Bursa in economia

contemporană
Conf. univ.dr. Laura Panoiu
 Concept, caracteristici
 Bursa reprezintă o tehnică managerială de afaceri economice specifică economiei de piaţă, având un
caracter concurenţial şi care concentrează în timp şi în spaţiu cererea şi oferta de mărfuri, servicii, valori
(efecte de comerţ) şi devize, se desfăşoară după o procedură determinată, potrivit unui program, într ‑un
loc cunoscut, în prezenţa vânzătorilor şi a cumpărătorilor sau a reprezentanţilor acestora.
 Caracterisici
 are un caracter colectiv, în sensul că este o asociaţie care oferă celor interesaţi facilităţi de negociere;
  activitatea se desfăşoară conform regulamentului bursei şi sub supravegherea autorităţilor competente;
 comercializarea la bursă se face în cadrul unor şedinţe (sesiuni) fixate potrivit programului bursei;
 piaţa bursieră este o piaţă de titluri, aceasta consemnând fie proprietatea asupra mărfii (conosamentul sau
warantul), fie participaţii sau creanţe ale deţinătorului lor (acţiuni şi obligaţiuni), fie drepturile asupra unor
active monetare sau financiare;
 preţurile stabilite la bursă (cotaţiile) sunt operativ difuzate, fiind accesibile tuturor celor interesaţi,
publicului larg;
 este piaţă concurenţială care concentrează un număr mare de ofertanţi şi cumpărători, încheierea
contractelor realizându‑se printr‑un procedeu de tipul licitaţiei.
Funcțiile bursei
 funcţia de facilitare a încheierii afacerilor economice, funcţie pe care bursele o realizează prin:
concentrarea în timp şi în spaţiu a cererii şi ofertei de mărfuri; prin unificarea şi uniformizarea
documentelor şi practicilor comerciale; prin înregistrarea rapidă şi exactă a afacerilor din incinta
bursei;
 bursele au rolul esenţial în formarea preţurilor la mărfurile comercializate prin burse şi influenţează
şi preţurile altor mărfuri care nu fac obiectul acestor afaceri;
 bursele au rol hotărâtor în formarea cursurilor de schimb monetare, exercitând o influenţă
considerabilă asupra afacerilor comerciale şi financiar-monetare interne şi internaţionale;
 prin operaţiunile futures, bursele pot da informaţii utile pentru stabilirea unor tendinţe şi pentru
fundamentarea unor previziuni referitoare la diferitele componente şi aspecte ale pieţei mondiale;
 exercită o influenţă complexă şi contradictorie asupra riscurilor: prin operaţiunile de acoperire le
minimizează; prin cele de speculă le amplifică;
 îndeplinesc funcţia de colectare de date şi de difuzare printr‑o reţea eficientă de telecomunicaţii a
informaţiilor, cu privire la preţuri, cursuri monetare, volumul afacerilor şi tendinţele fenomenelor
respective, condiţie esenţială pentru funcţionarea eficientă a pieţelor concurenţiale şi contribuie, pe
această bază, la oferirea unui material pentru fundamentarea unor previziuni şi prognoze.
Active tranzacționate

 Mărfuri,
 Instrumente financiare (acțiuni, obligațiuni, instrumente financiare derivate, indici bursieri,
etc)
 Valute,
 aur
Acţiunile- concept. Caracteristici

Acţiunea (eg. share/ stock) reprezintă un titlu financiar negociabil ce conferă deţinătorului
poziţia de proprietar colectiv asupra proprietăţii indivizibile a societăţii emitente
Acţiunile sunt fracţiuni egale ale capitalului social care au o anumită valoare nominală.
VN=Cs/N
Acţiunile sunt indivizibile.
Acţiunile sunt titluri negociabile.
Conferă deținătorului drepturi și obligații
Drepturile și obligațiile acționarilor
Drepturi  Obligații
dreptul de a primi titlul de valoare care-i conferă
deţinătorului statutul de proprietar în societatea emitentă;
dreptul de a solicita emitentului onorarea
angajamentelor asumate la emiterea acţiunilor; obligaţia de a participa la pierderi;
dreptul de a dispune după cum doreşte de acţiunile
deţinute;
dreptul la vot - adică dreptul de a alege şi de a fi ales în
consiliul de administraţie al societăţii.
dreptul la dividend
dreptul de control asupra documentelor societăţii;
dreptul de informare asupra activităţii societăţii;
dreptul de preemţiune care dă acţionarilor existenţi
prima opţiune de cumpărare a emisiunilor suplimentare
de acţiuni proporţional cu numărul de acţiuni deţinut.
Obligaţiunile- noţiuni fundamentale

 Obligaţiunile sunt titluri financiare reprezentând creanţa deţinătorului acesteia asupra

emitentului ei, rezultată în urma unui împrumut pentru care acesta din urmă - o companie,
agenţie publică sau administraţia publică centrală sau locală – plăteşte periodic o dobândă,
de regulă fixă, urmând să răscumpere obligaţiunea peste un anumit termen
 ACŢIUNI OBLIGAŢIUNI
 acţiunea reprezintă un drept de  obligaţiunea reprezintă o
proprietate datorie a emitentului
 dividendele pot sau nu să fie  dobânda este o obligaţie
distibuite acţionarilor legală care trebuie plătită
deţinătorului în mod regulat

