PROGRESUL ŞCOLAR- ABORDĂRI

ACTUALE

Formator: prof. Chihaia Simona

 ARGUMENT
O educaṭie de calitate este definită prin progresul şi plusul
de valoare ȋnregistrat la nivelul rezultatelor generale ale şcolii şi
ȋn mod special la nivelul rezultatelor elevilor, prin derularea
proceselor educaṭionale. Procesul de predare-învăţare-evaluare
trebuie să-l pună pe elev cât mai devreme posibil în posesia unor
mijloace proprii de însuşire a cunoştinţelor, de aplicare în
practică în mod constant şi creator a acestora. Astfel este
necesară formarea cadrelor didactice astfel încât elevilor să li se
ofere posibilitatea realizării unor parcursuri şcolare
individualizate, motivante pentru elevi, orientate spre inovaţie şi
spre împlinire personală.
  
 M1 - PROGRESUL ŞCOLAR – FUNDAMENT AL
REALIZĂRII COMPETENŢELOR
ÎNVĂŢĂMÂNTULULUI
 În evoluţia sa, conceptul a fost înţeles în moduri diferite,
determinat şi de studiul cunoaşterii particularităţilor
individuale ale elevilor. Această evoluţie înregistrează în linii
generale trecerea de la departajarea elevilor „buni", care fac
faţă cerinţelor activităţii şcolare şi a elevilor „slabi", cu nivel
scăzut de dezvoltare intelectuală, care nu satisfac exigenţele
şcolare, către o delimitare mai nuanţată, în funcţie de profilul
lor pshihologic, de numeroase trăsături de personalitate, pe
lângă nivelul dezvoltării lor intelectuale şi al performanţelor
şcolare obţinute.
 Progresul şcolar exprimă aprecierea rezultatelor obţinute
şi a evoluţiei la învăţătură, prin raportarea acestora la
posibilităţile sale intelectuale, la capacitatea de învăţare.
 FACTORI
Starea de Medi
sanatate ul
famil
i al
â r sta
V Gr
şc upu
ol l
Factori ar
Potenţialul biologici
Fac
de muncă t
soc ori
ia l i

Externi Progresul Externi

şcolar

Atitudini
Resurse
Factori Factori
psihologici pedagogici

Aspiraţii Procedee Metode

MOTIVAŢIA DE ÎNVĂŢARE CA TEMEI
AL ASIGURĂRII PROGRESULUI
ŞCOLAR
CONDIŢII
MOTIVELE SPECIFICE ÎNVĂŢĂRII
 Instinctul curiozităţii
 Este forma primară de motivaţie din care apare învăţarea
 Curiozitatea acţionează ca impuls intern, determinând individul să caute
noul
 Cea mai puternică formă de manifestare a curiozităţii se înregistrează în
perioada copilăriei şi adolescenţei
 Stima de sine
 Se conturează din
 dinamica succeselor şi eşecurilor

 comparaţia cu ceilalţi

 Între nivelul de aspiraţie şi performanţele şcolare există o relaţie

circulară:
 Motivaţia poate evolua ascendent dar şi regresiv, în funcţie de

sentimentul eficienţei personale

 Efortul investit de student într-o sarcină depinde de conştiinţa

eficienţei personale
MOTIVELE SPECIFICE ÎNVĂŢĂRII
 Motivaţia de realizare
 Definită ca dorinţa pentru:
 realizare semificativă
 perfecţionarea deprinderilor sau ideilor pentru
atingerea rapidă a unui standard înalt (Murray)
 Comportamentul de realizare cunoaşte o anumită
variabilitate în raport cu o serie de factori:
 situaţie
 valoarea stimulării
 aşteptările
 teama de eşec

 Motivaţia de realizare este învăţată

 MOTIVELE SPECIFICE ÎNVĂŢĂRII
 Fixarea scopurilor
 Scopurile cresc nivelul motivaţiei şi îmbunătăţesc
performanţele
 Fixarea individuală a scopului motivează mai înalt decât
impunerea scopului
 Nivelul de aspiraţie
 Se referă la aşteptările şi scopurie unei persoane privind
realizarea sa viitoare într-o sarcină dată (E. Hoppe)
 Este determinat de următorii factori:
 nivelul de dezvoltare al aptitudinilor
 ambianţa socială
 rezultatele în îndeplinirea sarcinilor
MOTIVAŢIA INTRINSECĂ ŞI
EXTRINSECĂ
 Motivele extrinseci (externe):
 Exemple:
 Anumite recompense morale, inclusiv dorinţa de afiliere
 Teama de obţinerea unor rezultate neadecvate

