Tema: “Caracteristica elementelor

de ancorare la PPMS. Tipuri de

crosete.”
USMF “N. TESTEMITANU”, FAC. STOMATOLOGIE, CAT. PROPEDEUTICA STOMATOLOGIEI ORTOPEDICE.
PROFESOR: ASIS.UNIV., DR. CHEPTANARU OLGA
STUDENT: BRINZA LARISA, GR.3207.
Protezele partial mobilizabile scheletate-
PPMS:

 Un dispozitiv protetic care are rolul de a inlocui dintii lipsa prin legarea sa de
dintii restanti cu diverse sisteme de prindere si care poate fi indepartat de pacient
pentru curatire.

 Se utilizeaza la tratamentul protetic al edentatiilor partiale intinse, la lipsa a >3

dinti, minim un dinte prezent pe arcada.
 Avantaje PPMS

 Functia masticatorie- prin aditia de dinti;

 Functiei fizionomica- prin intarirea increderii pacientului;
 Functia de fonatie -mai ales prin prezenta dintilor frontali;
 Refacerea relatiilor de ocluzie;
 Previne migrarea dintilor restanti in spatiile aparute dupa extractii;
 Previne parodontita marginala (boala parodontala);
Exemplu: restabilirea fizionomiei
Clasele edentatiei partiale intinse Kennedy

Clasa I- bresa bilaterala terminala.

Clasa II- 1 bresa terminala, marginita mezial.
Clasa III- bresa laterala intercalate.
Clasa IV- bresa frontala, cu intersectarea liniei
mediane.
 Indicatii
 edentatiile de clasa I Kennedy (termino-
terminale);
 edentatiile de clasa a II-a Kennedy
(terminale –unilaterale);
  edentatiile de clasa a III-a Kennedy
extinse;
 edentatiile cu existenta unui numar mic
de dinti restanti - 2-5 dinti;
 edentatiile subtotale, cand mai sunt
prezenti 1-3 dinti restanti.
Contraindicatii
 edentatiile laterale intinse (clasa a III-a),
care au ca dinti stalpi caninul si molarul
de minte cu valoare parodontala scazuta:
 edentatiile laterale sau frontale, cu
afectarea parodontala a tuturor dintilor
restanti:
 edentatiile laterale sau frontale reduse,
cand exista contraindicatii ale slefuirii
dintilor sau refuzul pacientului de
preparare a dintilor limitanti bresei
datorate unor afectiuni generale severe.
Elementele PPMS

1. Seile protetice;
2. Conectori principali (majori) - elementele de
legatura dintre sei;
3. Mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare;
4. Conectori secundari (minori);
5. Dintii artificiali.
Crosete. Caracteristica generala.

 Cele mai utilizate mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare ale

protezelor partiale.
 Circa 90% dintre proteze sunt prevazute cu crosete, datorita usurintei
de realizare si aplicare pe dinti, dar si pretul de cost mult mai scazut
decat al celorlalte sisteme.
 Sunt utilizate doua tipuri de crosete : crosetele turnate si crosetele mixte,
in functie de gradul de retentivitate a dintilor stalpi.
Cerinte catre croset dupa Lejoyeux:

 Crosetul trebuie sa contribuie la stabilizarea protezei, fara a afecta integritatea

dintelui de care se fixeaza.
 Diferite parti component sa se situeze cit mai aproape de mijlocul 1/3 cervicale,
pentru a evita fortele ce ar putea torsiona dintele ancora.
 Partile component sa fie simetric dispuse- unui capat retentive plasat vestibular sa
ii corespunda acelasi element, dar pe partea orala.
 Pentru a evita orice actiune negative, este necesar ca dintii restanti sa fie
solidarizati cite 2 sau cite 3, in grup.
 Clasificarea crosetelor

1. Crosete circulare;
2. Crosete Roach;
3. Crosete Ney;
4. Crosete speciale.
Dupa nr. dintilor pe care se Dupa nr. conectorilor Dupa nr. bratelor:
aplica: secundari:

 Monodentare  Cu un conector  Cu 2 brate

 Cu 2 conectoare  Cu 3 brate
 Bidentare  Cu 3 conectoare.  Cu 4 brate
 Cu 6 brate.
 Tridentare. Conectoarele secundare
pot avea o pozitie centrala
sau periferica.
 CROSETE CIRCULARE

CARACTERISTICI DE GRUP:
 Au cu dintele stilp un contact aproape circular- mai mare de 180°:
 Bratul retentive traverseaza intreaga fata vestibulara, de la colet la ocluzal;
 Se utilizeaza preponderant la premolari si molari;
 Portiunea terminala e flexibila si actioneaza prin tractiune asupra retentivitatii
dintilor(insertia mai usoara ca dezinsertia);
 Bratele crosetului pleaca dintr-un corp comun:
 Retentivitatea zonei subecuatoriale necesara pentru mentinere e de 0.25 mm.
 Crosetul Ackers:
 Se aplică pe premolarii şi molarii cu
retentivitati vestibulare si orale
favorabile.
Alcătuire:
1 element elastic- bratul retentiv;
4 elemente rigide-
• Corp
• Pinten
• Brat opozant
• Conector secundar.

Proprietăţi:
1. SPRIJIN, STABILIZARE - bună.
2. RECIPROCITATE -slabă.
 
Corpul crosetului- e rigid, plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic, pe una din
fetele proximale a dintelui stilp.

Bratul retentiv- porneste din corp, are un traseu oblic descendent, se termina la zona
subecuatoriala. Realizeaza o incercuire de 2/3 din fata vestibulara sau orala a dintelui
stilp. Are 2 portiuni- cea supraecuatoriala e rigida si stabilizeaza proteza, iar cea
subecuatoriala realizeaza mentinerea.

Bratul opozant- numit si contracroset, e rigid, are lungime si grosime constanta, se

amplaseaza in dreptul portiunii flexibile a bratului retentive. Participa la sprijin si
stabilizarea protezei.

Pintenul ocluzal- e rigid, se plaseaza intr-un lacas special in fosa meziala sau distala a
dintelui stilp. Asigura sprijinul parodontal si stabilizarea orizontala a protezei.

Conectorul secundar este un element rigid, poate fi amplasat oral sau proximal, intervine
in stabilizarea orizontala si participa la insertia si dezinsertia protezei.
Croset Bonwill

Este alcătuit din 2 croşete Ackers, unite

prin corpul lor.
Prezintă doi pinteni ocluzali. Braţele
retentive pot fi aplicate vestibular, oral
sau diagonal, pentru o adâncime de
retenţie de 0,5mm. Conectorul
secundar este unic şi se termină
în conectorul principal.
Se indica la:
1. Edentaţie de clasa a IIa şi a III-a
Kennedy .
2. Intre 2 molari sau premolari, Intre un
molar şi unpremolar.
3. Dinţi acoperiţi de microproteze.
Crosetul in forma de
agrafa de par

Este un croset Ackers la care bratul elastic

este recurbat , formind o bucla in ac de par. 
Se aplica pe premolarii sau molarii in
malpozitie secundara.
Bratul retentiv se intoarce in zona de
retentie dinpre edentatie.
Crosetul continuu

Este un foarte bun element de sprijin şi

stabilizare.
Rol: antibasculant în edentaţia parţială
de clasa I Kennedy.
Este aplicat pe faţa orală a dinţilor
frontali, supracingulari, cuun prag
realizat în smalţ sau microproteză
Variante:
Poate porni din braţele rigide ale
unor croşete Ackers sau separat, şi sunt
susţinuti de conectorii secundari
interdentari.
 CROSETE DE TIP ROACH

 Cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara sau crosete divizate, deoarece
bratele crosetului pornesc separat din conectorul principal sau din seaua protetica.

