Adaptarea, invatarea si stocarea informatiilor in creier

rolul celulelor gliale in plasticitatea creierului

GRUPA
MONICA COZAREV
MARIANA PREDA
CRISTINA NEAGA
 SISTEMUL NERVOS
• S.N.
- S. N. Central
- astrocite;
- oligidendrocite ( teaca de mielina)
- microglia (rol in imunitate)
- S. N. Periferic
- celule Schwan
 ASTROCITE
• Cele mai numeroase dintre celulele gliale;
• Sunt mai mari si mai complexe la oameni;
• Evolutia lor reprezinta elementul cheie ce a condus la
performante cognitive superioare ce difera oamenii de
alte specii
• Abilitatile cognitive superioare prezente la oameni sunt
rezultatul:
a) marimii si complexitatii retelelor neuronale;
b) - cresterii capacitatii functionale a celulelor gliale;
- rolului coordonator al celulelor gliale.
• La om :
- fiecarui neuron ii corespund 5 celule gliale;
- o astrocita se conecteaza la un nr. mare de
neuroni având potentialul de a coordona mii de
sinapse;
• Rol : formeaza mediul perfect pentru transmisia
neuronala
 Exemplu :
• Implantarea de astrocite umane la soareci a
condus la :
- cresterea vitezei semnalelor nervoase
- cresterea distantei pe care se transmit, datorate
undei de Ca2+ pe care o secreta astrocitele
(acestea comunica cu alte astrocite sau cu
neuroni );
- cresterea LTP (Long Term Synaptic Potentiation)
– cu repercursiuni asupra invatarii si memoriei.
 Celulele gliale
• sunt fundamentale pentru :
– plasticitatea creierului
– modul in care creierul se adapteaza, invata si
stocheza informatia;
Celulele gliale sunt supervizori ai creierului:
– regleaza sinapsele;
– regleaza transferul de informatii intre neuroni;

• sunt numeroase in hipocamp si cortex (zone

implicate in procesarea informatiei, invatare);
 Celulele gliale
• decid care mesaje dintre neuroni sunt transmise mai
departe si care nu;
• pot scadea activitatea sinaptica daca sinapsele devin
supraincarcate (au rol de gardian al creierului);
Exemple:
1) Daca celulele gliale nu reusesc sa regleze
transmisia sinaptica epilepsie (activitatea
neuronala dintr-o parte a creierului se propaga si
preia activitatea normala din alte locuri)
Aprope bolile neurodegenerative sunt patologii relationate cu celelele gliale.
 Celule gliale
2) Atunci când activitatea creierului este scazuta, celulele gliale
faciliteaza transmiterea informatiei mentinând active conexiunile
dintre neuroni.

• C.G. contribuie la dezvoltarea neuronilor in retele care fara ele nu

le-ar putea realiza;
• La fat, c.g. construiesc esafodaje pe care se va reteua neuronala respectiva inainte
ca neuronii sa migreze din locul lor de aparitie catre locul dein creier destinat;
• Rol important in retelele neuronale adulte ca raspuns la experiente (c.g. folosesc
molecule ale adeziunii celulare in realizarea retelelor)
• Neuronii dezvolta putine sinapse daca nu sunt prezente c.g.
(elibereaza neurotransmitatori care sunt culesi de neuroni si care
permit comunicarea intre ei inainte sa se formeze o sinapsa
stabila)
 Celule gliale
• In fiecare sec. creierul uman dezvolta milioane
de conexiuni, formând dendrite temporare,
astfel manifestându-se memoria pe termen
scurt (restul conexiunilor se dezvolta);
• Legaturile temporare stimuleaza nucleul
celulei sa activeze genele care sa produca
proteine care sa le inlocuiasca cu axoni si
dendrite permanente
 Astrocitele
• Astriocitele si celulele Schwan sunt
responsabile de :
– stabilizarea puntilor temporare de comunicare
intre neuroni si
– ajuta la formarea de conexiuni permanente
• Secreta o larga gama de proteoglicani cât si de
glicoproteine atât in timpul dezvoltarii cât si in
caz de leziune
 ECM – matricea neuronala extracelulara

