Specializarea: Tehnologii agricole moderne, Anul I

TEHNOLOGIA MODERNĂ DE CULTIVARE LA IN

PENTRU ULEI

Prof. coord.: Masterand:

Prof. dr. Teodor ROBU Bogdan-Marian BALAN
Contact: 0755.452.488
CUPRINS
Capitolul I - IMPORTANȚA
Capitolul II - COMPOZIȚIA CHIMICĂ
Capitolul III - RĂSPÂNDIRE
Capitolul IV - SÂMÂNȚA ȘI SEMĂNATUL
Capitolul V - ÎNTREȚINEREA CULTURILOR
Capitolul VI -RECOLTAREA
BIBLIOGRAFIE
Capitolul I – Importanța
Inul pentru ulei este cultivat pentru seminţele sale care
furnizează un ulei sicativ cu multiple utilizări industriale:
fabricarea vopselurilor şi lacurilor (80% din producţia totală), a
linoleumului, a muşamalelor, în tipografie (fabricarea
cernelurilor speciale). Lipide; 8%

Turtele rezultate după extragerea uleiului sunt dintre cele mai Subst.
valoroase (34-37% substanţe proteice, 30% glucide, 8% proteice;
Glucide; 37%
lipide), fiind întrebuinţate mai ales la furajarea vacilor cu 30%
lapte şi a cailor.

Tulpinile rămase după treierat sunt balotate şi folosite ca

materie primă pentru fabricarea celulozei şi hârtiei, sau pentru
extragerea câlţilor. Culturile de in pentru ulei care au format
tulpini mai lungi (vreme umedă şi răcoroasă) pot furniza şi o
recoltă de fibre, mai scurte, folosite pentru ţesături grosiere.

Sub aspect agronomic, inul pentru ulei se situează

printre plantele bune premergătoare pentru celelalte
culturi, şi foarte bune premergătoare pentru orzul şi
grâul de toamnă.
Capitolul II – Compoziția chimică

Calitatea recoltei de seminţe este data de conţinutul de ulei şi îndeosebi de

calitatea acestuia, exprimată prin indicele de iod.

Conţinutul de ulei variază între 39% şi 44% (faţă de 35% - 39% la inul pentru
fibră), cu un indice de sicativitate de 175-190 unităţi iod. Uleiul de in are în
compoziţia sa acizii oleici (2,3 – 17,6%), linoleici (21,6 – 69,6%), linolenici (18,5
– 40,5%), palmitici (6,7%) şi stearici (3,0%), ceea ce îi conferă însuşirile de ulei
sicativ.

Seminţele mai conţin 22 – 25% substanţe proteice.

 Capitolul III - Răspândire

Inul pentru ulei se cultivă cu rezultate

foarte bune în stepa și silvostepa din:
Dobrogea, Câmpia Română și Câmpia
din vestul țării (fig. 1)

Zona foarte favorabilă – cuprinde:

- partea centrală a Câmpiei Dunării (jud. Fig.1: Zonarea ecologica a inului pentru ulei
M.Doucet, 1964
Călăraș, Giurgiu, Teleorman, parte din județele
Olt și Dolj);
- sudul Dobrogei
- partea de vest a Câmpiei Banatului și Aradului

Zona favorabilă I – cuprinde: Câmpia Română;

cea mai mare parte din Dobrogea; partea
centrală a Câmpiei Banatului și Aradului; sudul
și centrul Moldovei, Câmpia Banatului.

Zona favorabila II – cuprinde: partea nordică a

Câmpiei Dunării; vestul Câmpiei Moldovei și
dealurile subcarpatice, estul Câmpiei Tisei
(zona colinară din Banat și Bihor).
Capitolul IV – Sămânța și
semănatul

SĂMÂNȚA

Sămânţa admisă pentru semănat trebuie să fie

proaspătă (din anul precedent), mare,
sănătoasă, netedă, de culoare specifică soiului,
lucioasă, nepătată, fără miros de mucegai,
liberă de cuscută, cu puritatea de minimum 97
% şi capacitatea de germinaţie peste 80 %.
Capitolul IV – Sămânța și
semănatul

SEMĂNATUL

Semănatul inului pentru ulei se face

primăvara timpuriu când în sol, la 5 cm
adâncime, se realizează temperatura de 4-5°C
şi rămâne constantă 4-5 zile (în ultima decadă
a lunii martie, primele zile ale lunii aprilie, în
funcţie de zonă), adică imediat după
semănatul cerealelor păioase şi a mazării şi
înaintea sfeclei pentru zahăr şi florii-soarelui.
 Capitolul IV – Sămânța și
semănatul
SEMĂNATUL

La un semănat timpuriu, în epoca optimă, inul valorifică mai bine rezerva

de apă din sol acumulată în sezonul rece şi formează un sistem radicular
mai profund ce îi permite să reziste la secetele din timpul vegetaţiei.
Totodată, în cazul semănatului timpuriu, plantele ramifică mai puternic,
formând un număr mai mare de capsule. Semănatul întârziat nu duce
numai la scăderea producţiei de seminţe ci şi la reducerea conţinutului
de ulei şi a gradului de sicativitate a acestuia (tabelul 4.8., după M.
Doucet şi Ilaria Doucet, 1964).