Asemănări
 acţiunile pot să rămână  obligaţiunile trebiue
și deosebiri independente o perioadă de răscumpărate de emitent
timp indefinită

 dividendele se distibuie din  dobânda este o cheltuială

profitul net
 acţiunile se vând cu număr de  obligaţiunile se vând cu
unităţi valoarea minus discontul sau
plus prima, după caz
 Ordine bursiere
o ofertă fermă (în cazul vânzării), respectiv o cerere fermă (în cazul cumpărării) având ca obiect
tranzacţionarea unui anumit volum de active (contracte), în anumite condiţii.
Conținut
denumirea participantului;
locul unde este executată tranzacţia;
momentul preluării ordinului de bursă (data, ora, minutul şi secunda);
sensul ordinului (vânzare/ cumpărare)
produsul bursier – această indicaţie este completată explicit de către client şi cuprinde toate informaţiile privind
identificarea activului. Activul se identifică prin date privind simbolul şi denumirea instrumentului financiar şi,
pentru contractele la termen, prin date privind scadenţa;
identitatea şi numărul de cont al clientului din sistemul BVB;
tipul contului clientului;
numărul ordinului din registrul de evidenţă al participantului;
tipul ordinului de bursă;
cantitatea de instrumente financiare;
termenul de valabilitate al ordinului;
preţul;
alte informaţii:
 Tipuri de ordine bursiere
În funcție de preț
ordinul limită (limit order) este ordinul care conţine instrucţiunea prin care clientul cere brokerului
executarea sub limita de preţ specificată, pentru tranzacţiile de cumpărare, sau peste limita specificată,
pentru tranzacţiile de vânzare.
ordinul la piaţă (market order) este un ordin de vânzare sau de cumpărare la cel mai bun preţ oferit
prin mecanismul protecţiei de preţ.
În raport de termenul de valabilitate, în România, ordinele pot avea următoarele atribute:
Day – ordin valabil până la sfârşitul zilei de tranzacţionare curentă,
OPEN – valabil până la execuţie şi retragere, în limita a 62 de zile calendaristice de la data ultimei
actualizări;
GTD (Good Till Day) – ordin valabil până la data specificată, în limita a 62 de zile de la data ultimei
actualizări a ordinului;
FOK („Fill or Kill”) – ordin introdus în vederea execuţiei imediate, care în cazul executării parţiale sau
al neexecutării, este eliminat automat din sistem.
Cotaţii şi cursuri de bursă - Preţurile la care se
încheie afacerile la bursă
 Clasificare
A) Din punct de vedere al realizării afacerilor de bursă,
cotaţiile sunt: efective şi nominale.
a) Cotaţiile efective se stabilesc pe baza tuturor afacerilor încheiate într‑o perioadă dată sau
a afacerilor selectate pentru caracterizarea situaţiei pieţei: ele constituie baza preţului
mondial la mărfurile de bază şi influenţează sensibil preţul altor mărfuri.
b) Cotaţiile nominale reprezintă preţurile mărfurilor care cotează curent la bursă, pentru
care însă nu s‑au încheiat afaceri din lipsă de cerere sau ofertă, într ‑o perioadă de cel
mult câteva zile.
Clasificare cotatii
B) După modul de calcul
a) Cotaţiile medii reprezintă media preţurilor unei mărfi pentru care s‑au încheiat afaceri la
bursă – în cazul cotaţiilor efective – sau media preţurilor la care mărfurile au fost oferite sau
solicitate – în cazul cotaţiilor nominale.
b) Cotaţiile limită reprezintă, pe de o parte, media preţurilor maxime, iar pe de altă parte,
media preţurilor minime ale mărfurilor comercializate la bursă. De obicei, nici cursurile de
deschidere şi de închidere şi nici cele medii ale zilei încheiate nu sunt reale, ele având rolul de
a caracteriza situaţia pieţei, servind totodată ca bază de decontare a afacerilor la termen.
c) Cotaţiile de lichidare reprezintă, de regulă, diferenţe de cursuri dintre afacerile la termen,
având întotdeauna un caracter oficial şi, ca atare, sunt publicate de casele de compensaţie sau
de oficiile de decontare.
Clasificare cotații