 Motivele extrinseci sunt corelate cu un interes direct scăzut

pentru procesul educativ
 Motivele intrinseci (interne):
 Exemple:
 Aspiraţia spre competenţă profesională, socială
 Dorinţa de calificare superioară

 Dobândirea de cunoştinţe interesează în mod direct cursantul

şi starea de satisfacţie apare în cursul învăţării fiind întărită de
conştientizarea îmbogăţirii orizontului de cunoaştere
 Activitatea de învăţare începe pe suportul unei motivaţii
extrinseci, care în mod treptat se poate transforma într-o
activitate motivată intrinsec
JURNAL DE CURS

Ce am învăţat?
………………………………………………………….......
.................................................................................
Ce aplic?
……………………………………………………………
………………………………………………………….
Ce mai vreau să ştiu?
……………………………………………………………
………………………………………………………….
M2: MODALITĂŢI DE REALIZARE A PROCESULUI INSTRUCTIV-
EDUCATIV ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PROGRESULUI ŞCOLAR

 Brainstorming-ul reprezintă lansarea unui număr cât mai mare de idei,

oricât de fanteziste ar părea acestea, că răspuns la o situaţie enunţată,
după principiul cantitatea generează calitatea.
 De exemplu, la clasa a IV-a, la disciplina Istorie:

 Tema: Copilăria de ieri şi de astăzi. Fiind două aspecte cuprinse în titlul

temei, se împarte clasa în două grupe:grupa1: Copilăria de ieri; grupa 2 –
Copilăria de azi
Sarcina: Exprimarea în sarcini scurte şi concrete a tuturor ideilor în
legătură cu tema dată. În continuare se parcurg următoarele etape:
•se scriu toate ideile pe o coală mare de hârtie;
•pauză de zece minute pentru aşezarea ideilor;
• se reiau ideile emise, pe rând, şi se grupează pe categorii sau cuvinte
cheie;
• se analizează critic, se evaluează, se argumentează şi se
contraargumentează ideile emise anterior, la nivelul grupurilor;
• se afişează ideile rezultate sub formă de propoziţii.
 Exemplu, Limba şi literature română (clasa a VI-a) – “D-ul Goe”
 Brainstorming asupra titlului:
HARTA POVESTIRII ESTE O STRATEGIE SPECIFICĂ REFLECŢIEI, O FORMĂ DE
ORGANIZARE ŞI SINTETIZAREA A CONŢINUTULUI INFORMAŢIONAL AL UNUI TEXT:
LOCALIZAREA EVENIMENTULUI; PROBLEMA, MOTIVUL, ASPECTUL GENERATIV;
EVENIMENTELE, ETAPELE, FRAGMENTELE; PERSONAJELE; SOLUŢIILE; CONCLUZIILE.
„REŢEAUA PERSONAJELOR” - METODĂ GRAFICĂ DE DESCRIERE A
PERSONAJELOR ŞI DE ARGUMENTARE A DESCRIERII. ELEVII VOR DESCRIE
ÎNTR-UN CERC DESENAT NUMELE PERSONAJULUI, IAR APOI CITATE,
REFORMULĂRI.
 "Arborele lui Sapiro" este o metodă interactivă care presupune crearea unei
situaţii conflictuale, dezbaterea pe marginea argumentelor, folosirea de texte cu
conţinut atractiv/afirmaţii semnificative pentru şi din viaţa elevilor.
Exemplu: text suport - "Scufiţa Roşie - în versiunea lupului" (Anexa) .
Fiecare parte a arborelui reprezintă o parte a conflictului:
•SOLUL - mediul în care apar conflicte
•RĂDĂCINA - cauzele conflictului
•TULPINA - părţile implicate
•SCORBURA - problema conflictelor
•RAMURILE - urmările
•FRUNZELE - faptele personajelor implicate
•FRUCTUL - soluţia rezolvării conflictului
Elevii vor fi conştienzaṭi să facă atitudinile pe care le adoptă faţă de acţiunile
persoanelor implicate în conflict şi nu faţă de persoane. Modul în care tratăm
problemele de zi cu zi implică abilităţi de comunicare şi interpretare.
Exemplu: Istorie, clasa a VII-a, unitatea de ȋnvăṭare „Al doilea război
mondial”
 ile Fructul - soluṭia
- acṭiun c ele?
e- fa rezolvării conflictului
ru nzel lor;Ce
F e
onaj
pers