• Reprezinta matricea in care sunt incastrate

toate celulele din creier
• Influenteaza: supravietuirea, dezvoltarea,
forma, polaritatea si comportamentul acestor
celule
• Contine diferite fibre proteice in retea aflate
intr-un gel
• Reteua contine: colageni, glicoproteine, citeva
clase proteoglicani
 PROTEOGLICANI
• Reprezinta o molecula centrala proteica de care
sunt atasate molecule de glicozaminoglicani
• Impartiti in doua categorii:
1)Condraitin sulfat proteoglicani(CSPGs)
- importanti in dezvoltarea neuronala;
- secretati de celulele stem neuronal precursoare (NSPCs);
- reprezentanti: brevicanul, neurocanul, aggrecanul (eliberate
in mediul extracelular);
- rol in reglarea plasticitatii sinaptice si in terminarea
perioadelor critice de dezvoltare ale creierului;
 PNN – reteua perineuronala

• Alcatuite din proteine care inconjura neuronii

• Formarea ei este declansata de un eveniment
molecular: rol fundamental il are o
componenta a PNN –proteina Crtl1(Hapln 1)
care se sintetizeaza pe masura ce se face
structura
• Sobolanii care nu au aceasta proteina au o PNN foarte
atenuata - plasticitatea in cortexul vizual si
somatosenzorial al acestora este foarte ridicata
• 2) Heparan sulfat proteoglicani (HSPGs)
• Glicoproteine : reprezentata de Tenascin C (Tnc):
a) Regleaza procese: cresterea celulara, migrarea,
adeziunea in timpul dezvoltarii
b) Implicata in plasticitatea sinaprtica, invatare, memorare
prin modularea canalelor de Ca2+ de tip L
• Exprimarea ei este redusa in creirul adult, cu exceptia:
– zonelor neurogenice (hipocamp, corpi striati) si
– unor regiuni plastice din hipotalamus
• C.G. au rol important in reglarea raspunsului
imunitar in SNC
• S. imunitar si SN traditional servesc functii
diferite; totusi, demarcatia dintre ele devine tot
mai subtire datorita datelor privind inflamatia
• Nociceptorii neuronilor poseda cai moleculare de
recunoastere a pericolului specifice limfocitelor;
– In cadrul raspunsului de pericol SNP comunica cu S.
Imunitar formând un mecanism protecor integrativ
• In SNC : neuronii si celulele gliale au receptori pentru
limfocite (mecanismul : receptorii recunosc patogenii si
se declanseaza cascade de factori de transcriptie si
citokine care ajuta la initierea raspunsului imun)

• Citokinele
– molecule proteice cu rol important in transmiterea de
informatii intre leucocite
– Intervin in : mecanismul inflamatiei, apararea contra
agentilor infectiosi, apararea anti-tumorala, soc septic
Activarea receptorilor pentru limfocite conduce la modificari
in permeabilitatea porilor membranei celulare care permite:
eliberarea de ATP si influxul de Ca2+
• Consecinta: celulele gliale activate elibereaza
ATP si Glutamat ceea ce poate afecta :
mielinizarea , dezvoltarea neuronala,
supravegherea neuronilor
• Astrocitele secreta un nr. Important de
citokine (IL-6, IL-1β, TGF – β1, TNF - α)
afectând starea celulelor din preajma
(neuronii, mkicrogliile, alte astrocite)
• Citokinele actioneaza asupra genelor pro si
anti-inflamatoare
 Ex.
• NF-KB= mediator al transcriptiei unor citokine
inflamatoare (IL-6)
• Poate fi activat de mediatori pro-inflamatori
precum TNF- α, IL-1β

