Sistemul Monetar International

1. Etape premergatoare ale SMI de la Bretton Woods; 

2.Acordul de la Bretton Woods:Conferinta monetara si financiara internationala a Natiunilor

Unite si Asociate intre 1-22 iulie 1944 ;
 
3. Principiile care au stat la baza Sistemului Monetar de la Bretton Woods;
4.Analiza celor mai importante principii:
5.Moneda DST
6. Functiile si utilizarile DST;
7. Institutiile Sistemului Monetar International
8.Crizele financiare şi reformarea sistemului monetar internațional
 
 Acordul de la Bretton Woods

• Conferinta monetara si financiara internationala a Natiunilor Unite si Asociate intre 1-22 iulie
1944 ;

• Propuneri:
• au fost prezentate doua pozitii:a SUA si a Marii Britanii(Planul White si Planul Keynes);
• -ambele planuri incercau sa gaseasca solutii pentru reluarea tranzactiilor internationale si
refacerea economiilor;
• -SUA propunea o moneda numita unitas;
• -Marea Britanie propunea o moneda numita bancor;
• -se propunea un Fond de stabilizare care sa emita moneda unitas ;sau o banca centrala care sa
emita bancor;
 1.Etape premergatoare

• Ce este Sistemul Monetar International ?

• un ansamblu de reguli, reglementari,instrumente ,organisme si piete referitoare la emisiunea si circulatia
monedelor internationale;

au existat unele incercari de unificare si internationalizare monetara

• Uniunea Monetara Latina ,creata in anul 1865 de tarile :Franta,Italia Belgia si Elvetia ,avand ca unitate
monetara comuna francul(100 centime);
• Blocul Aurului,in anul 1933,in care tarile Franta,Belgia,Italia,Elvetia,Olanda si Polonia, care aveau
etalonul monetar bazat pe aur,au decis sa pastreze paritatile existente;
• Acordul Monetar Tripartit incheiat intre SUA,Franta si Marea Britanie,prin care promiteau sustinerea
unor cursuri ale monedelor si impiedicarea unor deprecieri ale acestora ;
 CE SOLUTII S -AU ADOPTAT?

S -au creat doua institutii financiare internationale :

 Fondul Monetar International si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare ;

Acordul semnat la Bretton Woods totaliza 20 de articole care constituiau statutul 

Fondului Monetar Internațional. Se prevedea că FMI este persoană juridică, fiind un sistem de organe de
conducere, cu buget propriu și cu un mecanism procedural de decizie și de interpretare a propriului statut.

Statele care aderă la Fondul Monetar Internațional își asumă o serie de obligațiuni cu titlu general:
 furnizarea de date financiare și economice necesare funcționării normale a operațiunilor Fondului Monetar
Internațional;
 eliminarea restricțiilor asupra efectuării plăților și transferurilor pentru tranzacțiile curente internaționale;
 eliminarea practicilor monetare discriminatorii și a practicilor monetare multiple;
 convertibilitatea, la cerere, a sumelor în monedă proprie deținute de alte țări.
 S a adoptat etalonul monetar aur devize ;
– Dolarul a devenit moneda etalon si principala moneda de rezerva si plata;
– Dolarul a fost definit in raport cu aurul urmatoarea definitie: 1 $=0,888671grame aur (in functie de
rezerva de aur a FED ); 35dolari =o uncie de aur(31,05grame);
3.Principiile care au stat la baza Sistemului Monetar de la Bretton Woods

• cooperarea monetara internationala;

• -cresterea echilibrata a comertului international;
• -dezvoltarea economica a tuturor membrilor;
• -stabilitatea cursului de schimb;
• -convertibilitatea monetara;
• -multilateralizarea platilor internationale;
• -asigurarea lichiditatii internationale;
• -echilibrarea balantei de plati;
•  
 4.Analiza celor mai importante principii

• Stabilitatea cursului de schimb:

 
– a introdus optiunea pentru practicarea cursurilor fixe;
– fiecare tara trebuia sa isi defineasca moneda in raport cu $;fata de paritatea oficiala se admitea o
variatie de plus/minus 1%.
– -tarile trebuiau sa vegheze strict la respectarea acestor paritati; iar bancile centrale interveneau pe
piata valuata prin vanzari cumparari de dolari,pentru mentinerea cursului monedelor in limitele
stabilite;
– dolarul devine o sursa de instabilitate ,intrucat toate bancile centrale achizitioneaza dolari pentru a
putea interveni pe pietele nationale,in vederea mentinerii paritatilor fixe fata de dolar:
– FED ajunge in imposibilitatea de a converti la cererea autoritatilor straine dolarii in aur;
• CONCLUZIA: mentinerea unor cursuri fixe nu asigura automat stabilitate financiara si monetara.
• in anul 1971 se decide ca marjele de fluctuatie sa ajunga la plus/minus 2,25%;
 Principiul convertibilitatii monetare

• convertibilitatea reprezinta inlaturarea tuturor restrictiilor la platile curente,adica o tara pune moneda
sa la dispozitia celorlalte tari;
• convertibilitatea se refera la dolar dar si la celelalte monede;
• Dolarul american a fost singura moneda converibila in aur,la paritatea de 35 dolari uncia,FED ul avand
obligatia fata de celelalte banci centrale sa converteasca in aur detinerile de dolari;
• in cazul monedelor nationale,convertibilitatea se concretiza in desfiintarea restrictiilor in platile si
tranzactiile internationale dar si la obligatia bancii centrale de a cumpara moneda sa detinuta de o alta
banca centrala ;
• incepand cu anul 1968 au aparut restrictii in privinta convertibiliatii dolarilor in aur;
• -s au creat doua piete;una cu pretul liber al aurului si alta cu pretul oficial;
• -in anul 1971 pretul unciei devine 38$;in anul 1973 pretul aurului devine 45$ uncia;
• -in anul 1971,presedintele american,Nixon denunta sistemul monetar bazat pe aur si anunta
demonetizarea aurului(eliminarea aurului din functiile monetare).
• CONCLUZIE:principiul convertibilitatii dolarului in aur a functionat fara probleme pana in
anul 1968,apoi s a instaurat asa zisa anarhie monetara,urmand ca din anul 1971 sa fie
eliminata legatura dintre aur si dolar;
•  
 Pincipiul lichiditatii;

• acest principiu presupunea ca Fondul Monetar International,ca institutie a sistemului monetar

international ,sa functioneze precum un “rezervor”care sa furnizeze ,la nevoie ,tarilor membre sprijin
pentru acoperirea deficitului balantei de plati curente:
• Aplicarea principiului lichiditatii a vizat :

 asigurarea vanzarilor contra monedei nationale a monedei altei tari ,pentru asigurarea
necesarului in vederea efectuarii unor plati;
 nevoia de lichiditate a tarilor in curs de dezvoltare a condus la elaborarea unui plan de creare a
unei monede internationale ,denumita DREPTURI SPECIALE DE TRAGERE(DST);
 

 
 5.MONEDA DST

• DST este primul activ de rezerva(care sa fie detinut de o banca centrala),purtator de dobanda si creat prin
decizie institutionale;
• La momentul lansarii,definitia DST a fost :1 DST=1$ =0,888671grame aur;
• Incepand cu anul 1974,DST-ul se defineste pe baza unui cos de valute;
• DST –urile sunt emise si anulate de Fondul Monetar International ;are autoritatea sa creeze si sa aloce DST
catre tari ,in functie de cota de participare la resursele FMI:
• Orice alocare de DST trebuie sa tina seama de nevoia de rezerve ca mijloace de plata internationale pe
termen lung;
• Incepand din anul 1974,DST este compus din 16 valute ala tarilor cu pondere mai mare de 1 % in comertul
international;
• Din 1981 in cosul DST au fost incluse mondele :
• $,lira sterlina,yen japonez,Francul francez si marca germana;
• Din anul 1999,se introduce EURO care inlocuieste DM si FF;
 Structura DST in prezent

Friday, May 20, 2016

Currency Currency amount under Exchange rate 1 U.S. dollar equivalent Percent change in exchange rate against U.S.
Rule O-1 dollar from previous calculation
Euro 0.4230 1.12140 0.474352 0.098
Japanese yen 12.1000 110.35000 0.109651 -0.381
Pound sterling 0.1110 1.45790 0.161827 -0.389
U.S. dollar 0.6600 1.00000 0.660000
1.405830
U.S.$1.00 = SDR 0.711324 2 0.042 3
SDR1 = US$ 1.405830 4

