Managementul finanțelor publice în

instituțiile de învățământ preșcolar

Sesiunea 1. Bugetarea și managementul
finanțelor publice
 Perspectivele finanțării cheltuielilor pentru Educație
conform documentelor de politici
executat aprobat estimat
CBTM UM
2016 2017 2016 2017 2018 2017 2018 2019 2020

CBTM mil. lei - - 9306,3 - - 9422,8 9404,9 9688,2 -

(2017- în % din
2019) - - 7,0 - - 6,6 6,1 5,7 -
PIB

CBTM mil. lei 8556,6 - - 9613,1 - - 9803,4 9697,0 9469,1

(2018- în % din
2020) 6,3 - - 6,7 - - 6,1 5,5 4,9
PIB

 SND ”Moldova 2020” evaluează ca fiind exagerată mărimea relativă a cheltuielilor

pentru educație în Republica Moldova care, atingâ nd ”recordul de 9,2% din PIB (2014,
media europeană fiind de 5,5% din PIB), nu produce un impact economic şi social
semnificativ”. În consecință , SND promovează , în scopul realiză rii viziunii strategice,
orientarea politicii în domeniul educației spre asigurarea calită ții studiilor.

 Prioretizarea reușită și maximizarea eficienței cheltuielilor bugetare afectate

Învă ță mâ ntului devine provocarea majoră cu care se vor confrunta autorită țile
specializate în promovarea politicii educaționale, dar și managementul instituțiilor
educaționale din Republica Moldova. 
 Locul cheltuielilor totale aferente grupei 09 Învățământ în
BPN și PIB

PIB
BPN
Grupa 09 Învă ță mâ nt
Grupa 09 Învă ță mâ nt
Ponderea cheltuielilor totale aferente grupei 09 Învă ță mâ nt în PIB, %
Ponderea cheltuielilor totale aferente grupei 09 Învă ță mâ nt în BPN, %
160,000 150,369 6.46
6.44 60,000 17.78

mil. lei
135,370 6.44 54,524
17.76
140,000
17.76
6.42 50,000 48,463
120,000 17.74
6.40
40,000 17.72
mil. lei

100,000

în %
6.38
80,000 6.36 17.70
30,000
6.34 17.68
60,000 6.32 17.66
6.32 20,000 17.66
40,000
6.30 8,558 9,682 17.64
20,000
10,000
în %

8,558 9,682 6.28 17.62

0 6.26 0 17.60
2016 2017 2016 2017

a) în PIB a) în BPN
 Obiectivul fundamental al MFP

Managementul instituției: mă suri pentru a optimiza realizarea

obiectivelor organizaţionale în raport cu resursele utilizate
Optimizarea: între resursele utilizate şi beneficiile obţinute

Pot fi două situaţii:

 fiind dat volumul limitat de resurse: să fie obţinute beneficii maxime
(în cazul în care resursele reprezintă factorul limitativ)
 fiind dat volumul fix de beneficii necesare: să fie utilizate cât mai
puţine resurse (câ nd consumul de resurse sau beneficiul de câ ştigat
reprezintă factorul limitativ)
 Obiectivul fundamental al MFPL și instituțiilor
subordonate
Câ nd factorul limitativ sunt banii (cazul APL, instituțiile
subordonate), managementul financiar trebuie să se preocupe de
crearea
valorii pentru bani (value for money).
Mai simplu: să maximizeze rezultatele din investiţii / cheltuieli.

Prin:
asigurarea faptului că resursele financiare şi cele de altă natură ,
care au implicaţii financiare, sunt utilizate în mod
economic, eficient şi eficace
pentru a atinge obiectivele APL.
 MFP: esenţă, conţinut, importanţa pentru APL și
instituțiile subordonate
Managementul Finanţelor Publice Locale (MFPL) și a
instituțiilor subordonate este un sistem de reguli, proceduri şi
practici aplicate de APL / instituțiile subordonate în procesul de
gestiune a finanţelor publice locale.

MFPL (inclusiv, instituțiile subordonate) cuprinde:

 bugetarea
 contabilitatea
 auditul
 managementul veniturilor şi cheltuielilor
 managementul lichidită ţilor
 gestionarea datoriei
 raportarea publică privind operaţiunile financiare din sectorul
public local.
Exerciţiu.
Aranjaţi elementele componente ale MFP după
importanţa pentru instituția Dvs. (argumentați
opinia Dvs.).
 MFPL: esenţă, conţinut, importanţa pentru APL
și instituțiile subordonate

Defectele şi blocajele în sistemul de MFP trebuie imediat

identificate şi înlă turate astfel încâ t să fie asigurată realizarea:

(i) disciplinei fiscale

Criteriile pentru un
(ii) alocării strategice a resurselor MFPL performant

(iii) furnizarea eficientă a serviciilor.

Cum determină m dacă sistemul de MFPL este funcţional sau nu?

Cum mă sură m gradul în care reformele MFP sunt generatoare de

îmbună tă ţire a performanţei generale a UAT?
Exerciţiu.
Identificați problemele cu care se confruntă instituția
Dvs. și care ar putea fi soluționate prin implementarea
metodelor și tehnicilor de MFP.
 MFPL și al instituțiilor subordonate: Bugetarea

Buget: totalitate a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de

finanţare, destinate pentru realizarea funcţiilor
autorită ţilor publice centrale şi locale (inclusiv,
instituțiile bugetare).

Buget: un plan logic și clar în vederea alocă rii resurselor

comunită ții (APL, instituției bugetare, etc.) pentru
servicii publice esențiale.
 Managementul Bugetului

Bugetul poate fi privit ca:

 document legal;
 document de politică publică ;
 plan financiar;
 plan de management;
 instrument de comunicare.
 Managementul Bugetului

Tipuri de bugete:
 Buget clasic liniar - după 1920;
 Buget pe bază de programe - după 1960;
 Buget pe bază de performanță - după 1970;
 Buget pe bază zero - după 1980;
 Buget pe bază plafon/ținte - după 1990.
 Managementul Bugetului

 Integrarea dimensiunii de egalitate în procesul

bugetar
 Managementul Bugetului

Integrarea dimensiunii de egalitate în procesul

bugetar (EB)

 abordare asupra elaboră rii și planifică rii politicilor

economice care pun egalitatea în centrul deciziilor
privind cheltuielile și veniturile publice.
 Managementul Bugetului
Integrarea dimensiunii de egalitate în procesul
bugetar (EB)
Beneficiile EB sunt:
1. Creșterea nivelului de informare. Colectarea datelor dezagregate și
evaluă rile de impact oferă informații care oferă o imagine mai clară a
efectelor politicilor economice asupra anumitor segmente ale societă ții.
2. Niveluri crescute de egalitate. Această imagine mai clară ne permite
să vedem cine este afectat în mod disproporționat și cine se confruntă cu
inegalită ți ca urmare a mă surilor specifice.
În consecință , inegalitatea poate fi redresată , deoarece mă surile politice
urmează să fie revizuite și modificate pentru a asigura rezultate mai
bune privind egalitatea pentru oameni.
3. Creșterea nivelului de transparență. Prin publicarea evaluă rilor de
impact și a auditurilor privind egalitatea, comunitatea are acces la
informațiile care o afectează în mod critic.
 Managementul Bugetului
Integrarea dimensiunii de egalitate în procesul
bugetar (EB)