Ramurile – efectele pentru cei

implicate Ce simt ei?

Scorbura – problema
conflictului; Ce?
Rădăcina-cauzele; De
ce/?

Solul-mediile conflictelor;
Unde? Cand?
 Tehnica numită „copacul ideilor" presupune munca în grup. Este o metodă grafică în care cuvântul cheie este scris într-un
dreptunghi la baza paginii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică asemenea crengilor de copac toate cunoştinţele evocate.
Exemplu: Chimie: “Dizaharide”

Utilizările Tipuri de
dizaharide

Proprietăṭile
Formula
Celobiozei
moleculară

Obṭinerea
Structura zaharozei
celobiozei

Proprietăṭi
Obṭinerea fizice ale
celobiozei zaharozei

Proprietăṭi
Proprietăṭi chimice
ale maltozei ale
zaharozei
DIZA
Structura Obṭinerea
HAR
maltozei maltozei
IDE
CVINTETUL ESTE O METODĂ CREATIVĂ, PRIN CARE ÎN CINCI VERSURI SE SINTETIZEAZĂ UN
CONŢINUT DE IDEI. ESTE UN BUN INSTRUMENT DE EVALUARE A ELEVILOR, DE EXPRIMARE ŞI
DEZVOLTARE A CREATIVITĂŢII ACESTORA.

Exemplu: Limba Română, clasa a IV-a

Text suport: Cartea de piatră", de V. Colin
Cartea
Arătoasă, colorată
Educa, dezvoltă, cultivă
Şansă pentru întreagă viaţă
Viitorul.
JURNALUL DUBLU ESTE O TEHNICĂ FOLOSITĂ PENTRU A-I
DETERMINA PE ELEVI SĂ REFLECTEZE LA SEMNIFICAŢIA PE
CARE O ARE UN TEXT PENTRU FIECARE DINTRE EI.

 Exemplu de Jurnal dublu:

 Limba Română – clasa a IV-a
 Text suport „Ghiocelul”, de Hans Cristian Andersen

Idei Motivatia
Ce? De ce?

1.Ghiocelul a aflat depre un alt Era o noutate pentru el.

anotimp, vara.

2.Este o plantă care trăieşte şi ȋn Floarea lui o ȋntâlnim primăvara,

celelalte anotimpuri. dar bulbul trăieşte mereu.

3.Soarele a vorbit cu ghiocelul A aflat despre surorile lui din alt

despre florile care apar după el. anotimp.
CUBUL ESTE O METODĂ INTERACTIVĂ CE PERMITE ELEVILOR SĂ
REALIZEZE ABORDĂRI COMPLEXE ALE UNUI SUBIECT,
PRESUPANAND EXPLORAREA DIN MAI MULTE PERSPECTIVECELE
ŞASE CERINŢE PE CARE ELEVII LE AU DE REZOLVAT CORESPUND
CUVINTELOR: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ,
APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ, ÎNSCRISE PE FEŢELE CUBULUI.
SCENARIU: CLASA A IV-A (EXEMPLE DE SARCINI DE LUCRU LA TEMA „MEDII
DE VIAŢĂ”)

