PIATA TURISTICA

CUPRINS
Continut si caracteristici
Cererea si consumul
Particularitatile cererii si consumului
Sezonalitatea activitatii turistice
Oferta si productia turistica
Preturile produselor turistice
 Continut si caracteristici

= piaţa turistică, parte integrantă a pieţei, în

general, şi a pieţei serviciilor, în particular,
este reprezentată de totalitatea
tranzacţiilor (actelor de vânzare-
cumpărare) al căror obiect îl constituie
produsele turistice, în legatură cu
relaţiile pe care le generează, cu spaţiul
geografic şi cu timpul în care se
desfăşoară.
 Caracteristici ale pietei
- Complexitatea (alcatuita din elemente tangibile si
intangibile)
- Caracterul fragmentat (multitudinea formelor de
turism si implicit, a segmentelor)
- Opacitatea (oferta “invizibila”)
- Fiecare ofertant/producator reprezinta un mic
monopol determiand aparitia structurilor specifice
concurentei imperfecte
- Elasticitate si dinamism, hipersensibilitate la
variatiile macromediului
- Mobilitatea cererii
- Concentrare in timp si spatiu (sezonalitate)
- Varietatea formelor de manifestare
 METODE
R EMENT DE
AG SERVIRE

PRODUS
TURISTIC
MANC
AR
BAUTU E
RA

Z ER V A RI
RE

CAZARE
MASA
A R T II, J O CU RI TRANSPORT ATMOS
FERA
P
M B A R C A TIUNI
A
 Cererea si consumul
CEREREA = totalitatea persoanelor care se
deplaseaza periodic si temporar in afara resedintei
obisnuite pentru alte motive decat o activitate
remunerata.
CONSUMUL TURISTIC = expresie a intalnirii
cererii cu oferta, ansamblul cheltuielilor efectuate
pentru bunuri si servicii avand o motivatie turistica.
CONSUMUL > CEREREA
datorita autoconsumului (resedinte secundare,
rude si prieteni, vacante sociale)
 Particularitatile cererii
a) Motivatii diverse
psihocentrici (nelinistiti, tematori, cauta
securitatea,prefera locuri cunoscute, familiare, solicita
aranjamente organizate)
cvasipsihocentrici
Turisti mid-centrici (mediocentrici)
cvasialocentrici
alocentrici (dispusi pt noi experiente, cauta
varietatea, aventura, prefera calatoriile individuale in afara
granitelor, destinatii exotice)
b) Complexitate si eterogenitate
c) concentrare in timp (sezonalitate),in spatiu (formarea
fluxurilor turistice) si in motivatie.
 SEZONALITATEA ACTIVITATII TURISTICE

Oscilatiile sezoniere se concretizeaza

printr-o mare concentrare a fluxurilor de
turisti in anumite perioade ale anului
calendaristic.
IMPLICATII ASUPRA:
Activitatii turistice
Turistului
Celorlalte ramuri
 Implicatii asupra activitatii turistice
- Utilizarea incompleta a bazei materiale
- Utilizarea incompleta a fortei de munca

- Efecte asupra costurilor si a calitatii

- Efecte asupra rentabilitatii
- Scaderea nivelului de satisfactie al consumatorilor
- Suprasolicitaea bazei materiale
 Implicatii asupra turistului

- Aglomeratia
- Timpul de asteptare
- Neconcordanta intre calitatea si pretul
serviciilor turistice
- Oboseala fizica si psihica
 Implicatii asupra celorlalte ramuri ale
economiei
- Solicitari suplimentare fata de unele
domenii (transporturi, industria alimentara,
agricultura, comert)
- Ocuparea periodica si limitata a unei mase
insemnate de angajati cu redistribuirea lor
din alte sectoare sau zone
 CAUZELE SEZONALITATII
- Naturale ( succesiunea anotimpurilor,
conditiile de clima, varietatea si
atractivitatea valorilor culturale,
periodicitatea manifestarilor (targuri,
festivaluri, etc)
- Economico-organizatorice (structura
anului scolar si universitar, regimul
concediilor, cresterea duratei timpului liber
si redistribuirea acestuia, obiceiuri, etc.
 TIPURI DE OSCILATII