Principiul egalită ții accentuează cele mai vulnerabile categorii de

copii:
 cei din cele mai să race familii;
 fete;
 copii cu dezabilită ți;
 copii migranți și refugiați;
 cei care locuiesc în zone îndepă rtate;
 copiii din grupurile etnice sau religioase care se confruntă cu
discriminare.
 Componentele BPN

În conformitate cu Legea finanţelor publice şi responsabilităţii

bugetar-fiscale (art.26) bugetul public naţional cuprinde
urmă toarele componente:

 bugetul de stat;
 bugetul asigură rilor sociale de stat;
 fondurile asigură rii obligatorii de asistenţă medicală şi
 bugetele locale.
 Managementul Bugetului

Pași în structurarea bugetului:

 decizii asupra dimensiunii și identifică rii surselor de
date;
 structura bugetului.
 Elaborarea proiectului de buget local pornește de la
următoarele acte legislative și normative:

1. Legea finanțelor publice și responsabilită ții bugetar-fiscale nr.181

din 25 iulie 2014;
2. Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice
locale.
Elaborarea și prezentarea propunerilor la proiectul de buget de
că tre APL se efectuează în cadrul noului sistem informațional de
management financiar (SIMF) în baza:
 Clasificației bugetare, aprobate prin Ordinul ministrului
finanțelor nr. 208 din decembrie 2015 (cu modifică rile și
completă rile ulterioare);
 Setului metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea
bugetului, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.209 din 24
decembrie 2015.
Documentele pot fi accesate pe pagina web a Ministerului Finanțelor
la adresa http://mf.gov.md/about/instrmfp/legislnorm
 Clasificația bugetară

Clasificaţie bugetară: sistem unificat de coduri ce grupează şi

sistematizează indicatorii bugetari conform anumitor criterii, pentru
asigurarea comparabilită ţii, precum şi normele metodologice de aplicare
a acestora.

Clasificaţia bugetară cuprinde urmă toarele componente:

 clasificaţia organizaţională ;
 clasificaţia funcţională ;
 clasificaţia programelor;
 clasificaţia economică ;
 clasificaţia surselor.
Clasificaţia organizaţională: sistemul de codificare a
beneficiarilor alocaţiilor din buget - autorită ţile publice
centrale și locale subordonate, care gestionează resurse
bugetare.
Clasificaţia funcţională: gruparea cheltuielilor bugetare
după funcţii şi obiective socio-economice, care se
exercită în cadrul sectorului bugetar.
Clasificaţia funcţională este în conformitate cu
Clasificaţia Funcţiilor Guvernului elaborată de OCDE.
Conform clasificației funcționale, cheltuielile pentru Învățământ (grupa principală - 09),
se clasifică pe urmă toarele categorii de servicii și nivele:

09 Învățământ: 0911 Educație timpurie:

091 Educație timpurie și învă ță mâ nt primar Acordarea serviciilor de educaţie
0911 Educație timpurie preşcolară (Standardele
0912 Învă ță mâ nt primar Internaţionale de Clasificare a
092 Învă ță mâ nt secundar Educaţiei (SICE) nivelul 0)
0921 Învă ță mâ nt gimnazial
0922 Învă ță mâ nt liceal
093 Învă ță mâ nt profesional tehnic
0931 Învă ță mâ nt profesional-tehnic secundar
0932 Învă ță mâ nt profesional-tehnic post-secundar
094 Învă ță mâ nt superior profesional
0941 Învă ță mâ nt superior
0942 Învă ță mâ nt superior postuniversitar
095 Învă ță mâ nt nedefinit după nivel
0950 Învă ță mâ nt nedefinit după nivel
096 Servicii afiliate învă ță mâ ntului
0960 Servicii afiliate învă ță mâ ntului
097 Cercetă ri științifice aplicate în domeniul învă țămâ ntului
0970 Cercetă ri științifice aplicate în domeniul învă ță mâ ntului
098 Alte servicii în domeniul învă ță mâ ntului neatribuite la alte grupe
0989 Alte servicii în domeniul învă ță mâ ntului.
 Structura Bugetului
Parametrii de bază care caracterizează dimensiunea și structura
finanțelor publice și care sunt puse la baza elaboră rii BPN și a
componentelor acestuia (clasificația economică ) sunt:

Cod Suma,
Denumirea
Eco mii lei
Venituri 100000  
Cheltuieli propriu-zise 200000  
Active nefinanciare 300000  
Active financiare 400000  
Datorii 500000  
Modificarea soldului de mijloace bă nești 900000  
Veniturile: majorarea valorii nete a activelor, ca rezultat
al operaţiunilor de încasare a impozitelor, taxelor şi
altor încasări în bugetele componente ale bugetului
public naţional.

Veniturile sunt clasificate în urmă toarele categorii:

- Impozite şi taxe
- Contribuţii şi prime de asigurări obligatorii
- Granturi primite
- Alte venituri
- Transferuri primite în cadrul BPN.
Cheltuielile: micşorarea valorii nete a activelor în rezultatul
operaţiunilor aferente plăţilor de dobânzi la datorii, plăţii în
forma retribuirii muncii angajaţilor, prestării serviciilor
publice, plăţi în formă de subsidii, transferuri între bugete, etc.

Cheltuielile propriu-zise sunt clasificate în urmă toarele

categorii:

- Cheltuieli de personal
- Bunuri şi servicii
- Dobânzi
- Subsidii
- Granturi acordate
- Prestaţii sociale
- Alte cheltuieli
- Transferuri acordate în cadrul BPN.
Activele nefinanciare: activele, care nu pot servi creanţă faţă de
alţi agenţi economici, şi respectiv nu fac parte a activelor
financiare.

Activele nefinanciare sunt clasificate în urmă toarele categorii:

- Mijloace fixe
- Rezerve de stat
- Stocuri de materiale circulante
- Producţie în curs de execuţie, produse şi producţia

finită, animale tinere la îngrăşat

- Mărfuri
- Valori
- Active neproductive.
 În baza acestor categorii bugetare pot fi calculați următorii
indicatori de bază:

Cheltuielile totale = cheltuielile propriu-zise + activele financiare.

Soldul bugetar = veniturile – (cheltuielile + activele nefinanciare).

Soldul bugetar poate fi pozitiv (>0) sau negativ (<0).

Soldul pozitiv reflectă excedent bugetar, iar cel negativ - deficit bugetar.
Activele financiare: creanţă financiară care dă dreptul unei
instituţii bugetare - proprietar al activului (creditor), să
primească una sau mai multe plă ţi de la altă instituţie
bugetară sau agent economic (debitor) conform condiţiilor şi
prevederilor stipulate în contractul încheiat între ambele
pă rţi.

Creditorul poate să primească beneficii adiţionale sub formă

de dobâ ndă sau alte plă ţi de venituri din proprietate.

Activele financiare sunt clasificate în urmă toarele categorii:

- Creanţe interne
- Creanţe externe
- Mijloace băneşti.
Datoriile: angajamente ale bugetelor de toate
nivelurile sau a unor instituţiilor bugetare faţă de
alte instituţii.

Datoriile sunt clasificate în urmă toarele categorii:

- Datorii interne
- Datorii externe.
Modificarea soldului de mijloace bă neşti se
utilizează la echilibrarea bugetului şi presupune
urmă toarele categorii:

- Sold de mijloace bă neşti la începutul perioadei

- Corectarea soldului de mijloace bă neşti
- Sold de mijloace bă neşti la sfâ rșitul perioadei.
În baza acestor categorii bugetare pot fi calculați următorii indicatori de
bază:

Veniturile împreună cu activele financiare și datoriile formează resursele

bugetului:

Resursele BUAT = veniturile + activele financiare + datoriile

Activele financiare însumate cu datoriile și modificarea soldului de mijloace

bă nești reprezintă sursele de finanțare a soldului bugetar.

