CANCERUL GASTRIC

CANCERUL GASTRIC
-Epidemiologie

 Prevalenţa variază mult în funcţie de zona

geografică, în funcţie de obiceiurile alimentare
 Foarte mare în Japonia
 În Europa mai frecvent în nord
 Raportul bărbaţi : femei = 2-3:1
 Frecvenţa creşte cu vârsta (vârsta medie de
diagnostic peste 60 de ani
 Rar sub 45 de ani
 CANCERUL GASTRIC
-Etiopatogenie
 Helicobacter Pylori
 Oncogen de ordinul I (OMS)
 Determină gastrită atrofică cu
metaplazie intestinală, cu potenţial
evolutiv spre displazie şi neoplazie
 Eradicarea sa în ţările avansate
a determinat  incidenţei CG
 Factori de risc
 Alimentaţia
 conţinut crescut în nitrozamine  incidenţa CG
 bogată în vitamina C şi A (fructe şi legume proaspete)  incidenţa
 Factorul genetic – există o predispoziţie familială
 Standardul economico-social scăzut (prin alimentaţie, HP)
 CANCERUL GASTRIC
-Etiopatogenie
 Afecţiuni gastrice predispozante:
 Gastrita cronică atrofică
 Frecvent determinată de HP 
 Apar leziuni displazice, de la uşoare

la severe (cancer intra-epitelial)

 Polipi adenomatoşi gastrici
 Stare precanceroasă, mai ales cei mari
 Polipectomie la cei peste 1 cm
 Rezecţia gastrică
 La peste 15 ani de la intervenţie
 Stomită inflamatorie
 Gastrită a bontului gastric
 Gastrita cu pliuri gigante (Menetriere) – 15% risc
 Ulcerul gastric – risc mic
 Frecvent confuzie endoscopică, obligatorii biopsii multiple ale
ulcerelor gastrice şi verificarea endoscopică a vindecării
 Posibilă existenţa unor cancere ulcerate care se pot cicatriza sub
tratament
CANCERUL GASTRIC – Tablou
clinic
 Polimorf
 Cel mai frecvent:
 Epigastralgie care poate mima ulcerul, cedând la antiacide
 Apetit capricios  inapetenţă totală (refuzul complet de a consuma
carne)
 Pierdere ponderală progresivă  caşexie neoplazică
 Mai rar:
 HDS (hematemeză şi/sau melenă)
 Masă palpabilă epigastrică – în formele avansate
 Sindroame paraneoplazice (flebite migratorii, acantosis nigricans)
 Cancerul precoce
 De obicei asimptomatic sau cu uşoare simptome dispeptice –
descoperire întâmplătoare
 Întotdeauna trebuie investigată o anemie, chiar şi uşoară, mai ales
la vârstnici
CANCERUL GASTRIC –
Extensie
 Extensia CG se face:
 Transparietal, precoce,
cu invadarea organelor vecine
 Colon transvers
 Corp pancreatic
 Pe cale limfatică
 Teritoriile de drenaj limfatic gastric
 La distanţă
 Metastazare
 Cel mai frecvent: - ficat 
- plămân
 Uneori peritonită carcinomatoasă
CANCERUL GASTRIC –
Stadializare TNM
Permite stabilirea prognosticului şi a atitudinii terapeutice
 T – tumora cuprinde:
 T1 – mucoasa şi submucoasa
 T2 – musculara
 T3 – seroasa
 T4 – organele din jur
 N – adenopatia:
 N0 – fără invazie ganglionară
 N1 – invadaţi ganglionii

de vecinătate (până la 3 cm de tumoră)

 N2 – invazia ganglionilor la distanţă

(gg. supraclavicular – semnul Virchow)