Asociază vieţuitoarele
Compară cele două medii Descrie grădina de
date şi realizează lanţuri
de viaţă livada şi pădurea legume
trofice posibile
 Metoda „Pălăriilor gânditoare” dezvoltă stimularea creativităţii elevilor care se bazează
pe interpretarea unor roluri în funcţie de pălăria aleasă. Metoda dezvoltă gândirea critică,
stimulează cooperarea, implicarea activă, elevii cred că opiniile lor au valoare.
 Limba Română, clasa a II-a
 Textul „Crăiasa zăpezii”, de H. Cr. Andersen
 Pălăria albă: informează (despre ce este vorba în text)
 Pălăria roşie: spune ce simte (ce ţi-a plăcut mai mult în text, de ce?)
 Pălăria neagră: pesimistă (de ce s-a speriat băieţelul? de ce crăiasa nu este lăsată să între în
casă?)
 Pălăria galbenă: optimismul (cum descrie bunica iarna? care sunt frumuseţile pe care ni le
poate oferi crăiasa?
 Pălăria verde: creativă (imaginează-ţi un dialog cu Crăiasa zăpezii!; imaginează-ţi o
călătorie în palatul Crăiesei zăpezii!)
 Pălăria albastră: clarifică (adresează întrebări colegilor, se clarifica contunutul textului).
 Diamantul – este o strategie modernă care are la bază împletirea activităţii individuale cu cea de
cooperare în grup. Prin aplicarea acestei metode se urmăreşte antrenarea în activitate a fiecărui
elev astfel încât să participe la soluţionarea sarcinilor de lucru date. Este o metodă care stimuleză
interacţiunea între elevi, dezvoltă abilităţile de comunicare şi gândirea critică a acestora. Metoda
se poate utiliza cu succes la orele de educaţie civică, limba română, istorie.
 Exemplu: Geografie, clasa a VIII-a

CARPATICĂ PONTICĂ
DUNĂREANĂ

ESTE O ŢARĂ FRUMOASĂ.

SE
SE MODERNIZEAZĂ
DEZVOLTĂ SE ALIAZĂ

ŢARĂ
EUROPEANĂ
APLICATIE:
 CONCEPEŢI O SECVENŢĂ DIDACTICĂ ĪN CARE
SĂ UTILIZAŢI UNA DINTRE METODELE
DIDACTICE PREZENTATE .
M3: TRATAREA DIFERENȚIATĂ ȘI INDIVIDUALIZAREA
PREDĂRII - ÎNVĂȚĂRII – EVALUĂRII

  
CLASA DIFERENṬIATĂ
Principii cheie ale clasei diferenţiate:
 Profesorul ştie clar ce este maxim relevant şi important din
materia pe care o predă.
 Profesorul înţelege, apreciază diferenţele dintre elevi.

 Evaluarea şi învăţarea sunt inseparabile.

 Profesorul adaptează conţinutul, procesul şi produsul în funcţie

de disponibilitatea,
 interesele şi profilul de învăţare ale elevului. Toţi elevii
participă la învăţare,
 Elevii şi profesorii sunt colaboratori în învăţare,

 Scopurile clasei diferenţiate sunt dezvoltarea maximă şi

succesul individual.
 Flexibilitatea este caracteristica marcantă a clasei diferenţiate.
  