Sursele de finanțare a soldului bugetar = activele financiare + datoriile +

modificarea soldului de mijloace bănești
Exerciţiu.
Atribuiți elementele primare ale clasificației economice
(boxa din dreapta) categoriei la care se referă (celulele
din stâ nga).

 Transferuri primite de la BS
 Soldul de mijloace bănești la începutul perioadei
 Rambursarea împrumutului instituției financiare
 Impozitul pe bunurile imobiliare Venituri
 Taxa pentru amenajarea teritoriului
 Cheltuieli propriu-
Taxa pentru parcare

zise
Soldul de mijloace bănești la sfârșitul perioadei
 Realizarea terenurilor
Active nefinanciare
 Încasări de la prestarea serviciilor cu plată
 Remunerarea muncii angajaților conform statelor
 Procurarea cotei părți in capital social
Active financiare
 Procurarea mașinilor și utilajelor
 Procurarea medicamentelor si materialelor sanitare Datorii
 Energie electrica
 Reparaţii capitale ale clădirilor Modificarea soldului
 Procurarea produselor alimentare de mijloace bănești
 Dobânzi pe împrumuturi acordate de instituţiile financiare
 10 principii pentru procedurile bugetare

1. Autoritatea

Principii clasice
2. Anualitatea
3. Universalitatea
4. Unitatea
5. Specialitatea
6. Echilibrul

Principii moderne
7. Responsabilitatea
8. Transparenţa
9. Stabilitatea
10. Performanţa
Exerciţiu.

1. Aranjaţi principiile bugetare după importanţă

(opinia Dvs.).

2. Cum sunt respectate principiile bugetare la

nivelul APL / instituției din localitatea Dvs.?

3. În cazul nerespectă rii unor principii bugetare,

care sunt, în opinia Dvs., cauzele nerespectă rii?

4. Formulaţi soluţii care, în opinia Dvs. ar conduce

la respectarea principiilor bugetare.
Exerciţiul 2 (din Anexă).
Prezentați o descriere generală a bugetului
municipiului Hâ ncești și a bugetului orașului
Sâ ngerei.

Calculați indicatorii bugetari principali.

Identificați și formulați cele mai pronunțate
deosebiri.
 
Indicatori bugetari:
- Cheltuielile totale
- Soldul operațional
- Soldul bugetar
- Resursele bugetare
- Sursele de finanțare a soldului bugetar
 Analiză comparată: Bugetul orașului (municipiului) -
centrului raional ”X” în comparație cu Bugetul mun. Hâncești

Bugetul municipiului Hâncești: cheltuieli și active nefinanciare, 2017

Cod % din
lei
ORG2 total
Realizarea terenurilor 03321 -2 775 601,76 -9,22
Grădinița nr. 1 Hâncești 06444 2 077 430,76 6,90
Grădinița nr. 6 Hâncești 06445 1 849 004,14 6,14
Grădinița nr. 3 Hâncești 06446 833 726,27 2,77
Grădinița nr. 4 Hâncești 06447 4 326 309,08 14,37
Grădinița nr. 7 06448 3 090 139,31 10,27
Școala sportiva pentru copii 09475 862 674,57 2,87
Casa de creație 09478 652 746,75 2,17
Tabăra pentru copii ”Codreanca” 09776 167 462,96 0,56
Stadionul sportiv 09777 879 092,76 2,92
Aparatul primarului 10867 16 947 766,13 56,31
Centrul de plasament temporar pentru copii "Brândușa" 11204 1 138 292,31 3,78
Serviciul mediator comunitar 13142 49 116,16 0,16
Total bugetul municipiului Hâncești   30 098 159,44 100
 Exercițiul 3 (Anexă). Determinați principalii indicatori ai
bugetului Grădiniței ”Viorel și Viorica” pentru anul 2017.
Formulați concluzii.

Indicatori bugetari:
Cheltuielile totale
Soldul operațional
Soldul bugetar
Resursele bugetare
Sursele de finanțare a soldului bugetar
 Studiu de caz: bugetarea cheltuielilor
(cheltuieli propriu-zise și active nefinanciare)
instituției preșcolare
La baza calculelor pot fi puse date agregate și
orientative.
 Ordin al MECC nr. 42 din  30.01.2017 cu privire la normele
financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituțiile
din învățământ

Zilnic, pentru alimentaţia unui copilul la gră diniţă se cheltuie 17, 55

lei.

Această sumă este formată din două surse: o parte este achitată de
stat, iar cealaltă de pă rintele copilului. Astfel, din bugetul de stat se
alocă 11,70 de lei, iar pă rinţii plă tesc 5,85 lei pe zi.
Respectiv, numă rul de zile pe care le-a frecventat copilul se înmulţeşte
la 5,85 lei şi se stabileşte suma totală din bonul de plată pentru
alimentaţie.

De exemplu, să presupunem că copilul într-o lună a frecventat 20 de

zile gră diniţa. Deci, 20 se înmulţeşte cu 5,85 şi se face totalul. În acest
caz — 117 lei. Dar, de fapt, costul de alimentaţie a unui copil pentru
aceste 20 de zile este de 351 de lei — restul sumei este retribuită din
bugetul de stat.
Din această sumă , copiii sunt hră niţi la gră diniţă de patru ori.
 Personalul instituției preșcolare

Șeful grădiniței (Director)

Metodist
Șef de gospodărie
Educator
Conducător muzical
….
Bucătar
Alte categorii (indicați)
Codul Educației, prin Titlul XI ”Finanțarea și baza materială a
învățământului” reglementează finanțarea sistemului de învă ță mâ nt din
Republica Moldova.

Sursa prioritară de finanţare a sistemului de învă ță mâ nt public o

constituie:

a) transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat la

bugetele locale, pentru instituţiile de educaţie antepreşcolară şi 
preşcolară , de învă ţă mînt primar, gimnazial, liceal şi extraşcolar;
b) alocaţiile de la bugetul de stat, pentru instituţiile de învă ţă mînt
profesional tehnic, superior şi alte instituţii de învă ţă mînt
subordonate MECC;
c) alte alocaţii de la stat şi de la UAT destinate educaţiei.
Instituţiile de învă ță mâ nt pot beneficia şi de alte surse de
finanţare, şi anume:

 venituri provenite din prestarea contra plată a unor servicii

educa­ţionale, activitatea de cercetare şi de transfer tehnologic,
în condiţiile legii;

 venituri provenite din comercializarea articolelor confecţionate

în procesul de studii (în gospodă rii didactice, ateliere
experimentale etc.), precum şi din darea în locaţiune/arendă a
spaţiilor, echipamentelor, terenurilor şi a altor bunuri
proprietate publică sau privată ;

 granturi, sponsorizări şi donaţii;

 alte surse legale.

 În structura sistemului de învățământ:

 Nivelul 0: Educație timpurie

- educația antepreșcolară
- învă ță mâ ntul preșcolar.