- O singura perioada de sezon (litoralul:

mai-septembrie)
- Doua perioade de sezon (statiunile
montane: decembrie-martie si mai-
septembrie)
- Fara concentrari semnificative (statiuni
balneare)
 Activitate cu doua sezoane

70
60
50
40
30 frecventa

20
10
0
I III V VII IX XI
Activitate cu un singur sezon

70
60
50
40
30 frecventa

20
10
0
I III V VII IX XI
 Metode de cuantificare a
sezonalitatii

- Indicii de sezonalitate
- Coeficientul de concentrare Gini corectat
- Coeficientul de concentrare
lunara/trimestriala
 Indicii de sezonalitate
Trim Trim Trim Trim Tot 1. Calculul mediilor partiale
I II III IV an (lunare sau trimestriale)

Anul 870 1080 1934 1421 5305 3552

1 XI   888
4 ani
4
Anul 704 1046 2248 1151 5149
2 4667
X II   1166 ,75
4
Anul 808 1234 1793 995 4830
3
7980
X III   1995
Anul 1170 1307 2005 741 5223 4
4
4308
X IV   1077
Tot 3552 4667 7980 4308 4
trim
 Indicii de sezonalitate
Trim Trim Trim Trim Tot 2. Calculul mediei generale
I II III IV an (media mediilor partiale)

Anul 870 1080 1934 1421 5305 888  1166 ,75  1995  1077
X   1281,69
1 4 trimestre

Anul 704 1046 2248 1151 5149

3. Calculul indicilor de sezonalitate
2
prin raportarea (impartirea)
mediilor partiale la media
Anul 808 1234 1793 995 4830
3 generala)
888
iI   0 ,69
Anul 1170 1307 2005 741 5223 1281,69
4
1166 ,75
iII   0 ,91
Tot 3552 4667 7980 4308 1281,69
trim
 Indicii de sezonalitate
Trim Trim Trim Trim Tot
I II III IV an 1995
iIII   1,56
Anul 870 1080 1934 1421 5305 1281,69
1
1077
Anul 704 1046 2248 1151 5149 iIV   0 ,84
2 1281,69

Anul 808 1234 1793 995 4830 TOTAL= 4

3  Se poate observa o
concentrare a
Anul 1170 1307 2005 741 5223
4
activităţii în
trimestrul III.
Tot 3552 4667 7980 4308
trim
 Coeficientul de concentrare Gini corectat

n
n pi  1
2

CGC  i 1
n1
unde:
- n reprezintă. numărul momentelor (elementelor)
seriei,
- pi este ponderea la unitate a fiecărui
element al seriei, deci  pi  1
Exemplu: Ştiind că sosirile turiştilor străini în România
înregistrează următoarea distribuţie: tr. I -17,6%, tr. II
-24,9%, tr.III.-36,1%, tr. IV -21,4%, să se calculeze
Coeficientul de concentrare Gini corectat.

CG 
 2 2 2

4   0 ,176    0 ,249    0 ,361   0 ,214   1
2
 0 ,16
4 1

Coeficientul de concentrare Gini corectat ia valori în

intervalul [0,1]. O valoare apropiată de zero exprimă
o distribuţie mai uniformă a fenomenului (o
sezonalitate mai redusă), iar o valoare apropiată de
unu evidenţiază o concentrare a fenomenului (o
sezonalitate accentuată).
 Coeficientul lunar sau trimestrial de trafic
(coeficientul de intensitate a traficului) se
determină raportând numărul turiştilor din luna
(trimestrul) cu trafic maxim la numărul turiştilor din
luna (trimestrul) cu trafic minim.
Exemplu: Să se calculeze coeficientul
trimestrial de trafic, cunoscând următoarele
date: tr. I - 1170 mii sosiri, tr. II - 1307 mii sosiri,
tr. III - 2005 mii sosiri, tr.IV - 741 mii sosiri.
2005
Ct   2 ,7
741

