoltării durabile.
 2003 PAC oferă ajutor pentru venit. Noua reformă PAC sistează legătura dintre subvenții și
producție. Agricultorii primesc ajutor pentru venituri cu condiția să exploateze terenul agricol
și să îndeplinească standardele de siguranță în materie de mediu și siguranță alimentară.
 2013 PAC este reformată pentru a consolida competitivitatea sectorului, pentru a promova o
agricultură durabilă și inovatoare, pentru a sprijini ocuparea forței de muncă și creșterea
economică în zonele rurale.
Sigle de calitate pentru produsele agricole /
http://agepi.gov.md/md/gi-ao-tsg/

 PDO – denumiri de origini protejate (protected


designation of original) toate etapele procesului de
producţie trebuie să fie realizate într-o regiune
 PGL – indicaţii geografice protejate (protected
geografical indication) produsul agricol este asociat
unei regiuni;
 TSG – specialitate tradiţională garantată (tradiţional
speciality guaranteed) produse cu ingrediente
tradiţionale sau cu folosirea metodelor tradiţionale de
preparare;
 Sigla ecologică UE
UE – cel mai mare importator mondial
al produselor agricole

Import (%)
1. Fructe comestibile – 14,4%;
2. Seminţe oleaginoase – 9,9%;
3. Cereale, produse de morărit – 6,6%;
4. Băuturi, băuturi alcoolice, amidon – 6%;
5. Ceai, cafea, mirodenii – 5,9%;
6. Preparate din fructe şi legume – 5,5%;
7. Carne şi organe comestibile – 5,4%;
8. Cacao – 4,8%;
9. Grăsimi şi uleiuri – 4,4¤;
10. Altele – 37%
Cei mai mari importatori agricoli în
lume
Concluzii:
 1. Importul cu produse agricole în  1. Exportul mondial cu produse
prezent este dominat de state: agricole în prezent este
 - dezvoltate; dominat de state:
 - cu potențial agricol scăzut;  - cu potențial agricol mare;
 - cu randamente reduse în agricultură;  - cu o agricultură comercială;
 - cu o populație numeroasă;  - din emisfera sudică
 - cu un grad de deschidere mare a (inversarea sezonului agricol);
piețelor  2. Primele 3 state dețin peste
 2. Primele trei clasate clasate se 60% din exporturi, acesta fiind
detașează mult față de celelate state ale
mai puțin diversificat decât
lumii având o pondere de circa 60%.
Cauze:
importul
 3. Piața agricolă mondială este dominată
net de UE. Cauze:
 4. Importul mondial cu produse agricole
e mai diversificat decât exporturile
Cei mai mari exportatori agricoli în lume
UE – al 2-lea exportator agricol
mondial

Export (%)
1. Băuturi, băuturi alcoolice, oţet – 22%;
2. Cereale, produse de morărit – 12,4%,
3. Produse lactate – 7%;
4. Fructe şi legume proaspete – 6,2%;
5. Carne şi organe comestibile – 6%;
6. Grăsimi şi uleiuri - 4,5%;
7. Preparate din fructe şi legume - 4%;
8. Zahăr şi produse zahoroase – 3,4%;
9. Flori şi plante – 2,7%;
10. Altele -31,1%
Mecanismul de susţinere PAC

PAC – 3+5+2
3 principii – I. Unicitatea Pieţei Agricole
II. Supremaţia Comunităţii
III: Solidaritatea financiară
5 obiective: - I. Securitatea alimentară
II. Protejarea fermierilor/nivel de trai echitabil p/u fermieri
III. Stabilizarea pieţei/prețuri rezonabile p/u consumatori
IV. Creşterea eficienţei agricole
V. Politică agricolă comună
2 instrumente
1. Fonduri structurale
2. Reglementarea pieţelor prin prelevări agricole
3 principii

A. Unitatea pieţei agricole (liberul schimb al


produselor agricole, absenţa interdicţiilor,
taxelor, preţuri comune, reguli unice ex. xxx)
B. Supremaţia comunităţii sau Preferinţa UE
(produsele agricole din statele UE au
prioritate)
C. Solidaritatea financiară constă în modul
colectiv de suportare a cheltuielilor pentru
PAC de către toate statele membre
Alte măsuri de susţinere a PAC

 Măsuri agro-ambientale (diminuarea


îngrăşămintelor, reconversia terenurilor, diminuarea
şeptelului de animale pe 1/S, protecţia spaţiului natural,
retragerea din circuit a terenurilor agricole etc.) alocări
între 100-1000 euro/ha
 Ameliorarea calităţii produselor (informarea
consumatorilor şi promovarea produselor de calitate)
alocări de la 1500-10 000 de euro an şi pe exploataţie
 Împădurirea teritoriului alocări: 185-725euro/an ha
Fonduri agricole structurale

 FEAGA – Fondul European de Orientare și


Garantare Agricolă (Orientare - susținerea reformelor structurale,
sprijin dezvoltării rurale; Garantare – destinată acoperirii cheltuielilor privind piețele
agricole și politica prețurilor)
 FEDER - Fondul European de Dezvoltare
Regională
 IFOP – Instrumentul Financiar pentru Orientarea
Pescuitului
 FSE – Fondul Social European,
 FEP – Fondul European de pescuit
3 categorii de preţuri

 Preţ indicativ (orientativ) – preţul fixat pentru


fiecare campanie agricolă (ex. 1t cereale
-180E)
 Preţ de prag – preţ de intrare a produselor
agricole pe piaţa UE (prelevări agricole)
 Preţ garantat (intervenţie) – asigură un preţ
minim pentru agricultori
 Vă mulţumesc pentru atenţie!

S-ar putea să vă placă și