Tipurile instituțiilor de învățământ:

instituții de educație instituții de

antepreșcolară învățământ
(creșă, centru preșcolar
comunitar de (grădiniță de copii,
educație timpurie) centru comunitar de
educație timpurie)

Sursa: Codul nr. 152 din  17.07.2014 Educației al Republicii Moldova (art. 12 și 15).

 Cheltuielile publice pentru educație pe nivelele de
învățământ, în % din PIB

10
9 0.7 0.6
8 0.7 1.4 0.5 0.5
0.6 0.6 1.4
7 1.3 1.2
0.5 1.5 1.3 1.3 0.9 0.9 0.5 0.4 0.5
6 0.8 0.8 0.7 0.6 0.6
1.4 0.7 0.7 0.8 0.8 0.7 0.7
5 0.7
4 4.5 4.4 4 4
4.1 3.9 3.9 3.4 3.4 3.3
3 3.5
2
1 1.2 1.4 1.5 1.8 1.8 1.7 1.9 1.7 1.8 1.9
1
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Educația preșcolară Educația generală Educația vocațională

Învățământul superior Instruirea și dezvoltarea personalului

Sursa: Moldova: Education Sector Public Expenditure Review Selected Issues, World Bank Group. 2018.
 Domeniile proprii de activitate ale APL
   

Pentru autorităţile publice locale de nivelul întâi:

……
c) distribuirea apei potabile, construirea şi întreţinerea sistemelor de
canalizare şi de epurare a apelor utilizate şi pluviale;
….
h) construcţia, gestionarea, întreţinerea şi echiparea instituţiilor
preşcolare şi extraşcolare (creşe, grădiniţe de copii, şcoli de artă, de
muzică); 
….

Sursa: Legea nr. 435 din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă.

Capitolul II , art. 4 ”Domeniile proprii de activitate ale APL”
Articolul 142. Atribuţiile autorită ţilor administraţiei publice locale de nivelul întâ i în
domeniul educaţiei

a) contribuie la respectarea legislaţiei în domeniul educaţiei în teritoriul administrat;

b)  realizează conducerea, monitorizarea şi contribuie la evaluarea instituţiilor
de învățământ ai căror fondatori sunt;
c) asigură colaborarea dintre instituţiile de învăță mâ nt ai căror fondatori sunt;
d) pot contribui la finanţarea şi dezvoltarea bazei materiale a instituţiilor de
învățământ din teritoriul administrat;
e)  asigură condiţii adecvate de activitate pentru personalul instituţiilor de
învățământ ai căror fondatori sunt şi condiţii de întreţinere pentru copii;
f) susţin şi încurajează activitatea de formare profesională continuă a cadrelor
didactice;
g)  asigură , împreună cu părinţii, înscrierea în instituţiile de educaţie antepreşcolară
şi de învă ță mânt preşcolar a copiilor de vâ rstă preşcolară ;
h)  adoptă decizii privind optimizarea şi dezvoltarea reţelei de instituţii de
învă ță mâ nt ai că ror fondatori sunt;
i) delimitează , după caz, districtele instituţiilor de învățămâ nt preşcolar ai că ror
fondatori sunt;
j) angajează şi eliberează personalul de conducere al instituţiilor de învă țământ ai
căror fondatori sunt.
Sursa: Codul nr. 152 din  17.07.2014 Educației al Republicii Moldova.
 Articolul 144. Principiile de finanţare a instituţiilor publice de
învă ță mâ nt general

(1) Instituţiile de învă ță mâ nt general sunt finanţate prin transferuri cu

destinaţie specială de la BS.
(2) Autorită ţile APL asigură finanţarea instituţiilor publice de învă ță mâ nt
general în baza costului standard per copil sau elev, în volum ce asigură
respectarea standardelor educaţionale de stat, în modul stabilit Guvern.
(3) Autorită ţile APL au dreptul să suplimenteze fondurile alocate de la BS
din mijloace proprii.
(4) Bugetul instituţiei de învățământ şi raportul de executare a
acestuia se publică pe pagina web oficială a instituţiei şi/sau a
organului local de specialitate în domeniul învățământului.
Sursa: Codul nr. 152 din  17.07.2014 Educației al Republicii Moldova.
 Organele de conducere ale instituției de
învățământ general (art. 49):
Consiliul de
administrație
(cu rol de decizie în
domeniul
administrativ)
- director
- director adjunct Consiliul profesoral
- reprezentant delegat (cu rol de decizie în
de administrația domeniul educație)
publică din UAT1 în
care se află instituția
- reprezentanți ai Personalul de
pă rinților conducere (art. 50)
- reprezentanți ai - Director
cadrelor didactice - Directori adjuncți

Sursa: Codul nr. 152 din  17.07.2014 Educației al Republicii Moldova (art. 12 și 15).

 Articolul 49 (5) Consiliul de
administraţie al instituţiei de
învățământ general are următoarele
competenţe:
a) participă în comisia de concurs
pentru  desemnarea directorului
instituţiei de învăță mâ nt;
b) participă la evaluarea directorului
instituţiei de învă ță mâ nt;
c) avizează bugetul instituţiei;
d) aprobă planul de dezvoltare al
instituţiei;
e) gestionează resursele financiare
provenite din alte surse decât cele
bugetare;
f) aprobă componenta şcolară a
planului-cadru la nivelul instituţiei;
g) avizează normele de completare a
claselor, numă rul de clase şi schema de
încadrare a personalului instituţiei.  a claselor şi numărul de clase.
Sursa: Codul nr. 152 din  17.07.2014 Educației al Republicii Moldova.
Articolul 50 (2) Directorul instituţiei
de învățământ general are
următoarele atribuţii:
a) reprezintă instituţia; 
b) emite ordine, semnează în numele
instituţiei actele juridice emise de
instituţie;
c) angajează, evaluează , promovează
şi eliberează din funcţie personalul
instituţiei;
d) este responsabil de executarea
bugetului instituţiei;
e) elaborează schema de încadrare a
personalului instituţiei;
f) elaborează şi propune spre
aprobare consiliului de administraţie
componenta şcolară a curriculumului;
g) elaborează normele de completare
  
 Instituțiile preșcolare
II. Principiile de activitate a instituţiilor preşcolare
….
2. Instituţia preşcolară activează în baza finanţării bugetare cu elemente de
autogestiune şi autofinanţare.
….
III. Competenţele instituţiei preşcolare

1. Instituţia preşcolară are următoarele competenţe generale:

…
- prevede mijloace din sursele interne pentru micşorarea cotei de plată
pentru hrană, care o achită părinţii, pentru asigurarea cu materiale
didactice gratuite pentru copii de vârsta 5-7 ani, de comun acord cu
administraţia publică locală;
….
- utilizează raţional resursele materiale, financiare şi de muncă;
…

Sursa: Regulamentul instituției de învățământ preșcolar

 X. Activitatea financiară a instituţiei preşcolare

Sursa: Regulamentul instituției de învățământ preșcolar

Învățământul preșcolar: aspecte ale
inegalităților
 Rata de cuprindere în învățământul preșcolar
2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Brut 70,7 77,1 79,6 82,1 83,8 83,9 85,1
Net 68,6 75,8 78,3 80,6 81,6 82,3 83,6

Rata de cuprindere în învățământul preșcolar: urban

2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Brut 89,2 94,5 98 100,5 104 103,9 105,5
Net 86,7 93,4 96,7 99,2 101,5 102,3 104,1

Rata de cuprindere în învățământul preșcolar: rural

2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Brut 61 67,1 69 71,4 72 72,2 73
Net 59,1 65,5 67,6 69,8 70,1 70,6 71,5

 
 Majoritatea copiilor cu dezabilită ți din țară nu frecventează gră dinițele, deoarece
instituțiile preşcolare nu au infrastructuri accesibile şi nici specialişti calificați.
*****
 Majoritatea instituțiilor de învă ță mâ nt din mediul rural din Republica Moldova nu
dispun de spații sanitare care să corespundă standardelor sanitare. Cea mai ră spâ ndită
opțiune este toaleta cu hazna, de regulă amplasată în exteriorul clă dirii.