Cu incepere din noiembrie 2016,in structura DST se include si yuanul chinezesc,iar structura cosului este urmat
 USD  EUR  CNY  JPY  GBP

0.58252 0.38671 1.0174 11 .900  0.085946

41.73%, 30.93%, 10.92%,  8.33%,  8.09%.
 Exemplu calcul valoare DST

• Structura DST in luna mai 2016 se prezinta potrivit tabelului de mai sus.
• In cosul DST intra: 0,4230 EURO; 12,100yeni; 0,111lire sterline;0,66dolari
• Pe baza cotatiilor monedelor fata de USD,din data de 20mai 2016,s-a determinat echivalentul in dolari al
contributiilor la cos,astfel:
• 0,4230Eur x 1,12140USD/Eur=0,474352 USD
• 12,100yeni :110,35yeni/USD=0,10965 USD
• 0,111lire x 1,4579USD/lira=0,161827USD
• 0,66USD=0,66USD
• Cosul DST este constituit din :0,4743USD+0,109651USD+0,161827USD+0,66USD=
• 1,405830 USD
• 1DST=1,405830USD
 6.Functiile si utilizarile DST

• Conform statutului FMI,moneda DST indeplineste urmatoarele functii:

• Functia de etalon monetar international(orice moneda se poate exprima in raport de DST);
• Functia de mijloc de rezerva(alaturi de aur si rezervele valutare intra in rezerva oficila a aunei tari);
• Functia de instrument de credit;
• Functia de mijloc de plata ,limitata doar la plata dobanzilor si comisioanelor datorate FMI:

  Ce face o tara membra a FMI cu alocarile de DST?

• are dreptul sa obtina o suma in valuta de la o alta tara ;sau poate fi furnizoare de valuta catre o alta tara ;
• Utilizari ale monedei DST
• pe piata financiara internationala,emisiuni de titluri exprimate in DST;
• se utilizeaza de catre tari pentru a plati dobanzi si comisioane catre FMI:
• se utilizeaza pentru incheierea de acorduri swap;
• se vinde sau cumpara DST contra unei valute;
 Avantaje si limite ale DST

• Avantaje si limite ale DST

• este o moneda mai stabila comparativ cu orice alta moneda;
• fiind emisa de FMI este o moneda independenta de situatia economica si financiara a unei tari;
• are un rol important in mentinerea rezervei internationale la un nivel echilibrat;
• sunt alocate gratuit de catre FMI;
• nu indeplineste decat partial functiile unei monede internationale ;
• nu este un mijloc direct de plata,ci unul indirect,prin mecanismul de convertire in valute ;
• circula intre autoritatile monetare :banci centrale,FMI si BIRD;
• sunt emise in functie de cotele de subscriere ale tarilor la FMI,ceea ce antreneaza decalaje intre tarile sarace si cele bogate;
 Institutiile SMI

1.FMI

• Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație internațională cu 188 de state membre. A fost
constituită prin Tratatul de la Bretton Woods din iulie 1944, având ca scop principal promovarea unei
economii mondiale sănătoase.
• Conferința de la Bretton Woods pentru restructurarea relațiilor internaționale monetare și financiare. A
condus la semnarea Acordului de la Bretton Woods ,care prevedea proceduri și reguli care să guverneze
economia mondială.
• Acest acord a condus la înființarea Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD,
cunoscută și sub numele de Banca Mondială) și Fondului Monetar Internațional
• FMI are ca scop principal promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității financiare,
facilitarea comerțului internațional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forței de muncă, la stabilitate
economică și combaterea sărăciei.
• Resursele fondului sunt asigurate din contribuția statelor membre, prin plata unor cote în funcție de puterea
economică a fiecărei țări.
• Fiecare stat achita cota sa la Fond în proporție de 25% într-una dintre valutele acceptate pe plan
internațional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlină) sau în DST, iar restul de 75% în
moneda națională.
• Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. În urma unei majorări cu 45% a cotei de subscriere începând cu 22
ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridică în prezent la aproximativ 311 miliarde de dolari americani.
 Relațiile României cu FMI