ANALIZA COMPARATIVĂ A CARACTERISTICILOR CLASEI TRADIŢIONALE ŞI
ALE CELEI DIFERENŢIATE :
APLICATIE
FABULA….INTELIGENTELOR MULTIPLE
 Comunicarea sarcinii de lucru:
 Desprindeţi morala din textul suport. Scrieţi această morală într-un text de
maxim 50 de cuvinte;
 Comparaţi situaţiile din fabulă cu cele din contextul educaţional actual/ şcoala
dumneavoastră, stabilind asemănări şi deosebiri. Pentru schematizare, utilizaţi
ca instrument de comparaţie diagrama Venn.
“Odată, demult, animalele au hotărât că ceva trebuie făcut pentru a rezolva
problemele lumii moderne. Aşa că au ales un consiliu de conducere al şcolii,
compus dintr-un urs, un viezure şi un castor şi după aceea au angajat un arici
care să le fie profesor. Curriculumul cuprindea alergări, căţărări, înot şi zbor.
Pentu a face mai uşoară organizarea instruirii, tuturor animalelor trebuia să li se
asigure aceeaşi pregătire la toate disciplinele. Raţa a fost cea mai bună la înot;
de fapt a fost chiar mai bună decât profesorul, dar la zburat avea note proaste, iar
la alergări era un dezastru. Pentru că era aşa slabă a trebuit să ia lecţii
suplimentare, aşa încât, în timp ce celelalte animale urmau lecţii de înot, ea
trebuia să facă alergare. După ce s-a antrenat astfel o vreme, picioarele ei erau
aşa de obosite, încât nu mai putea obţine decât note mediocre la înot.
Veveriţa avea cele mai bune note la căţărări, dar pe de altă parte se simţea frustrată
la lecţiile de zbor. Profesorul îi cerea cu tot dinadinsul să înceapă zborul de la
pământ, dar ea vroia să zboare dinspre vârful copacilor în jos. Veveriţa a căpătat
ticuri, şi-a depăşit condiţia optimă de antrenament şi s-a obosit într-atât, încât
după o vreme, a luat note slabe la căţărări şi chiar mai slabe la alergări. Iepurele
a început foarte bine, afirmându-se ca cel mai strălucit elev al clasei la alergări,
dar s-a pierdut complet la exerciţiile compensatoare pentru înot. A avut o cădere
nervoasă, dar…cum se putea încheia altfel, cu un asemenea mediu familial? A
trebuit să consulte un centru de consiliere al animalelor. Cu toate acestea, de ce
să nu vedem partea bună a lucrurilor ? La sfârşitul anului şcolar, un ţipar puţin
mai special, care era remarcabil ca înotător şi în cele din urmă a fost în stare să
şi alerge şi să se caţere şi să zboare un pic, a obţinut cele mai bune medii. Drept
urmare a fost numit să prezinte cuvântarea la banchetul de absolvire. Doar câinii
de preerie refuzaseră şcoala, deoarece consiliul de conducere al şcolii nu
recunoscuse săpatul în pământ ca o disciplină de studiu. Aşadar, câinele de
preerie şi-a dus copiii să facă ucenicie la viezure. Mai târziu câinii de preerie s-
au asociat cu câteva cârtiţe şi cu porcii mistreţi şi au înfiinţat o instituţie privată
cu numele de INSTITUTUL DE ARTE PĂTRUNZĂTOARE ÎN
PROFUNZIME PENTRU SĂPĂTORII DEOSEBIT DE TALENTAŢI.
Apropos, vecinii numesc adesea şcoala respectivă “Şcoala cu fundul în sus” sau
pur şi simplu SFS. Dar cine poate avea încredere în bârfele şi şusotelile
vecinilor ? (Bibliografie: “Pachetul de resurse UNESCO”,1996)
 
M4 - FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR - MIJLOC DE ÎNREGISTRARE A
PROGRESULUI

 Fişa de progres şcolar este bazată pe studiul longitudinal al rezultatelor

şcolare, raportate la dezvoltarea generalăa elevului, reflectând calitatea
procesului de predare-ȋnvăṭare-evaluare. Este ȋntocmită de cadrele
didactice care realizează evaluarea elevilor, la activităţi curriculare,
extracurriculare şi extrascolare. Este utilă deoarece contribuie la stabilirea
poziṭiei unui elev ȋn clasă, la identificarea trendului individual (progress,
regres, stagnare) şi permite reprezentarea prin elemente grafice/diagrame
a valorilor numerice.
 Funcṭiile ȋndeplinite sunt:

 constatativă: arată ȋn ce măsură activitatea educativă a fost efcientă, dacă

elevii au dobândit cunoştinṭele, deprinderile şi atitudinile proiectate la
ȋnceputul activităṭii de instruire şi care au fost exersate ȋn timpul acesteia;
 selecṭie: ierarhizează elevii ȋn funcṭie de performanṭele şcolare;

 certificativă: prin intermediul lor se certifică faptul că elevii au dobândit

competenṭele vizate de documentele şcolare.
MODEL 1:
ELEV: POPESCU I.
MODEL 2:
FISA DE MONITORIZARE A PROGRESULUI PE CLASA

Media pe clasă:
Media clasei:

Concluzii, recomandări:




APLICATIE:
 Realizaţi o fişă de monitoarizare a progresului elevilor
la disciplina pe care o predaţi!