DE PAŞTI

OBICEIURI ŞI TRADIŢII
 Paştele este cea
mai importantă
sărbătoare creştină
a anului.
Sărbătoarea
Paştelui poate fi
asociată cu
primăvara.
Retrezirea naturii
simbolizează viaţa
pe care creştinii au
câştigat-o prin
crucificarea şi
Învierea lui Iisus.
 Simboluri pascale
Oul colorat şi împodobit – simbolul Mântuitorului
care părăseşte mormântul şi se întoarce la viaţă,
precum puiul de găină ieşit din găoace;
Mielul–victoria vieţii asupra morţii ;
Iepuraşul–apare în Germania pe la 1590
simbolizând fertilitatea;
Liliacul – expresie a purităţii;
Fluturele – a cărui ieşire din crisalidă, în altă formă,
aminteşte de Învierea lui Iisus;
Lumânarea-lumina lui Hristos asupra întunericului
păcatului.
 Vopsirea ouălor de
Paşti este o tradiţie
răspândită la toate
popoarele, oul roşu fiind
o adevărată emblemă a
sărbătorii, legându-l de
răstignirea lui Iisus
Hristos.
Mironosiţele, cele trei
Marii
care l-au jelit pe Iisus, au
adus ouă, ca prinos, la
picioarele Lui, iar acestea
s-au înroşit de la sângele
jertfirii.
Ciocnitul ouălor se face
după reguli ce diferă de
la o zonă la alta.
 În Bucovina, în
noaptea de
Înviere, fetele se
duc în clopotniţă
şi spală limba
clopotului cu apă
neîncepută. Cu
această apă se
spală apoi fetele,
în zorii zilei de
Paşti, ca să fie
frumoase tot
anul.
 În zona Câmpulung
Moldovenesc, fiecare
gospodar pregăteşte un coş
pascal care va fi sfinţit şi
binecuvântat de preot în
curtea bisericii.
În coş este o farfurie pe care
se pun seminţe de mac (ce
vor fi aruncate în râu pentru
a alunga seceta), sare (ce
va fi păstrată pentru a
aduce belşug), zahăr (va fi
folosit de câte ori vitele vor
fi bolnave), făină (ca rodul
grâului să fie bogat), ceapă
şi usturoi (cu rol de
protecţie împotriva
insectelor).
Deasupra farfuriei se aşează
pasca, şunca, brânza, ouăle
roşii,dar şi încondeiate,
bani, flori, peşte afumat,
sfeclă roşie cu hrean,
prăjituri.
În părţile Sibiului,
de Paşti, se
împodobeşte un
pom (un arbust)
asemănător cu
cel de Crăciun.În
locul globurilor se
agaţă ouă vopsite
(golite de
conţinutul lor).
Pomul poate fi
aşezat într-o
vază, sporind
astfel farmecul
sărbătorii.
În Argeş, printre
dulciurile
pregătite de
Sfintele Paşti, se
numără covrigii
cu ou (10-15 ouă
la 1 kg de făină).
Fiecare gospodar
se străduieşte să
pregătească o
astfel de
delicatesă, care
este şi simbolul
belşugului.
La Călăraşi, la slujba
de Înviere,
credincioşii aduc în
coşul pascal ouă
roşii, cozonac şi
cocoşi albi. Datina
din străbuni spune
că, atunci când
cocoşii cântă,
Hristos a înviat! Cel
mai norocos este
gospodarul al cărui
cocoş cântă primul,
semn că în casa lui
va fi belşug în acel
an. După slujbă,
cocoşii sunt dăruiţi
oamenilor săraci.
 În Maramureş, în
zona Lăpuşului, în
dimineaţa de Paşti,
copiii până la 9 ani
merg la vecini şi la
prieteni să anunţe
Învierea Domnului.
Gazda dăruieşte
fiecărui urător un
ou roşu. Se spune
că pragul casei
trebuie trecut mai
întâi de un băiat,
pentru ca în acea
gospodărie să nu fie
discordie tot restul
anului.
 În Banat, se practică
tradiţia tămâierii
bucatelor, apoi fiecare
mesean primeşte o
linguriţă de paşti
(vin+pâine sfinţită).
În dimineaţa zilei de
Paşti, copiii se spală
pe faţă cu apă
proaspătă de la
fântână în care s-au
pus un ou roşu, un ban
şi fire de iarbă verde
pentru a le aduce
sănătate, frumuseţe şi
noroc.
 În Ţara Moţilor, în
noaptea de Paşti se
ia toaca de la
biserică, se duce în
cimitir şi este păzită
de feciori. Dacă nu
au păzit-o bine şi a
fost furată, aceştia
sunt pedepsiţi ca a
doua zi să dea un
ospăţ din care se
înfruptă atât “hoţii”,
cât şi “păgubaşii”.
Dacă cei care au
încercat să fure
toaca nu au reuşit,
atunci ei vor fi aceia
care vor da ospăţul.
 În jud. Satu Mare, în
zonele locuite de
germani, a doua zi de
Paşti, fetele se
pregătesc cu mâncare,
ouă roşii şi prăjituri în
aşteptarea băieţilor
care vin la stropit. Ei
stropesc fetele cu
parfum sau cu apă. Apoi
se adună toţi acasă la
unul din membrii
grupului unde sunt
serviţi cu bunătăţi. Tot
grupul merge apoi la
Bal, care este prima
petrecere de după
ieşirea din Postul
Paştelui.
În urma influenţelor
occidentale, copiii
primesc acum ouă
de ciocolată pe care
le aduce Iepuraşul.
În folclorul
popoarelor catolice
se spune că, în Joia
Mare, clopotele
bisericilor pleacă la
Roma să aducă ouă
roşii, pe care le
ascund prin grădini
pentru a fi găsite de
copii. Cel care adună
cele mai multe ouă
va fi norocos tot
anul.
 ŞTIAI CĂ...
• Se spune că aduce noroc să porţi haine noi
de Paşti?
• Austriecii împodobesc cu frunze şi flori
ouăle pe care le introduc apoi, legate într-
un ciorap, în vopsea, modelul păstrându-se
alb? Românii folosesc şi ei frunze de
pătrunjel sau leuştean pentru decorarea
ouălor?
• Bulgarii ciocnesc în noaptea de Înviere un
ou de zidul bisericii?
• Germanii strâng la un loc toţi pomii de
Crăciun, care ard apoi în “Focul de Paşti”,
simbol al trecerii iernii şi venirii primăverii?
• Sătenii din Rusia aruncă pe apă cojile de
la ouăle de Paşti, deoarece există
credinţa că acestea le ajută pe raţe şi
gâşte să ouă mai des?
• A doua zi de Paşti, în Statele Unite, copiii
se întrec la rostogolit ouă pe iarba din
faţa Casei Albe?
• Micuţii belgieni împletesc cuiburi din fân
pe care le ascund în iarbă, pentru ca
iepuraşul de Paşti să le umple cu dulciuri
şi cadouri?
• În Joia dinaintea Paştelui, copiii din
Suedia se costumează în vrăjitoare şi
colindă toate casele, primind în dar
dulciuri sau bani?