• România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având din data de 2
februarie 2016 o cotă de participare de 1 811,4milioane DST (0,38% din cota totală).
• România deţine 19 591 voturi, echivalentul a 0,39% din total.
• În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina,
Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova,Muntenegru,Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie
2012 şi Belgia si Luxemburg.
• Începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI :s-a concretizat în aprobarea unui
număr de zece aranjamente stand-by si trei împrumuturi speciale în cadrul unor facilități de
finanțare.
• Din ultimele trei aranjamente stand-by, aprobate de FMI în anii 2009, 2011 și 2013, România a efectuat
trageri în valoare de 10,57 miliarde DST 1 (aproximativ 11,9 miliarde euro).
• In prezent, suma alocărilor cumulative de DST-uri aferentă României este de 984,8 milioane DST.
Conform Statutului Fondului, alocările de DST nu sunt purtătoare de dobândă atîta timp cât deținerile de
DST (soldul contului de DST) sunt egale cu suma alocărilor.
 Relatiile Romaniei cu FMI

• Programul Băncii Mondiale şi FMI de evaluare a sectorului financiar (

Financial Sector Assessment Program - FSAP). În acest context, experţii BM şi FMI au realizat raportul 
Financial Sector Stability Assessment - FSSA, raport ce identifică principalele vulnerabilităţi ale sectorului
financiar românesc şi oferă un set de recomandări pentru corectarea acestora

• În calitate de ţară membră, România a beneficiat de-a lungul timpului de asistenţă tehnică în câteva
domenii, incluzând politica monetară şi organizarea băncii centrale, supravegherea şi reglementarea
bancară şi statistică.
 2.Grupul Băncii Mondiale

•  Structura
• Grupul Băncii Mondiale este  format din cinci instituţii financiare internaţionale:
• Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare  BIRD/IBRD (International Bank for
Reconstruction and Development)
• Corporaţia Financiară Internaţională – CFI/IFC (International Finance Corporation)
• Asociaţia Internaţională de Dezvoltare – AID/IDA (International Development Association)
• Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor - MIGA (Multilateral Investment Guarantee Agency)  
• Centrul Internaţional de Reglementare a Diferendelor din Domeniul Investiţiilor - ICSID (International
Center for Settlement of Investments Disputes)  
• Termenul generic de Banca Mondială (BM) se referă în principal la IBRD şi IDA, iar proiectele principale
de finanţare se derulează prin IBRD
 Banca Mondiala ;relațiile României cu BM

• BM a fost înfiinţată la 1 iulie 1944 în urma conferinţei de la Bretton Woods (SUA), odată cu Fondul
Monetar Internaţional.
• BM reuneşte 188 ţări membre, responsabile de modul în care este finanţată instituţia şi de alocare a
fondurilor. Sediul BM este la Washington D.C.
• România este membră a IBRD (din 1972), IFC (din 1990), MIGA (din 1992), ICSID (din 1975) şi IDA
(2014).
• Activitatea Grupului BM în România a început în anul 1991 şi cuprinde atât programe şi proiecte
publice, finanţate de către BIRD prin împrumuturi acordate direct statului, prin Ministerul Finanţelor
Publice, cât şi proiecte private, fără garanţie de stat, prin sprijinul acordat de către IFC şi MIGA;
• În perioada 1991-2015, BM (prin BIRD) a aprobat 96 de operaţiuni finanţate în România, cu un total
al angajamentelor de aproximativ 12,7 miliarde USD.
• BM a sprijinit reformele structurale şi privatizarea în România prin programele de tip
 PSAL (Împrumut de ajustare structurala a sectorului privat) ; PAL (Împrumut pentru ajustarea
sectorului public ); programele de dezvoltare rurală şi de reducere a sărăciei ;
• În prezent, portofoliul BM în România cuprinde 16 operaţiuni active , în valoare de 2,6 miliarde de
dolari;
 Perspective ale relației României cu Banca Mondială

• Perspectivele relației România-BM: Noul Parteneriat Strategic pentru România (Country Partnership