 M – metastaze:
 M0 – fără metastaze
 M1 – cu metastaze la distanţă
 CANCERUL GASTRIC –
Diagnostic clinic
 Subiectiv, cel mai frecvent apar:
 Sindrom dispeptic
 Epigastralgie
 Pierdere ponderală progresivă
 Anemie neelucidată
 Eventual agregarea familială de CG
 Prezenţa unor leziuni precanceroase
 Examenul obiectiv:
 De obicei sărac
 Posibilă paloare datorită anemiei
 În formele avansate, masă palpabilă epigastică,
adenopatie supraclaviculară
 CANCERUL GASTRIC –
Diagnostic paraclinic
 Biologic:
 Cel mai frecvent anemie feriprivă moderată sau severă
 Există CG care nu determină anemie (linita plastică)
 Gastroscopia – metoda diagnostică de elecţie,
permite:
 Vizualizarea leziunii
 Aprecierea caracterelor ei:
 Friabilitate
 Sângerare
 Preluarea de biopsii multiple, obligatorii pentru
confirmarea histologică a diagnosticului
 CANCERUL GASTRIC –
Diagnostic paraclinic
 Ecoendoscopia: permite stadializarea T şi N
 CANCERUL GASTRIC –
Diagnostic paraclinic
Bariu pasaj:
 Metodă depăşită pentru diagnostic
 Eficace în cancerele avansate
 În linita plastică superior endoscopiei
 Nu diagnostichează formele incipiente
 CANCERUL GASTRIC –
Diagnostic paraclinic
 Ecografia transabdominală :
 Metastaze hepatice
 Adenopatii perigastrice

 Masă epigastrică “în cocardă”

sugestivă pentru CG, obligatorie

verificarea endoscopică
 CANCERUL GASTRIC –
Prognostic
 Depinde de:
 extensia TNM
 tipul histologic – slab sau bine diferenţiat
 vârsta pacientului
 Supravieţuire foarte bună doar în cancerele
superficiale – 95% la 5 ani
 Intervenţia chirurgicală cu intenţie de radicalitate
oncologică – posibilă doar în 1/3 din cazuri
 Supravieţuirea la 5 ani – 25%
 CANCERUL GASTRIC –
Tratament
 Chirurgical – de elecţie
 Gastrectomie cu limfadenectomie
 Frecvent gastrectomie subtotală sau totală (cu eso-jejuno-
stomie), în funcţie de localizarea şi extensia tumorii
 Endoscopic:
 Mucosectomia în CG incipient
piesa rezecată va fi examinată histologic în totalitate pentru a
verifica dacă excizia a fost radicală
 Paliativ – hemostază cu Argon beamer
 Chimioterapia – postchirurgical, în formele avansate
 Mai multe cure cu Adriamicină + 5 Fluorouracil
 CANCERUL GASTRIC –
Profilaxie

 Protocoale de diagnostic precoce al CG (în

Japonia)
 Polipectomia endoscopică a polipilor gastrici
 Urmărirea endoscopică a stomacului operat (la 15
ani de la rezecţie)
 Eradicarea Helicobacter Pylori (oncogen de
ordinul I, conform OMS) la anumite categorii de
pacienţi, inclusiv la descendenţii pacienţilor cu CG
 În perspectivă, dezvoltarea unui vaccin anti HP
 CANCERUL
COLORECTAL

- problemă de sănătate publică, în

unele state ocupând primul loc între
neoplazii

CANCERUL COLORECTAL
 EPIDEMIOLOGIE
În Franţa – primul loc
În România – primul dintre cancerele digestive
Frecvent în Europa şi SUA, mai puţin în
America de Sud şi Africa.
Raportul F/B aproape egal, dar în defavoarea
bărbaţilor (B/F – 1,5-2/1)
Este oarecum prevenibil având în vedere
filiaţiunea adnom – carcinom şi rolul cunoscut al
factorului genetic.
CANCERUL COLORECTAL
 ETIOPATOGENIE
Rolul factorilor alimentari:
- protectivi: consumul de verdeţuri, dieta cu fibre,
calciu şi vitamine
- negativi: excesul de grăsimi animale şi proteinele,
carnea roşie, alcoolul şi aportul caloric excesiv.

 Rolul acizilor biliari:

- relaţie între colecistectomie şi creşterea frecvenţei
neoplasmului de colon

 Rolul stărilor predispozante

CANCERUL COLORECTAL
 STĂRI PREDISPOZANTE

 POLIPII COLORECTALI:
- polipi adenomatoşi:
- tubulari
- tubulo-viloşi
- viloşi
Polip  Polip displazic  Displazie severă  Neoplasm
-polipi hiperplazici –nu au potenţial de malignizare.

