Specializarea: Tehnologii agricole moderne, Anul II

RAPIȚA ȘI IUTA

Prof. coord.: Masterand:

Prof. dr. Teodor ROBU Bogdan-Marian BALAN
CUPRINS
Capitolul I - IMPORTANȚA
Capitolul II - RĂSPÂNDIRE
Capitolul III - SÂMÂNȚA ȘI SEMĂNATUL
Capitolul IV - ÎNTREȚINEREA CULTURILOR
Capitolul V - RECOLTAREA
Capitolul VI – ÎNTREBUINȚAREA CULTURILOR
BIBLIOGRAFIE
 CAP I – IMPORTANȚA
• Rapița
La sfârşitul secolului al XIX-lea, planta a pierdut din importanţă, fiind
concurată de petrol, care oferea produse mai ieftine pentru ungere şi ardere
şi de alte uleiuri vegetale în industria săpunurilor şi margarinei. 

 Uleiul de rapiţă, ca atare sau în urma transformărilor suferite prin hidrogenare,

oxidare etc., are multe întrebuinţări în industria textilă, industria pielăriei, a
vopselelor şi lacurilor, în industria poligrafică, a săpunurilor, la ungere etc. Uleiul
rafinat se foloseşte în alimentaţie, în mod direct, sau la obţinerea margarinei.

Rapița este o plantă foarte profitabilă pentru fermieri, care nu ridică probleme
în ceea ce privește lucrările, deoarece este 100% mecanizată, dar și ușor de
integrat în rotația culturilor. Rapița ridică fertilitatea solului și împiedică
eroziunea pe terenurile în pantă, fiind în același timp și o bună plantă meliferă.
 CAP I – IMPORTANȚA
• Iuta
Iuta este o fibră importantă în lume, pentru capacitatea sa de a încuraja o angajare
considerabilă a oamenilor din întreaga lume, în fiecare țară în care se găsește;
este capacitatea de a da un impuls încurajator trezoreriei naționale, în fiecare țară se
găsește prin export; și este capacitatea de a ieși în evidență ca fiind cea mai
importantă textil fibra din lume, după bumbac. 

Iuta fibră joacă, de asemenea, un rol socio-economic în țările în care este cultivat. Prin vărsarea lor,
specia de iută, încurajează fertilitatea solului din care sunt cultivate; de asemenea, ordonă amenda
la rotația culturilor; care face parte din motive, floarea de iută este denumită: floarea de aur.
CAP II – RĂSPÂNDIRE Rapița se dezvoltă bine în zonele unde cad anual între 450-
Rapița 650 mm precipitații cu un maximum în lunile iulie-august,
cu temperatura medie anuală de 7-10 grade Celsius, cu
ierni fără geruri mari și cu strat de zăpadă suficient de
gros.

Zonele din țara noastră în care rapița întâlnește cele mai bune condiții
de dezvoltare sunt: câmpiile Banatului și Crișanei, centrul Transilvaniei,
regiunile de silvostepă din sudul țării, sudul Dobrogei, jumătatea de sud
a luncii Siretului. În aceste zone, cele mai bune rezultate se obțin pe
soluri aluviale, reavene și acolo unde zăpada nu este spulberată.
 CAP II – RĂSPÂNDIRE
Iuta
Se cultivă cu iută circa 2,5 milioane de hectare, din
care 1,3 milioane de hectare în India, circa 0,5
milioane în Bangladesh şi circa 0,3 milioane în
China.

În zona de cultură din România, se seamănă în luna

martie pentru recoltare în iulie sau la sfârşitul lunii
iunie pentru recoltare în octombrie.

India este cel mai mare producător de țiței din lume,

și numai această națiune a produs 1,924,326 tone
metrice de iută în 2011. Assam, Bihar și Bengalul de
Vest sunt statele din India care sunt principalii
producători de iută în această țară. Bangladesh este
al doilea mare producător de iută la nivel mondial,
producând 1,523,315 tone metrice de iută în 2011.
Bangladesh este urmat apoi de producția de iută de
iută din China, Uzbekistan, Nepal, Vietnam,
Myanmar, Zimbabwe, Thailanda și Egipt.
 CAP III – Sămânța și semănatul
Rapița Iuta
• Sămânța de rapiță își pierde capacitatea • Cultivarea plantelor de iută necesită
germinativă repede, astfel încât se
recomandă folosirea la semănat a
un climat cald și umed, cu multe
materialului recoltat în același an. Se precipitații și soluri bine drenate,
folosesc numai semințe care au luciu, argiloase.
culoare și MMB specifice materialului
săditor, cu puritatea minimă de 95% și • Pentru a crește iută, fermierii
capacitatea germinativă minimă de 85%.
împrăștie semințele pe solul cultivat.
• Se recomandă folosirea semințelor tratate
cu produse pentru protecția plantelor
omologate. Materialul de semănat trebuie
să fie liber de ovăz sălbatic și cuscută, cu
maximum o sămânță de Raphanus
raphanistrum la o probă de 10 grame.
CAP IV- Întreținerea
culturilor de rapiță și iută

Lucrările solului după semănat se fac pentru completarea realizării

calitative a patului germinativ, dar și pentru combaterea buruienilor, a
bolilor și a dăunătorilor.

