Temperatura aerului atmosferei terestre

Aerul atmosferei nu se încălzește direct de la Soare, ci prin intermediul suprafeței

terestre ( reprezentată prin de apa Oceanului Planetar - 71% și doar 29% de uscat –
continente și insule).

Aerul, fiind un amestec de gaze este un corp cu densitate foarte mică, radiația termică
de la Soare, principala sursă de căldură pentru Pământ, trece prin atmosferă fără a
reuși s-o încălzească direct.

Razele Soarelui încălzesc mai întâi apa și uscatul suprafeței terestre care radiază
căldura înmagazinată, în atmosferă.

Urcând în altitudine, ne depărtăm de suprafața terestră, de la care aerul atmosferic

preia căldură, ceea ce face ca temperatura aerului să scadă.

De aceea temperatura aerului se modifică descrescător în altitudine, scăzând în medie

cu 6°,4 C la fiecare 1000 m.
 Sursele de căldură pentru suprafața terestră și pentru atmosferă

Cele două surse de căldură pentru suprafața terestră și pentru atmosferă sunt:
Soarele – care produce în nucleul său prin reacții termonucleare de fuziune o cantitate
uriașă de energie (inclusiv căldură), pe care o trimite în fiecare secundă în Univers, și din
care Pământul primește doar a 1/2 000 000 000 parte.
Pământul primește de la Soare tot timpul anului cam aceeași cantitate de energie solară
care măsurată la limita superioară a atmosferei terestre (cca. 30 000 – 35 0000 km, limita
până unde se manifestă gravitația terestră, dincolo de care densitatea moleculeor de H2
este aceeași ca în spațiul cosmic interplanetar), este de 1,94 cal/cm²/min – constanta
solară.

Nucleul Pământului - care produce prin reacții termonucleare

de fisiune o cantitate mare de căldură, din care doar o mică parte
ajunge la suprafața terestră. Acest lucru este dovedit de faptul că
în zonele reci polare, unde ajunge o cantitate mai redusă de
căldură solară, temperaturile sunt mai tot timpul anului negative.
De ce suprafața terestră și aerul atmosferei la contactul cu aceasta se încălzesc diferit ?
Pentru că la nivelul suprafeței terestre cantitatea de căldură ( radiațiile infraroșii),
care sete o rezultantă a bilanțului radiativ terestru, este diferită în funcție de
o multitudine de factori: cosmici, geografici, locali.
Bilanțul radiativ terestru (Q) reprezintă diferența dintre
 cantitatea de căldură primită de suprafața terestră - (Input)
 și cantitatea de căldură consumată și cedată de
suprafața terestră, în spațiul extraterestru-(Ouput).
Q = (S + D + A) - (T + R), în care:
Q este bilanţul radiativ, S - radiaţia solară directă,
D - radiaţia difuză, A - radiația atmosferei;
T - radiaţia terestră,
R - radiaţia reflectată de suprafaţa terestră.
Prima paranteză este Input - ul,ul cealaltă Output – ul.
ul
Bilanțul radiativ terestru este variabil în spațiu ( în latitudine și în altitudine), dar și în
timp (variație diurnă, lunară și sezonieră ).
De ce suprafața terestră și aerul atmosferei la contactul cu aceasta se încălzesc diferit ?
 Pentru că la nivelul suprafeței terestre cantitatea de căldură este diferită în funcție de
o multitudine de factori: factori cosmici,
cosmici factori geografici,
geografici factori locali.
I.Factorii cosmici – care sunt determinați de proprietățile cosmice ale Pământui ca planetă a
Sistemului solar.
1. Forma aproximativ sferică a Pământului face ca:
a. Valoarea unghiului de incidență al razelor Soarelui, de care depinde cantitatea de
căldură primită de suprafața terestră, să fie diferit în latitudine. Unghiul de incidență