 Bratele divizate ii confera elasticitate mai mare, dar  trasarea si proiectarea lor este

dificila pentru practician.

 Se impart in crosete divizate si crosete nedivizate.

 Caracteristici generale

 Sunt cele mai utilizate;

 Sunt in numar de 7, bratele retentive au forma literelor de tipar-
C L U S T I R;
 Respecta aspectul fizionomic intr-un grad marit, dar au contact redus cu dintele
stilp;
 Insertia si dezinsertia este mai usoara;
 Bratul retentive pleaca din seaua protezei;
 Zona de retentie este de 0.5 mm.
Croset C

Indicatii:
• Molarii inferiori.
• Premolari.

Bratul retentiv al conectorului secundar

pleaca din seaua metalica, protejind
parodontiul, deasupra ecuatorului
protetic descrie o curba si ia contact cu
dintele. Trece subecuatorial si ajunge
in zona retentiva proximala.
Crosetul L

Indicatii: premolari.

Bratul retentiv trece la distanta de

mucoasa sau gingia dintelui stilp fie
oral, fie vestibular, si se termina
subecuatorial in zona retentiva mezio-
proximala pe partea opusa edentatiei.
Crosetul U

Indicatii: pe premolari inalti, cu linia

ghid aproape de ocluzal.

Bratul retentiv protejeaza procesul

alveolar al dintilor stalpi si are un
traiect orizontal, ca apoi sa plece in 2
prelungiri verticale, care iau contact cu
dintele stilp pe marginea mezio si disto
vestibulara.
Crosetul S

Indicatii: pe premolarii inferiori, cu

radacini denudate.

Bratul retentiv urmeaza un traiect

vertical oblic pina la nivelul
ecuatorului, unde ia contact cu dintele
stilp. Apoi face o curba
supraecuatoriala si se termina in zona
retentiva opusa seii, subecuatorial.
Crosetul T

Indicatii: orice tip de edentatii.

Contraindicatii: edentatiile terminale in zona
retentive meziala;
Edentatii la care ecuatorul protetic este inalt;
Daca exista o zona retentiva alveolara linga
dintele stilp.
Pintenul ocluzal poate fi plasat in foseta
meziala sau distala, bratul retentive pleaca In edentatie terminala si
din sa cu traiect oblic ca in mijlocul fetei laterala.
dintelui sa se ridice cu proiectie parodontala,
iar la ecuator pleaca cele 2 portiuni
orizontale.
Crosetul I

Indicatii: premolarii superiori in edentatiile

laterale:
Pe suprafata disto-vestibulara din motive
estetice.
Se utilizeaza mai rar, este putin flexibil,
porneste din sa spre zona vestibulara printr-
un conector secundar scurt, extremitatea
elastic terminindu-se vestibule-distal
subecuatorial.

Necesita un croset pe hemiarcada opusa.

Croset R

Indicatii: pe ambele fete laterale ale

molarilor 3 inferiori daca au o inaltime
distala mica, iar zonele retentive sunt
reduse.
Pleaca din sa printr-un conector
secundar, ce trece in punte peste
mucoasa procesului alveolar, urca pe
fata vestibulara si supraecuatorial se
divide in 2 portiuni, una spre ocluzal si
se termina cu pinten, alta se recurbeaza
si se termina subecuatorial, in zona
retentiva.
Pensele mezio-distale

Se aplica pe dintii frontali.

Sunt de 3 tipuri:
1. Pensa cu dubla extremitate libera
2. Pensa simpla
3. Pensa compusa.
Crosetul unibar

Indicatii:
Premolarii izolati convergenti sua
divergenti. Pozitia diferita a molarilor
superiori si inferior face ca ele sa se
aplice vestibular la molarii inferiori si
oral la cei superiori.

Porneste din sa, poate lua contact cu

mucoasa gingivala a procesului
alveolar la nivelul fetei laterale sau pe
fata laterala, de unde pleaca pe distal.