Strategy – CPS) 2014-2017 : are ca obiective sprijinirea statului roman pentru accelerare a reformelor
structurale, diminuare a sărăciei şi promovarea prosperităţii prin trei piloni :
1. crearea unui guvern pentru secolul XXI (orientat pe buna funcţionare a administraţiei publice şi utilizarea
eficientă a tuturor resurselor, inclusiv fondurile europene); 
2.asigurarea creşterii economice  şi crearea de locuri de muncă (cu scopul de a diminua sărăcia prin
îmbunătăţirea mediului de afaceri, a administrării companiilor de stat, promovarea inovaţiei şi a agendei
digitale pentru competitivitate);
3.incluziune socială (motorul prosperităţii comune şi dezvoltării durabile );
• In viitorul apropiat, România va trece la o nouă etapă a colaborării sale cu BM;
• Romania va dobândi un nou statut în cadrul comunităţii financiare internaţionale, compatibil cu
statutul de membru UE şi de donator în cadrul politicii internaţionale de cooperare pentru dezvoltare;
• nu va mai putea implementa proiecte ale BM pe teritoriul său;
 Crizele financiare şi reformarea sistemului monetar internațional

• Sistemul monetar internațional actual nu este unul perfect, slăbiciunile lui fiind subliniate şi analizate
în literatura de specialitate autohtonă şi străină a ultimilor ani.

• După prăbuşirea sistemului de la Bretton Woods s-a ajuns, în etape, la o varietate a ratelor de schimb,
predominând cele flexibile, la o circulație liberă a capitalului, la o libertate în alegerea regimurilor valutare,
la o fluctuație excesivă a ratelor de schimb, la predominanța dolarului ca monedă de rezervă;
• Analizând funcționarea sistemului monetar internațional pe diferite perioade se observă că fiecare
sistem nu a avut o perioadă de funcționare mai mare de 40 de ani:
• sistemul bazat pe etalonul aur-monedă – 40 de ani;
• sistemul bazat pe etalonul aur-devize – 30 de ani;
• sistemul de la Bretton Woods – 29 de ani;
• sistemul post-Bretton Woods – 40 de ani.
 Cronologia evenimentelor monetar- financiare internaționale

• Marea Depresiune din 1929-1933 a fost rezultatul unui sistem monetar internațional caracterizat prin
instabilitate financiară, dezechilibre grave şi aparent greu de rezolvat la nivel mondial şi rate de schimb
fixe.
• Crizele financiare din anii ’90 de pe piețele emergente – Mexic (1994- 1995), Asia de Sud-Est (1997-
1998), Rusia (1998), Brazilia (1998-1999), Argentina (1999-2002) –au atras atentia asupra necesitatii
reformei sistemului monetar international.
• Aceste crize au scos la iveală o serie de deficiențe la nivelul sistemului monetar internațional, care ar fi
putut justifica o schimbare fundamentală.
• frecvența crizelor începând din 1973 s-a dublat față de perioada funcționării sistemului de la Bretton
Woods sau a etalonului monetar aur şi rivalizează cu criza din 1929-1933.
• crizele au devenit mai frecvente, dar nu mai severe.
• Au fost identificate 38 de crize financiare în perioada 1945-1971 (21 în țări dezvoltate şi 17 în țări
emergente) şi 139 în perioada 1973- 1997 (44 în țări dezvoltate şi 95 în țări emergente).
• Sistemul monetar internațional a devenit unul global si are caracteristici şi probleme noi, iar crizele
funcționale au devenit crize de sistem.
 Preocupari pentru “reformarea arhitecturii financiare internaționale”;.
 

• Criza globală din 2008 a scos la lumină cele mai serioase dezechilibre macroeconomice la nivel global,
care au ridicat probleme în funcționarea sistemului monetar internațional şi reprezintă provocări pentru
reforma acestuia.
 
• Dolarul american a fost un „refugiu sigur” la nivel internațional, dar a beneficiat şi de pe urma lipsei unor
alternative viabile.
 
• Sistemul monetar internațional actual, prin deficiențele sale, prin fragilitatea sa şi predominanța dolarului
ca monedă de rezervă, a contribuit la criza globală şi amenință perspectivele economiei globale.