scade de la Ecuator spre cei doi Poli, și implicit scade și temperatura. Raport I.P.
Valoarea lui Q este în raport invers proporțional (I.P.) cu latitudinea → Q –I.P.- latit.
Din această cauză se formează zonele de climă pe Glob, cu tº medii anuale diferite.
b. încălzirea și luminarea de la Soare în orice moment al zilei doar pe jumătate din
suprafața sa face ca ziua temperatura (tºC) să fie mai ridicată decât noaptea.
Din această cauză se formează diferențele de temperatură de la zi la noapte !
c. poziția locului unde ne aflăm față de poziția aparentă a Soarelui pe bolta cerească, face
ca chiar în timpul zilei tºC să fie diferită în longitudine, în funcție de ora locală .
De ce suprafața terestră și aerul atmosferei la contactul cu aceasta se încălzesc diferit ?
I.Factorii cosmici – care sunt determinați de proprietățile cosmice ale Pământui ca planetă a
Sistemului solar.
1. Forma Pământului face ca pe Glob să se formeaze zonele de climă , cu tº medii
anuale diferite, în funcție de valoarea unghiului de incidență al razelor Soarelui cu suprafața
terestră.
 Cum variază la nivelul suprafeței terestre temperatura aerului ?
Temperatura aerului este diferită, în funcție de latitudine, pentru că de la Ecuator spre cei
doi Poli se modifică valoarea unghiului de incidență al razelor Soarelui cu suprafața terestră.
terestră
 Cu cât valoarea acestui unghi este mai mare (mai aproape de 90°) cu atât Q este excedentar

și aerul are o temperatură pozitivă mai mare la nivelul suprafeței terestre (la 0 m
altitudine).
Această situație se întâmplă în zona de climă caldă situată aproximativ între 30° lat. nordică
și 30 ° lat. sudică, de o parte și de alta a Ecuatorului. În această zonă temperaturile medii
anuale sunt de regulă mai mari de +20 °C. Q are valori mai mari de 160 kcal/an/cm².
În zonele de climă temperată,
temperată situate aprox. între 30° și 60° lat. nordică, în emisfera boreală
și între 30° și 60° lat. sudică, în emisfera australă, datorită valorii mai reduse a unghiului de

incidență al razelor Soarelui cu suprafața terestră, cu valori de cca. 45°, temperaturile medii
anuale sunt moderate, de regulă în jur de +10 °C. Q are valori între 80 și 160 kcal/an/cm².
În zonele de climă rece,
rece situate aprox. între 60 ° și 90 ° lat. nordică sau sudică datorită
valorii și mai reduse a unghiului de incidență al razelor Soarelui cu suprafața terestră, cu
 Izotermele medii anuale pe Glob

Pe hărțile de mai sus ( slide-urile nr. 7 și nr.8) sunt trecute izotermele medii anuale (linii
care unesc puncte cu aceași temperatură medie anuală) pe Glob.

Observați cu atenție traseul izotermelor în emisfera nordică și puteți vedea că deasupra

continentelor acestea se curbează spre sud, spre Ecuator, în timp ce deasupra oceanelor
acestea se curbează spre nord.

Pe harta de mai sus ( slide - ul nr.7) sunt trecute izotermele medii anuale (linii care unesc
puncte cu aceași temperatură anuală) pe Glob.

Cerința nr. 5 Studiind harta de la slide-ul nr. 7, explicați de ce în emisfera nordică, pe