C) Ţinând seama de momentul publicării

a) Cotaţiile oficiale sunt cele anunţate după încheierea sesiunii de dimineaţă şi care se iau în
considerare la încheierea afacerilor, inclusiv a contractelor pe termen lung.
b) Cotaţiile neoficiale sunt publicate după încheierea sesiunii de seară şi nu sunt luate în
considerare la încheierea contractelor pe termen lung, dar sunt un indiciu pentru tendinţa
preţurilor din ziua următoare.
A. Ordin bursier de vanzare limit 45, day
 La bursa s-au inregistrat urmatoarele preturi
 50 –se executa
 30 – nu se executa, ordinul isi pierde valabilitatea
B. Ordin bursier de cumparare limit 45 day
 La bursa s-au inregistrat urm. preturi
 50 – nu se executa, ordinul isi pierde valabilitatea
 30 – se executa
Tendinţa bursei

 reprezintă conţinutul şi sensul factorilor care acţionează asupra preţurilor şi care

determină evoluţia viitoare a acestuia. Această tendinţă este publicată de unele reviste de
specialitate şi de unele cotidiene.
Tendinţa bursei poate fi:
a) „solidă” (strong), dacă sunt perspective de ridicare a preţurilor;
b) „moale” (weak), dacă se aşteaptă o scădere a preţurilor;
c) menţinută, dacă nu se prevede o schimbare a acesteia.
Operațiuni bursiere

 Operaţiunile bursiere sunt contracte de vânzare-cumpărare de titluri primare sau alte

active financiare care se încheie în conformitate cu regulamentul instituţiei bursiere, prin
intermediul unor agenţi de bursă autorizaţi să efectueze aceste operaţiuni
Clasificarea operațiunii
A. În funcţie de momentul finalizării operaţiunilor,
în bursele de tip american, operaţiunile de bursă se împart în:
a) operaţiuni cu lichidare imediată – finalizarea operaţiunii se realizează chiar în ziua
încheierii contractului;
b) operaţiuni cu lichidare normală – presupun finalizarea într‑un anumit număr de zile
bursiere, din momentul încheierii contractului (5 zile la NYSE, 3 zile la TSE);
c) operaţiuni cu lichidare pe bază de aranjament special – când intervalul de lichidare este
mai mare decât perioada de lichidare normală, fiind stabilit de comun acord cu părţile
contractante (60 zile pe piaţa americană, 19 zile pe piaţa japoneză).
B. Folosind acelaşi criteriu, adică momentul finalizării
operaţiunii, în bursele de tip european
(după modelul francez)
a) operaţiuni la vedere (au comptant) – se încheie şi se finalizează într‑un interval minim de
timp;
b) operaţiuni la termen sau „cu reglementare lunară” (à reglement mensuel) – se încheie la
un moment dat, urmând să fie lichidate ulterior, la o dată fixă numită zi de lichidare;
c) operaţiuni condiţionate (à prime) – operaţiuni la termen care permit însă cumpărătorului să
aleagă între executarea contractului sau abandonarea lui prin plata unei prime către vânzător.
C. După scopul urmărit
a) operaţiuni simple, determinate de interesele vânzătorului şi cumpărătorului;
b) operaţiuni de arbitraj, prin care se urmăreşte obţinerea unui câştig din diferenţa de cursuri,
fără ca arbitrajorul să-şi asume riscul preţului;
c) operaţiuni de acoperire (hedging), prin care se urmăreşte acoperirea pierderilor determinate
de evoluţii nefavorabile ale cursului bursier;
d) operaţiuni speculative, ce au drept scop obţinerea unui profit din diferenţa de curs existentă
între momentul încheierii contractului şi momentul lichidării, prin asumarea unui risc;
e) operaţiuni cu caracter tehnic, generate de creatorii de piaţă (market orders) pentru
menţinerea echilibrului şi stabilităţii pieţei.
Operațiunile speculative

Operaţiunile speculative la termen urmăresc obţinerea unui câştig ca urmare a diferenţelor de

preţ între momentul încheierii contractelor şi momentul lichidării lor şi se clasifică, după
speranţa operatorilor într‑o anumită tendinţă a bursei, în „à la hausse” (la creştere) şi „ à la
baisse” (la scădere).
Operaţiunea „à la hausse” constă în faptul că iniţiatorul acesteia cumpără marfa la o anumită dată
(t0), iar livrarea/plata se va face ulterior (t1); el speră că în intervalul t0-t1 (de la cumpărare până la
livrare) preţul va creşte. Dacă previziunea se realizează, el revinde marfa în momentul livrării (t 1) la
preţul mai mare al zilei, înregistrând astfel un câştig.
Operaţiunea „à la baisse” constă în aceea că operatorul vinde marfa la o anumită dată (t0), cu
termen de livrare ulterior (t1); el estimează o scădere a preţului în acest interval şi, dacă previziunea
se îndeplineşte, speculatorul va câştiga, întrucât se poate aproviziona cu marfă la preţul mai mic din
perioada livrării (t1), lichidând astfel contractul cu un câştig.
T0- Vanzare actiuni – pret actiune 5 u.m./act ( speculator a la baisse)
T1 – daca pretul crește ; ajunge 6 um.m – operatorul pierde 1 u.m./act
-Dacă prețul scade; ajunge 4 u.m. – operatorul castiga 1 u.m./act
To cumparam acțiuni – pret 5 u.m./act ( speculator a la hausse)
T1 – dacă prețul crește; ajunge 6 u.m. – operatorul cîștigă 1 um./act
- Dacă prețul scade; ajunge 4 u.m. – operatorul pierde 1.u.m/act