Recoltarea probelor pentru

diagnosticul microbiologic
Dr. Mirela Flonta
 Proba trebuie

• recoltată la momentul potrivit (de preferat înainte de

tratamentul antibiotic)
• recoltată într-un mod care reduce la minimum
contaminarea
• recoltată într-un mod care reduce riscul de îmbolnăvire
pentru întregul personal care manipulează eșantionul
(inclusiv personalul de laborator)
• recoltată folosind echipamentul adecvat
• Identificată corect
• păstrată / transportată corespunzător
 Personalul care recoltează
• Trebuie să cunoască procedurile corecte pentru
colectarea, manipularea și transportul probelor
• Să cunoască manualul de recoltare
• Să fie capabil să explice pacientului scopul recoltării
probei și implicațiile pentru tratament și să poată obține
consimțământul informat;
• Să fie competent să întreprindă procedura
• Să cunoască principiile standard de prevenire și control
al infecțiilor
 Materiale necesare
• Pot să varieze în funcție de proba recoltată
• Utilizarea unui recipient incorect poate afecta acuratețea
rezultatelor
• Halat și mănuși de unică folosință - pot fi necesare
echipamente suplimentare de protecție personală
(mască / respirator, vizieră) în funcție de eșantion
• Tava pentru transportul materialelor
• Recipient steril adecvat specimenului (consultați
manualul de recoltare)
 Transportul probelor
• Toate recipientele trebuie să fie transportate într-o cutie
închisă (este nevoie de o cutie cu două compartimente:
unul pentru probă iar celălalt pentru cererea de analiză
dacă aceasta este pe hârtie)
• Probele trebuie trimise la laborator cât mai curând posibil
după recoltare, întrucât o întârziere poate afecta negativ
rezultatele
• Dacă transportul imediat nu este posibil, este important
să consultați manualul de recoltare cu privire la
păstrarea probelor
• Anumite probe (numite probe auto-prelevate) se
recoltează de către pacienţi, în general acasă
(pacienții vor fi instruiți privind modul corect de
recoltare a probelor).

• Recoltarea corespunzătoare este foarte

importantă pentru obţinerea unui rezultat corect. 
1. Recoltarea urinii
2. Recoltarea materiilor fecale
3. Recoltarea secrețiilor din tractul respirator
superior
4. Recoltarea secrețiilor din tractul respirator
inferior
5. Recoltarea din plăgi
6. Alte recoltări
1. Recoltarea urinii
 Recoltarea pentru urocultură

Recipient: recoltor steril cu capac filetat

(urocultor)
Volumul necesar: protocol stabilit de fiecare
laborator în parte în funție de modalitatea de
investigare: aproximativ 5 - 10 ml
 Recoltarea pentru urocultură

Momentul prelevării
 Înaintea instituirii antibioterapiei
 Optim din prima urină de dimineaţă
 Când nu se poate recolta prima urină de
dimineață se va recolta la cel puțin 2 – 4 ore de la
prima urină matinală, după repaus al ingestiei de
lichide; dacă aceste condiţii nu se respectă, se
pot obţine rezultate fals negative.
 Tehnica recoltării din jetul urinar mijlociu
• Pacientul va fi instruit privind modul de recoltare corect
 Se va recolta prima urină de dimineaţă
 spălare pe mâini, uscare
 toaleta locală
 nu se folosesc dezinfectante
 se evită igiena prea riguroasă care poate duce la sângerări
 primul jet de urină se aruncă
 se recoltează cantitatea de urină necesară în recipientul steril
de unică folosinţă, cu capac filetat
 se îndepărtează recipientul înainte de întreruperea jetului
urinar
 se înfiletează strâns capacul
 urina se transportă la laborator cât mai repede
 Recoltarea prin cateter
• Cateterul urinar se colonizează rapid cu bacterii
• Recoltarea prin portul de probă
• Recoltare pe cateter schimbat
• Urina se transferă în recipient steril cu capac filetat
• Se înfiletează strâns capacul

Practici incorecte:
1. colectarea urinii din punga cateterului
2. trimiterea către laborator a vârfului de cateter
3. recoltare prin capătul cateterului după detaşarea pungii –
porţiunea distală a tubului: contaminată (biofilm)
 Transport. Păstrare

Transport la laborator
cât mai rapid, cu prelucrare în maxim 2 ore
Întârzierile în prelucrare duc la multiplicare
bacteriană și reducerea celularității

Păstrare
La frigider 2– 8⁰C, maxim 24 ore
 Recoltarea în decurs de 24 ore
• Se ingerează 1,5- 2 l apă/24 h
• Se începe la ora 7.00 a.m.
• Se aruncă prima urină
• Se colectează toată urina până în dimineața
următoare inclusiv prima urină de dimineață
• Urina se păstrează în loc răcoros la adăpost de
lumină
• Se omogenizează urina
• Se măsoară cantitatea recoltată
• Se transferă cantitatea necesară în recipientul
steril cu capac filetat (urocultor)
2. Recoltarea materiilor fecale
 coprocultura
• Tipul probei primare: materii
fecale

 Containere şi aditivi:
coprorecoltor (recipient din
plastic transparent, cu capac
prevăzut cu lingriță) cu mediu
de transport Carry- Blair.
 coprocultura
• Pregătirea pacientului: Bolnavul este instruit, să nu
contamineze scaunul cu urină şi să recolteze imediat din scaunul
emis spontan, cu linguriţa coprorecoltorului din 3 porţiuni diferite
(din porțiuni lichide, mucoase sau cu striuri de sânge)

• Recoltarea să se faca într-un vas curat fără urme

de dezinfectant (săpun, detergent).