teritoriul Americii de Nord izoterma de 0°C trece pe la latitudini mai mici, mult mai la sud de
Cercul Polar de Nord, în timp ce în Atlanticul de Nord, aceeași izotermă de 0°C, trece pe la
latitudini mai mari, mult mai la nord de Cercul Polar de Nord.
Factorul cosmic nr. 2. Mișcarea de rotație a Pământului în jurul axei sale
 Mișcarea de rotație a Pământului în jurul axei sale determină succesiunea zilei și a nopții și variația orei în 24
ore. Aceste consecințe duc implicit și la modificarea temperaturii de la zi la noapte, dar chiar și în timpul
zilei.
 În funcție de poziția locului unde ne aflăm față de poziția aparentă a Soarelui pe bolta cerească, face ca chiar
în timpul zilei tºC să fie diferită în longitudine, în funcție de ora locală.
 Rezultă diferența de temperatură în tipul celor 24 ore ale zilei care este amplitudinea termică diurnă !
 Factorul cosmic nr. 3. Mișcarea de revoluție a Pământului în jurul Soarelui
coroborată cu înclinarea axei sale de rotație față de planul orbitei cu 66º33`
Amplitidinea termică medie anuală este diferența
 Mișcarea de revoluție a Pământului dintre temperatura medie a lunii celei mai calde –
coroborată cu înclinarea axei sale iulie în emisfera nordică și cea a lunii cele mai reci –
determină formarea anotimpurilor.
anotimpurilor ianuarie.
Fiecare anotimp are temperaturi
diferite care duc la amplitidini termice
medii anuale din ce în ce mai mari de
la Ecuator către cei doi Poli.
 De ce suprafața terestră și aerul atmosferei la contactul cu aceasta
se încălzește diferit pe Glob ?

Pentru că la nivelul suprafeței terestre cantitatea de căldură depinde în

principal Bilanțul radiativ terestru (Q).
Bilanțul radiativ terestru (Q) reprezintă diferența dintre cantitatea de
căldură primită de suprafața terestră (Input) și cantitatea de căldură
consumată și cedată de suprafața terestră, în spațiul extraterestru (Ouput).
Q = (S + D + A) - (T + R), în care: Q este bilanţul radiativ, S - radiaţia
solară directă, D - radiaţia difuză, A radiația atmosferei (radiaţia contrară), T
- radiaţia terestră, R - radiaţia reflectată de suprafaţa terestră.
Prima paranteză reprezintă Input – ul , iar cea de-a doua Output – ul.
ul
 II. Factorii geografici

Cei mai importanți factorii geografici care determină repartiția neuniformă a temperaturii pe
Glob sunt:
1. Repartiția neuniformă a apei și a uscatului pe suprafața Terrei. Uscatul se încălzește și
se răcește mai repede și mai mult decât apa. Apa mărilor și oceanelor - se mai greu
și se răcește la fel de lent, având o inerție termică mult mai mare decât uscatul.
2. Apropierea sau depărtarea uscatului față de țărmurile mărilor și oceanelor. Teritoriile
din proximitatea oceanelor au temperaturi mai moderate: vara - mai scăzute și ceva mai
ridicate – iarna - climă oceanică, comparativ cu interiorul continentelor, la mare
depărtare mări și oceane, unde este climă continentală, cu verile fierbinți și iernile
geroase. Aici sunt cele mai mari amplitudini termice lunare și absolute de pe Glob.
3. Altitudinea reliefului determină etajarea temperaturii. Vezi slide-urile nr. 14 și 15.
4. Factorii dinamici. Circulația maselor de aer – vânturile permanente și vânturile
periodice - determină deplasări a maselor de aer cu temperaturi (tºC) diferite față de
temperatura aerului din regiunile către care se îndreaptă.
5. Curenții oceanici care scaldă țărmurile continentelor. Curenții calzi determină
creșterea temperaturii aerului , în timp ce curenții reci determină scăderea temperaturii
II. 1. Repartiția neuniformă a apei și a uscatului pe suprafața Pământului.
II. 1. Repartiția temperaturii aerului pe Glob în funcție natura suprefeței terestre: apă sau uscat

Aerul atmosferei se încălzește diferit în funcție de proprietățile fizice diferite ale apei
și ale uscatului. ( căldura specifică diferită).
 De aceea aceeași cantitate de căldură primită pe m² , în aceeași unitate de timp ( sec.
sau minut), face ca temperatura aerului la aceeași altitudine și latitudine, să fie diferită.
Aceasta pentru că apa se încălzește mai greu, dar se și răcește mai greu, comparativ
cu uscatul.
În consecință:
A. Vara - la aceeași latitudine și la aceeași altitudine.- aerul de deasupra mărilor și
oceanelor este mai răcoros ( pentru că se încălzește mai greu) comparativ cu aerul de
deasupra uscatului care este mai cald (pentru că se încălzește mai repede și mai
puternic).
B. Iarna - la aceeași latitudine și la aceeași altitudine aerul de deasupra mărilor și
oceanelor este mai cald ( pentru că se răcește mai greu) comparativ cu aerul de
deasupra uscatului care este mai rece (pentru că se răcește mai repede și mai puternic.
II. 3. Modificarea temperaturii aerului în altitudine – temperatura scade cu 6°,4 C/1000m. De ce ?
 II. 3. Modificarea temperatura aerului atmosferei terestre în altitudine

Aerul atmosferei nu se încălzește direct de la Soare, ci prin intermediul suprafeței terestre.