 Conform studiului Centrului Național de Să nă tate Publică (CNSP) cu suportul UNICEF

în 2009, 95% din instituțiile de învă ță mâ nt din mediul rural foloseau anume acest tip de
toalete.
Studiul CNSP din 2014 denotă o situație îmbunătă țită ‚ dar încă departe de condițiile
optime de sanitație şi igienă : 75% din școlile rurale foloseau toaletele externe.

 Astfel de toalete de cele mai multe ori sunt într-o stare proastă , fă ră cabine sau pereți
de separare pentru a asigura intimitatea, fără iluminare sau încă lzire în timpul iernii,
fă ră lavoare şi apă pentru spă larea mâ inilor, întreținute prost şi foarte rar cură țate. În
plus, aceste toalete poluează mediul.

 Opțiuni pentru a îmbună tă ți situația sanitară în școli şi gră dinițe: toaletele cu hazna
pot fi îmbună tățite şi întreținute mai bine, pot fi construite toalete cu spă lare cu apa
(WC) acolo unde sunt disponibile sistemele de canalizare sau unde apa uzată este tratată
la nivel local. O alternativă din ce în ce mai populară este toaleta ecosan.
Exerciţiu.

1. Care sunt cele mai pronunțate inegalită ți

manifestate la nivelul localită ții Dvs. în domeniul
educației preșcolare?

2. Formulaţi soluţii care, în opinia Dvs. ar conduce

la atenuarea acestor inegalită ți.
 Descrierea problemei: arborele problemei

Inegalități privind nivelul

Părinții au posibilități
de educație și
limitate pe piața muncii
pregătire pentru școală

Efecte Decizii strategice:

Opțiunea 1: Reconstrucția
Decreșterea
Copiii trebuie să fie grădiniței existente
numărului
transportați în alt sat Opțiunea 2: Construcția
de copii în grădiniță
noii grădinițe

Scopul proiectului:
Lipsa accesului la Grădinița acoperă cererea
Învățământul primar Problema pentru serviciile de
pentru copii sub 6 ani de bază educație preșcolară
din localitate
Obiectivul general:
1. Creșterea
oportunităților
Condiții precare privind educaționale pentru copii
Capacitate insuficientă 2. Creșterea
infrastructura
a clădirilor existente oportunităților de
Servicii de calitate redusă
angajare a părinților
Cauze
Extinderea zonelor de locuit
Investiții
fără dezvoltarea
insuficiente
corespunzătoare
în anii precedenți
a infrastructurii educaționale
 Descrierea problemei: arborele
problemei

Inegalități privind nivelul

Părinții au posibilități Decizii strategice: Copiii sunt pregătiți mai bine Părinții sunt mai activi pe piața
de educație și
limitate pe piața muncii pentru școală muncii
pregătire pentru școală Opțiunea 1:
Reconstrucția
grădiniței existente
Decreșterea
Opțiunea 2: Copiii au acces la
Copiii trebuie să fie Creșterea numărului de
numărului
transportați în alt sat
Construcția noii copii la grădiniță
grădiniță
de copii în grădiniță grădinițe în satul de baștină

Scopul proiectului:
Lipsa accesului la Grădinița acoperă Creșterea accesului la
Învățământul primar cererea pentru învățământul primar
pentru copii sub 6 ani din pentru copii sub 6 ani din
localitate serviciile de educație localitate
preșcolară

Obiectivul general:
Condiții precare privind Îmbunătățirea Capacitate corespunzătoare a
infrastructura
Capacitate insuficientă 1. Creșterea infrastructurii existente Grădiniței (reconstrucția,
a clădirilor existente
Servicii de calitate redusă oportunităților Nivel înalt de servicii construcția unor noi)
educaționale pentru
copii
Extinderea zonelor de locuit 2. Creșterea Dezvoltarea infrastructurii
Investiții
insuficiente
fără dezvoltarea oportunităților de Creșterea investițiilor în educaționale în corespundere cu
corespunzătoare sectorul educațional necesitățile
în anii precedenți angajare a părinților zonelor de locuit
a infrastructurii educaționale
 Compararea proiectelor: exemple de criterii și modalități de evaluare și
stabilire a priorităților
Nr. Criterii Pondere * Puncte și reguli de evaluare

Eficiența în Proiectul rezolvă pe deplin problema - 3 puncte

1. rezolvarea 30% Proiectul rezolvă parțial problema - 2 puncte
problemei Proiectul rezolvă temporar problema - 1 punct

Beneficiile preconizate sunt de tip social sau economic și abordează problema

la nivel regional (câ teva raioane) - 3 puncte
Avantajele Beneficiile preconizate sunt de tip social sau economic și abordează problema
2. implementă rii 35% la nivel de raion - 2 puncte
proiectului
Beneficiile preconizate sunt de tip social sau economic și abordează problema
la nivel de localitate (oraș, comună , sat) - 1 punct

Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor strategice relevante la nivel

regional- 3 puncte
Conformitatea Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor strategice relevante la nivel de
3. cu obiectivele 15%
raion - 2 puncte
strategice
Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor strategice relevante la nivel de
localitate (oraș, comună , sat) - 1 punct

Proiectul poate fi finanțat din granturi în proporție de 50% și mai mult - 3

Accesibilitatea puncte
4. 20% Proiectul poate fi finanțat din granturi în proporții mai mici de 50%, dar mai
financiară
mult de 20% - 2 puncte
Proiectul poate fi finanțat din granturi în proporții mai mici de 20% - 1 punct
- - 100% -
 Compararea proiectelor: exemplu de evaluare (1)

Eficiența în Avantajele Conformitatea cu

  rezolvarea implementă rii obiectivele Accesibilitatea TOTAL
financiară
problemei proiectului strategice
Pondere 30% 35% 15% 20% 100%

Conformitatea cu
Proiectul 1: Proiectul rezolvă Beneficii de tip obiectivele
Reconstrucția pe parțial social și economic strategice la nivel Din granturi -
gră diniței existente problema la nivel de sat
local

Numă r de puncte 2 1 1 3 -
Numă rul de puncte
inclusiv ponderea 30%*2=0,6 35%*1=0,35 15%*1=0,15 20%*3=0,6 1,7

Proiectul 2: Beneficii de tip Conformitatea cu Posibila

Proiectul rezolvă social și economic obiectivele
cofinanțare de
Construcția unei pe deplin la nivel de strategice la nivel la bugetul -
problema satului comună (câ teva raional (câ teva
gră dinițe noi raional
sate) sate)
Numă r de puncte 3 2 2 1 -
Numă rul de puncte
30%*3=0,9 35%*2=0,70 15%*2=0,30 20%*1=0,2 2,1
inclusiv ponderea
 Compararea proiectelor: exemplu de evaluare (2)

