Analiza de conținut.

Scurtă introducere

Roxana Bratu
 Ce este analiza de conținut?

• Metodă de cercetare utilizată pentru a face

interferenţe cu privire la mesajul unei forme de
comunicare (text, imagine sau material audio-vizual)
prin identificarea în mod sistematic a caracteristicilor
specifice comunicării.

• „Cine spune ce, cui, de ce, cum si cu ce efect?”

(Babbie, 2010, p. 438)
 Analiză cantitativă vs. analiză calitativă

• Analiză cantitativă: prezența sau frecvența anumitor

cuvinte sau teme în text;
Exemplu: Cât de erotice sunt anumite romane?
• Frecvența anumitor cuvinte precum dragoste, iubire,
sărut, iubit/ă etc. (Babbie, 2010)
• Analiză calitativă: semnificații, mesaje ascunse în text,
evidenţierea relaţiilor dintre variabile.
Exemplu: O evaluare generală a gradului de erotism.
• Ce tipuri de erotism sunt prezente în romanele analizate?
*Complementaritate metode
 Conținut manifest vs. conținut latent

• Conținut manifest: elemente vizibile și măsurabile

ale textului;

• Conținut latent: conținutul ascuns al textului:

semnificația simbolică a textului;
• interpretarea mesajului de către cercetător, dincolo
de operațiile de număre;
• identificarea unor tipare în structurarea discursului
(Babbie, 2010, p. 445).
 Analiza conceptuală vs. analiza relațională

Analiza conceptuală:
- prezenţa şi frecvenţa conceptelor într-un text;

Analiza relaţională:
- se bazează pe analiza conceptuală şi examinează
relaţiile dintre concepte (Bush et al., 2012)
 Pași analiză de conținut

1. Alegerea temei
• Identificarea teoriilor ce configurează tema;
• Formulare întrebărilor de cercetare și ipotezelor;
2. Alegerea materialului: Ce conținut va fi examinat și
de ce?
3. Eșantionarea: Cum a fost selectat materialul de
analiză?
• Care sunt criteriile de selecție? (ex.comparabilitate)
• Ce metodă de eșantionare a fost utilizată (ex.
sistematică, aleatorie)?
 4. Codificare
• Care sunt principalele variabile pe care le veți utiliza? Cum
pot fi acestea definite operațional?
• Codificarea manuală vs. computerizată: frecvențe pe baza
unui dicționar redactat de cercetător.
• Softuri: Weft QDA [A free qualitative analysis software
application] Vue [Visual Understanding Environment]

5. Prezentarea datelor / Realizarea tabelelor și graficelor

• Prin ce tipuri de analize se poate răspunde la întrebarea de
cercetare?
• Ce observații se pot face pe baza analizei datelor?
 Conceptualizare și crearea categoriilor pentru
codificare
• Codificarea este procesul de transformare a datelor
neprelucrate într-o forma standardizată (Babbie,
2010, p. 444).
• Categorii si coduri – definiții operaționale ale
variabilelor.

Întrebări
• Ce sunt variabilele?
• Ce este operaționalizarea?
Instrumentul de lucru:
„schema de codificare”
„grila de analiză a conţinutului” sau
„fișa de observații”
= listă de variabile care trebuie codificate pentru fiecare
unitate ce urmează a fi analizată

*sistemul de categorii decurge in mod logic din

ipotezele/ întrebările de cercetare.
 Unitatea de înregistrare vs. unitatea de context

• Unitatea de înregistrare: acea parte din comunicare

ce urmează a fi caracterizată conform schemei de
analiză.

• Unitatea de context: acel segment al comunicării a

cărui dimensiune (superioară unitătii de înregistrare)
permite înțelegera semnificației unității de
înregistrare
 Unitate de analiză vs. unitate de observare/înregistrare

• Unitate de analiză- unitatea despre care facem

afirmații descriptive sau explicative;
Exemple: manuale școlare, legi, personaje, reclame,
emisiuni etc.
• Unitate de observare = unitatea de înregistrare –
unitatea pentru care înregistrăm observațiile;
Exemplu: scriitorul – unitatea de analiză, romanul-
unitatea de observare (Babbie, 2010)
* Pot sau nu să coincidă
 Unităţi de înregistrare:

Exemple: cuvântul, propoziţia, paragraful, personajul,

articolul (ex. de presă), ilustrațiile/imaginile, discursul
(ex. politicienilor), cartea, autorul etc.
 Referințe

• Babbie, E. (2010). Practica cercetării sociale. (11th

ed., p. 740). Polirom.

• Busch, C., Paul S. De Maret, Teresa Flynn, Rachel

Kellum , Sheri Le, Brad Meyers, Matt Saunders,
Robert White, and Mike Palmquist.. (1994 - 2012).
Content Analysis. Writing@CSU. Colorado State
University. Available at
http://writing.colostate.edu/guides/guide.cfm?guidei
d=61
 Exercițiu

Doresc să studiez:
1. Reprezentările de gen în reclamele televizate
difuzate pe posturile de muzică românești;
2. reprezentarea migrantului român în presa italiană;
Propuneți: metoda de selecție a materialului analizat,
unitatea de înregistrare, o schemă de codificare (ce
variabile ați include?)
 De citit! (obligatoriu)

• Grunberg, L. (2011). Gen şi societate. În Vlăsceanu, L.

(Coord)., Sociologie. Iaşi: Polirom, 2011

• Grunberg et al., Manifestări explicite şi implicite ale

genului în programele şi manualele şcolare (pp. 12-
31)

• Magdalena Balica et al., 2004, Perspective asupra

dimensiunii de gen în educaţie, pp. 48-57