Influenţa epocii de semănat asupra producţiei şi calităţii uleiului de in

Perioada Conținutul de ulei % Indicele de

semănatului sicativitate
Epoca I 39,23 175,6
Epoca a II-a 36,41 175,7
Epoca aIII-a 36,10 177,0
Epoca a IV-a 33,71 167,4
Capitolul IV – Sămânța și semănatul
SEMĂNATUL

La cultura inului pentru ulei se asigură o desime de 800-900 boabe germinabile/m2 (chiar 1000
boabe germinabile/m2 când se pot valorifica şi tulpinile), iar inul mixt se seamănă la desimea de
1400-1600 boabe germinabile/m2 care să asigure la recoltare 1200-1400 plante/m2. Cantităţile de
sămânţă necesare pentru realizarea acestor densităţi sunt de 60-80 kg/ha la inul pentru ulei şi 80-
100 kg/ha la inul mixt

Semănatul se face cu SUP-29, fără greutăţi la brăzdare, urmată de grapa lanţată care acoperă
seminţele rămase afară şi tasează uşor, la distanţa de 8-12,5 cm între rânduri. Semănatul la distanţe
mici asigură o distribuire mai uniformă a plantelor pe teren şi o dezvoltare mai echilibrată a
acestora.

Semănătoare SUP-29
 Capitolul V – Întreținerea
culturilor

Combaterea buruienilor: combaterea celor monocotiledonate și dicotiedonate cu Dual

Gold (preemergent) 1-1,5 l/ha; combatere buruieni dicotiledonate cu Basagran Forte 2
l/ha sau Dicotex 1,5 l/ha (postemergent); combatere buruieni monocotiledonate cu Agil 1-
1,5 l/ha sau Galant Super 1,5 l/ha (postemergent);

Basagran Forte Argil

Dual Gold
Capitolul V – Întreținerea
culturilor

Combaterea bolilor și dăunătorilor:

combaterea fuzariozei cu Fundazol 0,6l/ha sau
Bayleton 0,5 kg/ha; combaterea purecilor,
tripsilor  cu Decis 0,5l/ha, Fastac 0,1 l/ha; Bayleton Fastac

Irigarea: 2-3 udări cu norma de 1400-1500 m.c. apă/ha,

înainte de înflorit și în timpul umplarii boabelor.
 Capitolul VI - Recoltarea
Momentul optim de recoltare a inului
pentru ulei este de la faza de
maturitate galbenă târzie până la
maturitatea deplină când tulpinile sunt
îngălbenite, fără frunze, circa 90 % din
capsule sunt brune, iar seminţele au
culoarea specifică soiului, cu luciu
caracteristic şi sună în capsule dacă
sunt scuturate.
Recoltarea inului pentru ulei se realizează cu
combina de cereale, când umiditatea seminţelor este
de 11-12 %. La combină se fac unele reglaje specifice:
se montează cuţitul lis (cu lamă netedă), se reglează
platforma de tăiere cât mai jos, turaţia bătătorului se
reduce la 900 rotaţii/minut, distanţa dintre bătător şi
contrabătător se reglează la 12-16 mm la intrare şi 2-
3 mm la ieşire, se înlocuiesc sitele, se reduce
intensitatea ventilatorului etc. Tulpinile rămase pe
teren după batozare se balotează şi nu se pot folosi
decât pentru celuloză

Seminţele de in se condiţionează imediat după

treierat pentru a evita alterarea lor,
eliminându-se impurităţile, iar în vederea
depozitării se usucă la sub 9 % umiditate.

Capacitatea de producţie a inului pentru ulei este

redusă, situându-se, la soiurile actuale, între 2500-
3000 kg seminţe/ha. Datorită unor greşeli în
tehnologia de cultivare, producţiile medii obţinute
sunt în jur de 800-900 kg/ha
Bibliografie

• http://www.uaiasi.ro/
• https://www.gazetadeagricultura.info/
• https://mancamsanatos.ro/
• https://remontantenn.ru/
• https://agrocotcodac.ro/
• https://www.adama.com/
• https://agrii.ro/
• https://www.gettyimages.com/