Eficiența în Avantajele Conformitatea cu

  rezolvarea implementă rii obiectivele Accesibilitatea TOTAL
financiară
problemei proiectului strategice
Pondere 30% 20% 15% 35% 100%

Conformitatea cu
Proiectul 1: Proiectul rezolvă Beneficii de tip obiectivele
Reconstrucția pe parțial social și economic strategice la nivel Din granturi -
gră diniței existente problema la nivel de sat
local

Numă r de puncte 2 1 1 3 -
Numă rul de puncte
inclusiv ponderea 30%*2=0,6 20%*1=0,2 15%*1=0,15 35%*3=1,05 2,0

Proiectul 2: Beneficii de tip Conformitatea cu Posibila

Proiectul rezolvă social și economic obiectivele
cofinanțare de
Construcția unei pe deplin la nivel de strategice la nivel la bugetul -
problema satului comună (câ teva raional (câ teva
gră dinițe noi raional
sate) sate)
Numă r de puncte 3 2 2 1 -
Numă rul de puncte
30%*3=0,9 20%*2=0,4 15%*2=0,30 35%*1=0,35 1,95
inclusiv ponderea
 Studiu de caz (Anexă):

Elaborați un Plan orientativ de dezvoltare a instituției de

educație preșcolară (prin prisma necesităților) în scopul
soluționării inegalităților.
Sesiunea 2. Planificarea strategică și
elaborarea bugetului
 Auditul și evaluarea Evaluarea politicilor

Contabilizarea și
monitorizarea Planificarea strategică

Executarea bugetului Elaborarea și aprobarea bugetului

Ciclul bugetar
 Elaborarea CBTM: prima fază - faza strategică în procesul de
planificare a bugetului

 Prognozele CBTM se actualizează anual, menținâ nd perspectiva

de trei ani în planificarea bugetului.
 Primul an din CBTM reprezintă anul bugetar viitor, pentru care
se elaborează proiectul de buget.
 Priorită ţile de politici şi limitele de cheltuieli cuprinse în CBTM
servesc drept bază autorită ţilor publice pentru elaborarea
propunerilor/proiectelor de buget pe anul bugetar viitor.
 Legătura dintre politici şi procesul bugetar

Cadrul de politici
Strategiile şi Cadrul de
priorită ţile resurse
de program şi cheltuieli a
bugetului
CBTM

Strategiile sectoriale de Limitele de

cheltuieli
cheltuieli pe
Analiza
sectoare şi
execută rii
APC şi
bugetelor şi a
priorită ţile
performanţei
de cheltuieli
Bugetele anuale
 1. Aprobarea
8. Adoptarea CBTM
legilor/deciziilor 2. Emiterea
bugetare anuale de circularelor
către Parlament
/autoritățile
anuale privind
reprezentative și elaborarea
deliberative locale bugetelor

7. Aprobarea
3. Elaborarea şi
proiectelor Elaborarea prezentarea
legilor
bugetare bugetului propunerilor /
proiectelor de
anuale de anual bugete
către Guvern

6. Întocmirea 4. Aprobarea
proiectelor limitelor
macrobugetare pe
legilor/deciziil termen mediu şi a
or bugetare 5. Organizarea modificărilor la
anuale consultărilor legislaţie ce
privind rezultă din politica
bugetar-fiscală
propunerile /
proiectele de
bugete

Sursa: Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului. Anexă la ordinul Ministrului Finanţelor nr.209 din 24.12.2015.
 Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale (BL)
pe anul următor (1)
Acţiunea Autoritate Termenul Autoritatea
responsabilă de realizare beneficiară
1. Emiterea dispoziției cu privire la
calendarul de activită ți pentru Autoritatea Autorită țile/
elaborarea proiectului BL și formarea, executivă 1 martie instituțiile
după caz, a grupului de lucru bugetare
responsabil de proiectul bugetului
2. Evaluarea rezultatelor implementă rii
politicilor la nivelul UAT, inclusiv analiza Subdiviziunile Autoritatea
performanței programelor/ structurale ale APL* 20 aprilie executivă
subprogramelor existente
3. Analiza tendinţelor veniturilor şi
cheltuielilor BL reieşind din executarea Subdiviziunea /
20 aprilie Autoritatea
bugetului pe anii precedenţi și unitatea financiară a   executivă
elaborarea prognozei preliminare de APL
resurse și cheltuieli a BL
Autoritatea Autoritatea
4. Elaborarea / actualizarea
Programului strategic de dezvoltare a executivă de comun 1 mai reprezentativ
cu subdiviziunile ă și
UAT pe termen mediu (după caz) structurale ale APL deliberativă

Subdiviziuni structurale ale APL reprezintă direcțiile/secțiile sau, după caz, specialiștii
responsabili de anumite domenii (de ex. educația, asistența socială , gospodă ria comunală, etc.)
 Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale (BL)
pe anul următor (2)
Termenul
Acţiunea Autoritate de Autoritatea
responsabilă beneficiară
realizare
5. Emiterea circularei privind elaborarea BL Ministerul Direcţia
1 iunie
anuale Finanţelor finanţe
6. Emiterea circularei privind elaborarea Autorită ţile
bugetelor locale anuale şi prezentarea Direcţia finanţe * 5 iunie executive de
propunerilor/proiectelor bugetelor locale nivelul I și II 

Subdiviziunil
Autoritatea
e structurale
7. Estimarea cadrului general de resurse a executivă
ale APL;
bugetului local și determinarea limitelor de Subdiviziunea / 15 iunie
Autorită țile/
cheltuieli unitatea financiară
instituțiile
a APL
bugetare

8. Revizuirea, după caz, și determinarea Autoritatea

structurii programelor/ subprogramelor executivă în comun Autorită țile/
bugetare, desemnarea responsabililor, precum și cu subdiviziunile 15 iunie instituțiile
formularea scopului, obiectivelor și indicatorilor structurale ale bugetare
de performanță a programelor /subprogramelor APL