Razele Soarelui încălzesc mai întâi apa și uscatul suprafeței terestre care radiază căldura
înmagazinată, în atmosferă.
Urcând în altitudine, ne depărtăm de suprafața terestră, de la care aerul atmosferic
preia căldură, ceea ce face ca temperatura aerului să scadă.
De aceea temperatura aerului se modifică descrescător în altitudine, scăzând în medie cu
6°,4 C la fiecare 1000 m, fapt ilustrat și în graficul de mai jos.
 Modificarea temperaturii aerului în altitudine
Cerința nr. 6
Citiți datele reprezentate în graficul de mai jos, privind altitudinea și
temperatura și calculați pe foaia voastră ( faceți calculul matematic pe foaie,
nu treceți doar răspunsurile), valoarea temperaturii la următoarele cote de
altitudine: 0 m, 2000m, 4000, 6000 și 9000m.
III. 1. Etajarea pe verticală a temperaturii și a vegetației
 III. Factorii locali
Printre factorii locali cei mai importați sunt:
1. Expunerea versanților față de Soare. Versanții însoriți au mai tºC
ridicate, iar versanții umbriți au temperaturi (tºC) mai scăzute.
2. Fragmentarea reliefului. În depresiunile intramontane au loc frecvent
inversiuni termice – acumularea de ”lacuri de frig” care fac ca ziua la
altitudini mai joase pe fundul depresiunilor tºC este mai scăzută decât pe
versanți, unde temperatura este mai ridicată.
3. Proximitatea marilor cursuri de ape curgătoare, lacurilor sau a mlaștinilor.
Marile volume de apă moderează temperaturile aerului ca și apa mărilor.
4. Prezența ghețarilor montani sau a ghețarilor continentali.
Proximitatea ghețarilor duce la scăderea temperaturilor.
5. Prezența în orizontul local al pădurilor. Pădurile au rol moderator asupra
temperaturilor, mai ales vara.
6. Nebulozitatea – gradul de acoperire a cerului cu nori. Raport D.P. cu tºC.
 Etajarea temperaturii aerului determină etajarea bio-pedo-climatică
Expunerea versanților față de Soare.
Această încălzire de jos în sus duce la
etajarea pe verticală a temperaturii
aerului care determină implicit și etajarea
altitudinală a vegetației, faunei și a
solurilor – etajarea bio-pedo-climatică.

Cerința nr. 7

Observați în schema alăturată

dispunerea pe verticală a etajelor de
vegetație și explicați limita altitudinală
diferită a etajelor pe cei doi versanților
muntelui.
 Izotermele medii anuale pe Glob

Pe harta de pe slide - ul nr. 23 sunt trecute izotermele medii anuale (linii care unesc
puncte cu aceași temperatură medie anuală) pe Glob.

Observați cu atenție traseul izotermelor în emisfera nordică și oservați că deasupra

continentelor acestea se curbează spre sud, spre Ecuator, în timp ce deasupra oceanelor
acestea se curbează spre nord.

Cerința nr. 7 Explicați de ce în emisfera nordică, pe teritoriul Americii de Nord

izoterma de 0°C trece pe la latitudini mai mici de 40° lat. nordică, în timp ce în
Atlanticul de Nord, aceeași izotermă de 0°C, atinge paralela de 80 ° lat. nordică.
Izotermele medii ale lunii ianuarie pe Glob
Fișa de lucru și de evaluare a unui elev privind modificarea temperaturii aerului în
altitudine