• Metoda alternativă de recoltare: pe suprafața scoicii

toaletei se așează o pungă de plastic pe care se defechează.
 coprocultura
• Transportul și păstrarea probelor

• După recoltare proba se transportă la laborator

cât mai repede posibil.
• Păstrarea probelor la temperatura camerei
maxim 24 ore
• Dacă transportul întârzie probele se vor păstra
la frigider (2 - 8°C) – atenție scade șansa de a
izola patogenii
 Examen coproparazitologic

• Se recoltează materii fecale proaspăt

emise;
• Se recoltează din porţiunile modificate (cu
mucus, sânge sau puroi);
• Se recoltează din mai multe porţiuni;
• Se recoltează cu linguriţa specială de
plastic din tubul de recoltare
• A nu se umple recipientul excesiv
• Se recoltează 3 probe la 2-3 zile distanţă
între ele.
• Coprorecoltor fără mediu de transport
 Teste rapide din materii fecale

• Giardia lamblia
• Helicobacter pylori
• Rotavirus, Norovirus, Adenovirus, Astrovirus etc.
• Hemoragii oculte
• Recoltarea materiilor fecale se realizează în
coprorecoltor fără mediu de transport si se
transportă la laborator în maxim 1-2 ore de la
recoltare.
 Diagnostic diaree cu Clostridium
dificille

Scala Bristol
• Recoltarea materiilor fecale se
realizează în coprorecoltor fără
mediu de transport

• Se va recolta doar scaun diareic care

ia forma recipientului în care este
recoltat (scala Bristol 6-7)

• Nu se va testa scaun format (se obțin

rezultate fals pozitive)
 coprocitogramă
• Recoltarea materiilor fecale se realizează în
coprorecoltor fără mediu de transport, din 3
zone diferite ale bolului fecal.

• Timp de o săptămână înainte de recoltare se va

evita administrarea de bariu, bismut, compuși
cu magneziu, laxative, folosirea de supozitoare
sau creme
3.Recoltarea secrețiilor din tractul
respirator superior
 Exudat faringian, exudat nazal
• Containere şi aditivi:
 tampon steril cu mediu de
transport Amies (dop
albastru) pentru efectuarea
culturilor
 tampoane sterile fără mediu
de transport (dop roșu)
pentru efectuarea frotiului
 Exudat faringian
 instruirea pacientului: să nu își facă toaleta cavității bucale înaintea
recoltării, să nu mănânce, să nu fumeze
 se așează pacientul pe scaun cu fața spre sursa de lumină, gâtul în ușoară
extensie și ceafa sprijinită de perete, cu o spatulă se apasă baza limbii, iar
în timp ce pacientul pronunță vocala A, se recoltează cu ajutorul unui
tampon de la nivelul amigdalelor, faringelui posterior, precum și a oricărei
ulcerații, exudat, leziune sau zona de inflamație evitând limba și uvula;
 Nu se va atinge cu tamponul limba, dinții, gingiile
 pentru a se putea obține o recoltare corectă este necesară o sursă bună de
lumină
 Exudatul nazal

Se introduce tamponul în nară aproximativ 2

cm la adult și 1 cm la copil, și se rotește ușor.
• Transportul și păstrarea probelor
• după recoltare proba se transportă la laborator
cât mai repede posibil, maxim 30 minute pentru
probele recoltate pe tampon fără mediu de
transport și maxim 2 ore pentru probele
recoltate pe tampon steril cu mediu de transport
Amies;
• la frigider la 2-8°C maxim 2 zile (probele cu
mediu de transport)
Diagnosticul gripei
• Se va recolta exudat
nazofaringian
• Nu este necesară recoltare din
ambele nări
• Recoltare pe tampon cu mediu
de transport lichid
Diagnosticul gripei
• Se introduce tamponul
în tubul cu mediu de
transport lichid
• Se transportă la
laborator
• Se poate păstra la 2-8˚C
4. Recoltarea secrețiilor din tractul
respirator inferior
• Se preferă probele matinale

• Înainte de recoltare pacientul cooperant este

instruit să nu mănânce, să-și clătească gura cu
apă, să se spele pe dinți iar în cazul în care are
proteză să o îndepărteze
 Sputa