*Direcția finanțe reprezintă subdiviziunea structurală a APL de nivelul II responsabilă atâ t de elaborarea BL de nivelul
II, câ t și de elaborarea sintezei consolidate a BL de nivelul I și II din cadrului raionului/municipiului/ UTA autonomă cu
statut juridic special.
 Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale (BL)
pe anul următor (2)
Termenul
Autoritate Autoritatea
Acţiunea responsabilă de beneficiară
realizare
9. Elaborarea şi prezentarea Subdiviziunile Autoritatea executivă
propunerilor de buget, inclusiv structurale ale APL Subdiviziunea /
30 iunie
fundamentate pe programe și Autorită țile / unitatea financiară a
performanță Instituţiile bugetare APL
Subdiviziunea/unitat
10. Consultarea propunerilor de ea financiară a APL
5 iulie Autoritatea executivă
buget și prioritizarea cheltuielilor Grupul de lucru
(după caz)
Autoritatea executivă
11. Întocmirea proiectului bugetului
de comun cu
local și prezentarea acestuia spre 10 iulie Direcția finanțe
subdiviziunea/unitat
consultare
ea financiară
12. Examinarea proiectelor bugetelor
locale de nivelul I și II şi întocmirea
Direcția finanțe 25 iulie Ministerul Finanţelor
sintezei consolidate a proiectului
bugetului local
 Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale (BL)
pe anul următor (3)
Autoritate Termenul de Autoritatea
Acţiunea
responsabilă realizare beneficiară
13. Organizarea consultă rilor pe marginea Direcţia finanțe
Ministerul
proiectelor BL şi asupra relaţiilor 1-15 august Autoritatea executivă
Finanţelor
interbugetare între BS şi BL (după caz)
14. Ajustarea, în caz de necesitate, a
Ministerul
relaţiilor între BS şi BL ca urmare a 25 august Autoritatea executivă
Finanţelor
consultă rilor cu APL
15. Comunicarea eventualelor modifică ri Ministerul În termen de
în relaţiile interbugetare ca urmare a Finanţelor / 5 zile de la
Autoritatea executivă
examină rii şi aprobă rii proiectului legii BS Direcţia aprobarea
de că tre Guvern finanţe proiectului BS
16. Ajustarea, în caz de necesitate, a Autoritatea
În termen de
relaţiilor interbugetare, ținâ nd cont de executivă de
5 zile de la
modifică rile intervenite ca urmare a comun cu
data x
examină rii şi aprobă rii proiectului BS la subdiviziunea
comunică rii
Guvern / unitatea
modifică rilor
financiară
 Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale (BL)
pe anul următor (4)
Acţiunea Autoritate Termenul de Autoritatea
responsabilă realizare beneficiară
17. Actualizarea politicilor sectoriale ale
Autoritatea executivă
UAT şi reprioritizarea programelor în Autoritatea
în comun cu
corespundere cu politicile sectoriale 1 noiembrie reprezentativă
subdiviziunile
naţionale şi reieșind din cadrul de şi deliberativă
structurale ale APL
resurse disponibil
Autoritatea executivă
Autoritatea
18. Definitivarea proiectului BL şi de comun cu
20 noiembrie reprezentativă
prezentarea spre examinare şi aprobare subdiviziunea/unitat
şi deliberativă
ea financiară
Autoritatea
19. Examinarea şi aprobarea BL reprezentativă şi 10 decembrie x
deliberativă
în termen de 5
20. Prezentarea copiei deciziei privind
Autoritatea executivă zile după Direcția
aprobarea BL ( inclusiv anexele și nota
  aprobarea finanțe
informativă )
bugetelor locale
 Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale (BL)
pe anul următor (5)
Termenul de Autoritatea
Acţiunea Autoritate responsabilă
realizare beneficiară
Autorită țile/ în termen de 15
Autoritatea
instituțiile bugetare zile de la data
21. Repartizarea BL aprobat executivă
Subdiviziunea/ publică rii deciziei
 
unitatea financiară a APL bugetare anuale
22. Efectuarea ajustă rilor de
rigoare în BL pentru a le aduce în termen de 30
Autoritatea
în conformitate cu prevederile zile de la data
Autoritatea executivă reprezentativă
legii anuale a bugetului de stat, publicării Legii
şi deliberativă
inclusiv ajustarea limitelor de bugetului de stat
cheltuieli, după caz
23. Prezentarea sintezei în termenul stabilit Ministerul
Direcția finanțe
consolidate a BL aprobate de MF Finanțelor

În baza calendarului în cauză , autorită ţile executive ale UAT elaborează şi aprobă
propriul calendar de activită ţi, cu stabilirea termenelor de realizare şi a persoanelor
responsabile.
 Bugetul de performanţă este un plan financiar care
asigură:

 stabilirea misiunii APL, a scopurilor şi obiectivelor,

 evaluarea periodică a performanţei lor ca parte a

procesului bugetar,
 formâ nd legă tura dintre intră rile necesare pentru

punerea în aplicare a planului strategic de dezvoltare

a APL şi rezultatele anticipate.
Exercițiu:

 Are APL din localitatea Dvs. elaborată strategia de dezvoltare a

localită ţii?

 Dacă da, câ nd a fost SD actualizată ultima dată ? Aţi participat

la actualizarea acesteia?

 Care este rolul SD în activitatea APL / instituțiilor

subordonate? Caracterizaţi succint conţinutul SD a localită ţii.

Exercițiu.

 Identificaţi 2 teme strategice care au influenţă asupra calită ţii

vieţii locuitorilor oraşului Dvs. / instituției Dvs.

 Pentru o temă strategică încercaţi să formulaţi obiective la

nivel strategic, specific şi operaţional.

 Formulaţi principalele sarcini / activită ţi la nivelul realiză rilor

(outputs) şi rezultatelor (outcomes)

Water, Sanitation and Hygiene
Parlamen
tul/Consi
liul local
Adoptă legea/decizia
bugetară anuală
Executivul
Guvernul/

Aprobă legea/decizia
local

bugetară anuală
Administratorul

Remite circulara anuala privind

elaborarea bugetului, inclusiv Definitivează limitele de
Examineaza
de buget

cheltuieli si întocmește
limitele preliminare de cheltuieli propunerile de buget
proiectul legii/deciziei
pe programe
pe autorități bugetare bugetare anuale
Autoritatea bugetară-

Formulează scopul, obiectivele și

definește lista indicatorilor de
ORG1

Agreghează datele şi
performanță sistematizează bugetul pe Aprobă și publică
programe bugetul pe
Stabilește limita preliminară de programe
cheltuieli pe instituții subordonate
Instituția bugetară -

Completează Publică bugetul pe

ORG 2

Estimează costurile
valoarea pentru programelor, tinind programe
indicatorii de produs cont de limita stabilita
și eficiență

Fluxul de activităţi pentru elaborarea și aprobarea bugetului pe programe

 Bugetarea pe programe

Bugetarea pe programe reprezintă o metodă de prezentare şi

fundamentare a bugetelor, avâ nd la bază programe cu scopuri,
obiective şi indicatori de evaluare a performanţei acestora la toate
etapele procesului bugetar.

Caracteristicele principale ale bugetului pe programe sunt:

 legă tura cu cadrul de politici;
 focusat pe performanţă ;
 responsabilitate sporită în procesul bugetar;
 perspectiva multianuală .
 Structura programului

Bugetul pe programe are la bază clasificaţia bugetară a

programelor, care determină structura programelor şi cuprinde
urmă toarele nivele ierarhice:

programul (P1)

subprograme (P2)

activităţi (P3).
 Exemple de programe, subprograme şi activităţi
Program Subprograme Activităţi
 Administrarea veniturilor
 Executarea şi raportarea bugetului public național
publice
Managementul  Raporturi interbugetare
 Inspecția financiară
Finanţelor Publice  Gestiunea datoriei de stat
 Administrarea achiziţiilor
 Auditul extern, etc.
publice, etc.
 Dezvoltarea drumurilor  Implementarea programelor de construcție, reparație
Dezvoltarea
 Dezvoltarea transportului și întreținere a drumurilor publice
transporturilor
auto, etc.  Susținerea de stat a transportului auto, etc
 Educație timpurie  Educație gimnazială
 Învă ță mâ nt gimnazial  Întreţinerea că minelor
Învă ţă mîntul
 Învă ță mâ nt vocațional-  Activitate metodică
public şi serviciile
tehnic secundar  Educaţie preşcolară , primară , gimnazială , liceală
de educaţie
 Perfecţionarea cadrelor,  Asigurarea cu manuale
etc.  Cursuri de perfecţionare, etc.
 Protecţie a persoanelor în  Pensii pentru limita de vâ rstă
etate  Întreținerea azilurilor pentru invalizi și pensionari
 Protecţie a familiei şi  Servicii de deservire socială la domiciliu
Protecţia socială copilului  Indemnizaţii pentru creşterea copilului
 Protecţie a şomerilor  Întreținerea centrelor de asistenţă socială de zi sau de
 Protecție în domeniul plasament pentru copii
asigură rii cu locuințe, etc  Mă suri de protecție socială a șomerilor, etc.