Principalele lucrări de întreținere după semănat sunt tăvălugirea și

eliminarea excesului de umiditate. Urmează lucrări necesare oricărui tip de
cultura – irigare, fertilizare, combaterea bolilor și a dăunătorilor.
 CAP IV- Întreținerea culturilor de rapiță și iută

Arat sau lucrările minime ale solului

Lucrări de pregătire a
terenului: Discuit / lucrări cu cultivatorul

Tăvălugire

Principalele lucrări de întreținere:

Irigare Recoltarea
Fertilizare Combaterea Aplicarea de
buruienilor, a regulatori
bolilor și a de creștere
dăunătorilor
 CAP V - Recoltarea
Rapița

• Recoltarea rapiței trebuie foarte bine pregătită și

făcută cu mare atenție pentru că este momentul
în care se poate pierde până la 50% din
producție din cauza unor erori tehnice. Motivul:
tecile de rapiţă plesnesc uşor, iar seminţele se
scutură

• În sudul şi vestul ţării, rapiţa permite să se

obţină după recoltarea ei o a doua cultură de
porumb boabe, în condiţii de irigare, cu
randamente de până la minimum 5.000
kilograme/hectar, iar în zonele neirigate este o
excelentă premergătoare pentru grâul şi orzul de
toamnă. Randamentele la rapiţă, în România, în
prezent, în ani normali, sunt ridicate (peste
3.500-4.000 kilograme/hectar).
•Recoltarea se face numai dimineaţa sau seara
şi nu va dura mai mult de 2-3 zile, după
recoltare făcându-se curăţirea suplimentară a
seminţelor şi reducerea umidităţii acestora
prin lopătare sau cu echipamente specializate.
 CAP V - Recoltarea
Iuta
La aproximativ patru luni de la plantare, începe recoltarea. Plantele sunt de obicei recoltate
după ce înfloresc, înainte ca florile să se ducă la sămânță. Tulpinile sunt tăiate aproape de sol.
Tulpinile sunt legate în mănunchiuri și înmuiate în apă timp de aproximativ 20 de zile.

După terminarea procesului de răcire, materia nefibroasă din iută este răzuită într-un proces
numit "stripare", iar apoi fibrele sunt separate prin lovirea tulpinii cu o paletă. Fibrele separate
sunt apoi spălate, uscate, sortate și expediate la fabricile de iută, unde sunt prelucrate în
continuare pentru a face fire de iută.
 CAP VI-Întrebuințarea culturilor
• Rapița
În prezent există o cerere crescută de ulei de rapiță pentru hrană, biodiesel, sau nutreț pentru hrana
animalelor. Nu trebuie să uităm faptul că industria biodiesel este în continuă dezvoltare, fiind în același
timp și unul dintre marii consumatori de rapiță. De altfel, această industrie prelucrează aproape jumătate
din uleiul de rapiță produs în Europa, deoarece este un carburant mai economic decât motorina,
biodegradabil și de ajutor în limitarea poluării atmosferice.

Uleiul de rapiță este utilizat și în industria textilă, industria pielăriei, a materialelor plastice, lacurilor,
vopselelor, cernelurilor, detergenților, în industria poligrafică, la iluminat sau ca lubrifiant, ulei pentru
pictură, lumânări, la fabricarea agenților antipraf, ca adjuvant pentru pesticide, ca fluid hidraulic. Paiele
acestor plante pot fi utilizate la fabricarea plăcilor aglomerate.

Resturile de rapiță rezultate din presarea semințelor sunt o sursă excelentă de proteine pentru animale.
Planta poate fi utilizată și ca nutreț verde toamna târziu și primăvara devreme, deoarece din 100 kg semințe
de rapiță se obțin 30-35 kg ulei și 50-55 kg de șroturi.
 CAP VI-Întrebuințarea culturilor
• Iuta
Caracterul versatil al iutei îl face o fibră naturală foarte populară, lângă bumbac, cu
semnificație comercială. Sacurile, pungile și țesătura grosieră utilizate pentru ambalarea
diferitelor produse, cum ar fi baloturile de bumbac brut, sunt preparate din fibre de iută.
Covoare de iută, covoare de iută, covoare de rugăciune și mobilier din iută sunt utilizate
de obicei.

Fibrele de iută sunt, de asemenea, folosite pentru a realiza fire și bumbac brut. Planta de
iută, Corchorus olitorius, are aplicații culinare în unele părți ale lumii, cum ar fi Nigeria,
Uganda și Filipine, unde frunzele de iută sunt folosite ca parte a preparatelor de supă.
Produsele secundare ale fabricilor de iută găsesc aplicații limitate în industria cosmetică,
farmaceutică și vopsele.

Poate că cel mai mare avantaj al iutei este că este 100% biodegradabil în natură. Spre
deosebire de fibrele sintetice, iuta este deci tot mai sigură din punct de vedere al mediului
și, prin urmare, utilizarea sa trebuie promovată într-o mare măsură ca o modalitate
ecologică de a reduce dependența lumii de fibrele sintetice.
 BIBLIOGRAFIE
1. http://www.uaiasi.ro/
2. https://www.agrimedia.ro/
3. https://www.agro.basf.ro/
4. https://www.testextextile.com/
5. https://www.kws.com/
6. https://www.pestre.ro/
7. https://ro.ripleybelieves.com
8. https://agrointel.ro/