Pentru probele de spută materialul necesar

este din tractul respirator inferior expectorat,
prin tuse puternică. Când tusea este uscată,
fizioterapia, drenajul postural sau inhalarea de
aerosoli înaintea expectorației pot fi de ajutor.
Saliva și secrețiile din nazofaringe nu sunt
potrivite
 sputa
Se recoltează după instruirea pacientului - să nu
expectoreze salivă sau secreții postnazale în
container.
Înainte de recoltare se va efectua igiena cavității
bucale (periajul dinților, clătirea gurii și gargară cu
ser fiziologic steril sau apă fiartă și răcită)
 Pacientul nu trebuie să-și clătească gura cu apă
nesterilă, deoarece aceasta poate introduce
contaminanți în probă
SPUTA

• Containerul trebuie să fie steril cu capac filetat

- să nu permită scurgerea produsului patologic
în cursul transportului(nu se recoltează în
placă Petri)

• Pentru recoltare se pot folosi aceleași

recipiente care se folosesc la recoltarea urinei.

• Se vor recolta 1- 2 ml

• Laboratorul va fi anunțat în cazul

diagnosticului de fibroză chistică
 Spută
• Nu există spută necontaminată cu flora comensală
• Întârzierea în prelucrarea sputei are efect distructiv
prin dezvoltarea în exces a comensalilor și
pierderea unor patogeni semnificativi
• Transport la laborator în maxim 1 oră
• Nu exista modalitati optime de conservare a
probelor.
• Refrigerarea la 4ºC previne multiplicarea
contaminantilor, conservă unii patogeni, dar scade
până la anulare izolarea altora (ex. Haemophilus
influenzae)
5.Recoltare secreții purulente
 Plăgi, colecții purulente
• Proba primară este reprezentată de: biopsie sau aspirat din plăgi
sau colecții purulente, la nevoie tampoane din plăgi sau colecții
purulente
• Nu se va recolta din escare
• Se va folosi de preferință recoltarea prin aspirare cu siringa sau
biopsie
• Se va evita recoltarea de tampoane sterile cu mediu de transport
Amies atît cât este posibil
• Se pot folosi când este cazul tampoane sterile fără mediu de
transport pentru frotiu.
• Nu se folosesc tampoane de bumbac
• Nu se folosesc vacutainere.
• Nu se folosesc anticoagulanți
 Plăgi, colecții purulente
• recoltarea cu tampon steril, deși este frecvent
folosită, poate ridica probleme de diagnostic
microbiologic dacă prelevarea se face de la
suprafața plăgii
• De preferat recoltarea aseptică prin biopsie, cu
debridare
• Plaga va fi curățată anterior recoltării
6. Alte recoltări
 Infecții oculare
• Proba primară este reprezentată de:
– tampoane conjunctivale,
– colecție purulentă,
– lentile de contact
• Se vor folosi:
• tampoane sterile cu mediu de transport Amies pentru cultură,
• tampoane sterile fără mediu de transport pentru frotiu
• un recipient steril cu capac filetat (ex: urocultor) pentru colecție
purulentă sau lentile de contact.
• Nu se folosesc vacutainere.
• Nu se folosesc anticoagulanți
 Secreții oculare
Recoltare
înainte de toaleta feței
Înainte de terapia antimicrobiană, topică, sistemică sau
corticoterapie
Înainte de machiaj
 
Pacientul se așează pe scaun cu capul pe spate. Cu policele
stâng se coboară pleoapa inferioară, pentru a evidenția
fundul de sac conjunctival, din care se recoltează material
Transportul probelor și însămânțarea trebuie făcute imediat
 Secreții otice
• Proba primară este reprezentată de: aspirat din
spatele timpanului, tampon mic în cazul în care
timpanul este perforat
• Se vor folosi tampoane sterile cu mediu de transport
Amies pentru cultură, tampoane sterile fără mediu de
transport pentru frotiu.
• Nu se folosesc vacutainere.
• Nu se folosesc anticoagulanți
• Transportul probelor catre laborator se face in
maximum 2 ore de la prelevare.
• probele prelevate pe tampoane în tuburi cu mediu de
transport pot fi păstrate până la 24 h,
Diagnosticul infecțiilor cu dermatofiți
• Probele sunt reprezentate de:
– raclate epidermice, unghiale sau fire de păr.
• Recoltarea se efectuează prin raclarea unei
porțiuni de epidermă sau unghie, cât mai
aproape de țesutul sănătos, cu ajutorul unui
bisturiu; firele de păr afectate sunt prelevate prin
smulgere cu o pensetă
• probele vor fi introduse în recipiente sterile (ex
urocultor) și transportate la laborator
• în nici un caz nu vor fi păstrate la frigider
 Referințe
1. Tratat de microbiologie clinică ediția a II-a
2008 Dumitru Buiuc
2. European Manual of Clinical Microbiology
1st edition 2012
3. UK Standards for Microbiology investigations