Sursa: Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului. Anexă la ordinul Ministrului Finanţelor nr.209 din 24.12.2015.
 Exemplu de descriere narativă a
programului / subprogramului

Programul “Dezvoltarea transporturilor”, Subprogramul „Dezvoltarea

drumurilor”.

Subprogramul cuprinde activităţile de întreţinere, reparaţie şi

reabilitare a drumurilor publice naţionale şi locale, de monitorizare a
stării drumurilor, cât şi acţiuni menite să crească siguranţa rutieră.
Obiectivele sub-programului sunt implementate de către Administraţia
de Stat a Drumurilor din subordinea Ministerului Transportului şi a
Infrastructurii Drumurilor. Lungimea totală a drumurilor naţionale este
de 3336 km, iar a drumurilor locale – 5475 km.
Fiecare program/subprogram cuprinde urmă toarele
elemente:

(1) scop,
(2) obiective,
(3) indicatori de performanţă .

Elementele se stabilesc la nivelul subprogramelor.

 Scopul

Scopul este un deziderat cu caracter general şi reflectă efectele

pozitive aşteptate sau rezultatele finale scontate de la realizarea
programului.

Scopul indică starea îmbună tă ţită de lucruri sau efectele cu impact

general asupra societă ţii, schimbă rile de ordin economic şi social,
care se aşteaptă de la implementarea unei politici publice şi
ră spunde la întrebarea: “ce se doreşte de realizat?”.
 Obiectivele

Obiectivele reprezintă o formă mai concretă de

exprimare a scopurilor definite şi determină rezultatele
finale sau intermediare care se propun a fi realizate într-o
anumită perioadă de timp.

 Obiectivele trebuie corelate cu strategiile sectoriale de

cheltuieli şi planurile de dezvoltare pe termen mediu şi
ră spund la întrebarea: „cum se va atinge scopul propus?”.
 Cerinţele pentru stabilirea obiectivelor
Cerinţe Explicaţii
 Trebuie să fie legat de scopul definit şi să contribuie la atingerea
Racordat la scop
scopului / soluţionarea problemei identificate
 Trebuie să fie indicat termenul concret sau perioada pe parcursul
că reia rezultatul/ problema urmează a fi realizat/soluţionată . Pot fi
Specific în timp
stabilite pe termen mediu, cu stabilirea obiectivelor intermediare pe
fiecare an
 Trebuie să ofere posibilitatea de monitorizare a progresului în
Mă surabil/verificabil
realizarea obiectivului şi de verificare a informaţiei
 Trebuie formulat succint, clar şi concret, din care să fie clară esenţa
Concis (clar)
obiectivului propus
 Să fie clar cine ră spunde pentru rezultatul asumat.
Gestionabil  În cazul în care realizarea obiectivului depinde de mai multe autorită ţi,
trebuie să fie clar delimitate responsabilită ţile.
 De analizat dacă există resurse disponibile şi capacită ţi pentru
realizarea obiectivului
Realizabil
 De identificat riscurile ce pot apă rea în atingerea obiectivului şi
masurile de atenuare
 Indicatorii de performanţă

Indicatorii de performanţă: o valoare concretă sau o tră să tură

specifică utilizată pentru a mă sura activită ţile, produsele şi
rezultatele obţinute în raport cu obiectivele.

La formularea programelor/subprogramelor se utilizează trei

categorii de indicatori:
 indicatorii de produs
 indicatorii de eficienţă
 indicatorii de rezultat
 Exemple de indicatori de performanţă

Program/subprogram Indicatori de performanţă

Programul „Dezvoltarea transporturilor”
Subprogramul „Dezvoltarea drumurilor”
Scop:
Infrastructura drumurilor publice dezvoltată și
menținută în condiții de maximă siguranță
Obiectiv:
- Reabilitarea drumurilor publice naționale la
nivel de x% și a drumurilor locale – la nivel de y
%, că tre anul X
- Diminuarea numă rului de accidente rutiere cu x
% că tre anul X
Programul „Învățământul public şi serviciile
de educaţie”
Subprogramul „Învățământ liceal”
Scop:
Învă ță mâ nt liceal de calitate
 Obiectiv:
- Majorarea ratei de promovare a examenului de
bacalaureat cu x% că tre anul Y
Indicatori de produs:
 Kilometri de drum construit;
Indicatori de eficienţă :
 Costul mediu de întreţinere şi reparaţie pentru 1
km de drum;
Indicatori de rezultat:
 Ponderea drumurilor reabilitate în raport cu
lungimea totală a drumurilor;
 Gradul de satisfacție a populației privind
calitatea drumurilor (%);
Indicatori de produs:
 Numă rul de elevi încadrați;
Indicatori de eficienţă :
 Cheltuieli medii pentru pregă tirea unui elev;
Indicatori de rezultat:
 Rata de promovare a examenului de bacalaureat,
Aprobat:
(Conducătorul autorității bugetare (Org1))

_________________
(Semnătura)

L.Ș. ”____” __________

Program pe anul _____

Cod
Autoritatea bugetară Org1

Instituţia bugetară Org2

Grupa principală, F1-F3
grupa şi subgrupa
funcţiei
Program P1

Subprogram P2

I. Informaţie generală (Se completează de către autoritatea bugetară de nivel superior –Org1)
Scop

Obiective (Dacă se stabilesc obiective pe termen mediu se va indica şi valoarea intermediară a acestora pe ani)

Descriere (Se oferă o descriere generală a structurii programului/sub-programului, cuprinde activităţile principale
narativa şi indică responsabilii de gestionarea subprogramului)
II. Indicatorii de performanţă (Indicatorii de produs şi eficienţă se completează de către toate instituţiile bugetare - Org2, iar
indicatorii de rezultat se stabilesc de către autorităţile bugetare - Org 1)
Unitatea AB-2 AB-1 AB AB+1 AB+2 AB+3
Categoria Cod Denumirea de
măsură Executat Executat Aprobat Proiect Estimat Estimat

1.
rezultat
De

.....
n
1.
produs
De

.....
n
1.
eficienţă
De

....
n
III. Cheltuieli, mii lei (Se completează de către fiecare instituţie bugetară (Org2) în conformitate cu limita stabilită de către
autoritatea publică de nivel superior –Org1)
Cod AB-2 AB-1 AB AB+1 AB+2 AB+3
Denumirea P3 ECO Executat Executat Aprobat Proiect Estimat Estimat
k4/k6

Semnat:
Conducătorul instituţiei ______________/_____________/ (numele, prenumele)
Şeful subdiviziunii responsabile de buget _____________/_____________ / (numele, prenumele)
Şeful subdiviziunii responsabile de politici1 _____________/_____________ / (numele, prenumele)
Data: _________________
1
Se semnează doar programele generalizate ale autorităţii bugetare la nivel de subprogram.
Abrevieri: AB – anul de bază (curent); AB-2 şi AB-1 – anii precedenţi anului de bază; AB+1 – anul pentru care se elaborează
bugetul; AB+2 şi AB+3 – anii următori anului pentru care se elaborează bugetul.
 Exercițiu.

 Bugetați o soluție destinată înlă tură rii inegalită ților

manifestate în domeniul educației timpurii preluat din Planul

elaborat anterior (buget pe programe).