• Astrocitele sunt implicate procese

neurodegenerative: in Alzeimer, Parkinson,
scleroza amilotrfica laterala;
• Stadiile precoce ale proceselor
neurodegenerative sunt insotite de atrofia
astrocitelor , conduce la : afectarea
conectivitatii sinaptice, afectarea
homeostaziei neurotranmitatori, moartea
neuronilor
• In stadiile târzii: astrocitele devin
supraactivevate si contribuie la componenta
neuroinflamatorie a degemnerarrii neuronale
• La pacientii cu scleroza multipla:
– Astrocitele din cortexul secreta o proteina =
SINCITINA care duce la :
• 1)activarea astrocitelor
• 2) producerea de radicali reactivi de oxigen (ROS)
– SINCITINA este produsa de un retrovirus endogen
(HERV-w)(a invadat genomul uman acum un
milion ani si a dobândit functii noi; activ si astazi)
– SINCITINA este puternic exprimata in placenta cu
rol in : modelarea raspunsului imunitar dintre
mama si fat, afectând activarea limfocitelor si a
celulelor macrofage
• Supraexprimarea SINCITINEI in astrocite si
celule macrofage conduce la producerea unei
cantitati crescute de :
– Citokine proinflamatoare IL-1β si de
– Radicali liberi de O2 (ROS)
• In consecinta, sunt afectate oligodendrocitele
din preajma : are loc demielinizarea axonilor
(specifica sclerozei multiple)
 OLIGOGENDROCITELE
• Implicate atât in boli neurodegenerative cât si
in boli psihiatrice: ADHD, autism, tulburare
bipolara, depresie majora, schizofrenie.

• CONCLUZIE: PATOLOGIA MAJORA PSIHIATRICA ESTE IN MAI

MARE SAU MAI MICA MASURA TOATA DEGENERATIVA
Exemple:
1) pacienti cu schizofrenie:
• Exprimare redusa a genei care produce
oligodendrocite
• Mielenizarea anormala a cortexului
DLPF(dorsolateralprefrontal), cingulatu anterior,
girusul temporal superior, hipocamp
2) pacienti cu tulburare bipolara:
• Reducere in densitatea aoligodendrocitelor in
cortexul frontal
3) pacienti cu tulburare depresiva majora:
• Reducere a densitatii celulelor gliale si a
raportului celule gliale / neuron in cortexul
sublingual, dorsolateralul prefrontal,
orbitofrontal, cingulatul anterior, amigdala;
• Reducerea densitatii oligodendrocitelor in
frontopilar (A10)

Modificarile induse de catre oligodentrocite la

nivelul substantei albe (axonii) se observa in
stadiile avansate, nu in cele timpurii ale bolii.
OLIGODENDROCITE SI NEUROTRANSMITATORI
• 1. Oligodendrocitele prezinta receptori AMPA ai
glutamatului : sunt sensibile la efectul excitotoxic
produs de excese de glutamat
• 2. Cortizolul implicat in patologia relationata cu
electrodendrocitele, in special zona paramodala
(zona sensibila la cortizol ) ( interfata intre
axon si teaca de mielina) mai ales in zone cu
procesare emotionala puternica - amigdala
• 3. Afectarea transmisiei dopaminergice (realizata
prin receptorii D2 si D3) interfereaza cu maturarea
oligodentrocitelor (in depresia majora)
 Implicarea Nadrenalinei si Cortizol in raspunsul la stres (ca urmare a erorii
negative de predictie)

• NA – activitatea astrocitelor - raspund la modficari

din activitatea neuronala din jurul lor
• Stresul cronic tinde sa :
– favorizeze niveluri scazute de hormoni anabolizanti
(testosteron, insulin growth factor 1 (IGF - 1)) care
faciliteaza cresterea masei musculare si oase si previn
depunerea tesuturilor adipoase
– creasca nivelul de cortizol, care l rindul sau creste insulina
(hiperglicemic) = duce la depunere de grasime abdominala
NOTA: Grasimea abdominala este asociata cu vivelul de stres
oxidativ si markeri pro-inflmatori: IL-6; TNF- α
 Insulina- actiune hipoglicemianta
• Hormon secretat de pancreas endocrin
• Principalul hormon anabolizant al organismului
• Rol : “trimite ” glucoza in celule

Cortizolul – actiune hiperglicemianta

• Stimuleaza gluconeogeneza – produce
hiperglicemie
• Hormon secretat de CSR
Exemplu
• Oamenii neurotici si inhibati social
– Au mai multe citokine proinflamatoare IL-6
– Prezinta o mai mare incidenta a bolilor
cardiovasculare si a mortalitatii din cauze
cardiovasculare
Cauza: perceptia amenintarii legaturii noastre
sociale – este procesata de catre aceeasi retea
neuronala care raspunde de amenintarea fizica
Similar: taria legaturilor sociale este procesata in
reteua de recompensa care inhiba mecanismul ce
raspunde la amenintare.