CANCERUL COLORECTAL
 POLIPOZA STĂRI PREDISPOZANTE
COLICĂ
FAMILIALĂ:
-caracterizată de
prezenţa a peste 100
polipi în colon, ce apar
înainte de 30 ani.
-transmitere dominant
autosomală
-evoluţia spre cancer
este regula
CANCERUL COLORECTAL
 STĂRI PREDISPOZANTE

 BOLILE INFLAMATORII
ALE COLONULUI
-Rectocolita ulcerohemoragică
-Boala Crohn

CANCERUL COLORECTAL
 STĂRI PREDISPOZANTE
 PREDISPOZIŢIA FAMILIALĂ:
-risc crescut pentru descendenţii unei familii cu
cancer de colon.
 SINDROMUL LYNCH sau CANCERUL
COLORECTAL NONPOLIPOIDAL EREDITAR
CRITERIILE AMSTERDAM:
- cel puţin 3 membri ai unei familii cu diagnostic de
carcinom colonic, dintre care unul să fie rudă de gradul I
- la o generaţie transmiterea să se facă la 2 generaţii
succesive
- cel puţin un caz să fie diagnosticat sub 50 ani.
CANCERUL COLORECTAL
 TABLOU CLINIC
 RECTORAGIA: de obicei în neoplasmele
stângi; va fi considerată întotdeauna ca posibil
malignă.
 TULBURĂRILE DE TRANZIT: constipaţia –
colon stg., diareea – colon dr.
 SINDROMUL SUBOCLUZIV
 SINDROMUL ANEMIC: anemie de tip
feripriv, uşoară sau moderată
CANCERUL COLORECTAL
 DIAGNOSTIC
Rectoscopia rigidă: examinează aprox. 20-25 cm din
rectosigmoid.
Rectosigmoidoscopia flexibilă:evaluează colonul stg.
până la unghiul splenic, unde se află aprox. 70-80%
din neoplasmele de colon; necesită pregătire cu
clisme.
Colonoscopia: ideală, vizualizează tot colonul, se
pot prelua biopsii şi efectua manevre terapeutice;
laborioasă, discomfortantă, necesită pregătirea
pacientului cu Fortrans.
CANCERUL COLORECTAL
 DIAGNOSTIC

 Irigografia: opacifierea retrogradă a colonului

cu substanţă baritată; tehnica dublului contrast;
nu permite biopsierea sau manevre terapeutice.

CANCERUL COLORECTAL
 DIAGNOSTIC

CT spiral: reconstrucţia

colonului.
Ecografia
transabdominală,
hidrosonografia
 Echoendoscopia pentru
aprecierea extensiei în
straturile colonului

CANCERUL COLORECTAL
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Boala hemoroidală şi fisura anală

Boala Crohn
Rectocolita ulcerohemoragică
Diverticuloza colonică
Colita ischemică şi colita radică
Angiodisplazia colonică
Colonul iritabil

CANCERUL COLORECTAL
 EVOLUŢIE

-Depinde de momentul descoperirii şi tratării.

-Stadiul Dukes A – supravieţuire la 5 ani–90%.
-Stadiul Dukes C – supravieţuire la 5 ani–50%.
-Prezenţa metastazelor hepatice
- supravieţuire redusă.

CANCERUL COLORECTAL
 COMPLICAŢII
Metastazarea.
 Ocluzia
intestinală
 Perforaţia

CANCERUL COLORECTAL
 TRATAMENT

1.Chirurgical:
- în funcţie de localizare
- hemicolectomie dr.
- hemicolectomie stg.
- rezecţie sigmoidiană
- rezecţie rectală cu colorectoanastomoză
- amputaţie de rect cu ACN iliac stg. definitiv.
- chirurgie laparoscopică

CANCERUL COLORECTAL
 TRATAMENT

2. Chimioterapia:
-pentru stadiile Dukes B2 şi C
-se folosesc scheme care conţin 5 fluoro-
uracil şi acid folinic.

3. Radioterapia:
-în special pentru cancerul rectal.

CANCERUL COLORECTAL
 PROFILAXIA CANCERULUI
DE COLON

 PROFILAXIA PRIMARĂ:

- măsuri de educaţie alimentară

-antiinflamatoriile nesteroidiene:
Aspirina, Sulindacul

CANCERUL COLORECTAL
 PROFILAXIA CANCERULUI
DE COLON
 PROFILAXIA SECUNDARĂ:
-screening pentru descoperirea polipilor şi a cancerului
de colon incipient:
- teste Hemocult – colonoscopie în caz de
pozitivitate.
-descoperirea polipilor – polipectomie endoscopică.
-colonoscopie de supraveghere la persoanele cu risc
crescut de cancer: boli inflamatorii ale colonului,
descendenţii persoanelor cu cancer de colon, istoric de
polipi colonici.
-screeningul molecular.
CANCERUL COLORECTAL