Respectiv în trimestrul III cererea/circulaţia turistică

este de 2,7 ori mai intensă decât în trimestrul IV.
Solutii de atenuare a sezonalitatii
- Dezvoltarea si diversificarea ofertei de
programe (atagerea de noi zone in circuitul
turistic, amenajari suplimentare,
imbunatatirea serviciilor de agrement)
- Practicarea unor preturi diferentiate
(facilitati, gratuitati)
- Intensificarea eforturilor promotionale
- Masuri organizatorice (organizarea
manifestarilor stiintifice, cultural-artistice si
expozitionale in extrasezon)
INTERMEDIARII PE PIATA TURISTICA
• https://youtu.be/qhyt9vgdJtw

• https://youtu.be/xdXCFPS9RGw
 INTERMEDIARII PE PIATA TURISTICA
1. Agentii de vânzare cu amănuntul (revanzatoare, detailiste)
- vând direct către consumator.
2. Turoperatorii
- concep si comercializeaza servicii și pachete care urmează să fie oferite agențiilor
de vânzare cu amănuntul
3. Sistemul de distribuție globală (GDS)
- ofera acces la baze de date ale furnizorilor de servicii turistice, folosind o rețea
extinsă de profesioniști cu amănuntul.
- Se axeaza pe vanzarea de bilete de avion, bilete de tren și camere de hotel.
- Ei percep o taxă de la furnizorul de servicii
4. Sisteme de distribuție pe internet (ID-uri)
- Conecteaza furnizorul de servicii cu utilizatorul final.
- În general, vind: cazare, bilete de avion si rent a car.
- Percep comisioane de rezervare.
5. Sistem central de rezervare central (CRS)
- Conectează furnizorul de servicii turistice ID-uri sau GDS.
- este util pentru furnizorii mici care nu pot avea acces la GDS.
- Reprezintă prestatorul de servicii în activitățile de promovare.
- percep taxe sau comisioane fixe
 Noii intermediari on-line

1. Motoarele de căutare (meta search)

- Toate motoarele de căutare sau browsere.
- Nu au propria lor bază de date.
2. Canale de pagini sociale web care oferă reduceri importante la diferite
servicii si produse. Diferite platforme
3. Agentii de turism online

Pentru turist:
avantaje: produse la prețuri reduse.
dezavantaje: - Prepaid, cupoane cu data de expirare.

pentru compania de turism

avantaje: niveluri ridicate de vânzări, accesul la clienti noi, vânzări rapide
dezavantaje: scăderea prețurilor, imposibilitatea de fidelizare a clientilor
• https://adnanamatei.ro/booking-si-airbnb-co
mpetitie/
• https://adnanamatei.ro/hotel-versus-airbnb-p
erspectiva-de-hotelier/
• https://adevarul.ro/tech/internet/tehnologia-a
-schimbat-calatoria-1_52e40ac2c7b855ff56c
b16d6/index.html
• https://www.profit.ro/must-read/hotelierii-se-
tem-ca-devin-dependenti-de-booking-si-se-
plang-ca-portalul-le-cere-comisioane-foarte-
mari-dar-nici-nu-mai-pot-fara-el-15424966
• https://www.bbc.com/news/business-
46452374
• https://www.turism20.ro/2019/07/trenduri-
agentii-turism-online-romania/
• https://www.turism20.ro/2018/10/travelhack
-bucharest-editia-a2a/
• https://yourporter.com/blog/what-is-
different-in-bookingcom-for-airbnb-hosts
• http://www.mihaijurca.ro/airbnb-sau-
booking
• https://www.reuters.com/article/us-thomas-
cook-grp-investment-explainer-
idUSKBN1W804O
• https://airlinestravel.ro/noul-thomas-cook-
revine-online-brandul-thomas-cook-este-
detinut-de-fosun.html

• https://www.travelpulse.com/news/tour-
operators/tour-operators-see-big-role-for-
travel-advisors-in-recovery.html
 Oferta turistica

- Potentialul turistic (atractii naturale si

antropice)
- Baza materiala specifica (cazare,
alimentatie, agrement, tratament) si
infrastructura generala
- Forta de munca
- Serviciile
 Particularitatile ofertei turistice
a) conţinut eterogen şi în acelaşi timp
complex
b) rigiditate
c) creşterea diversificată
d) adaptabilitatea parţială şi imperfectă la
cerere

subutilizare insuficienţa
 Preturile produselor turistice
- Se diferentiaza in timp (sezonalitate) si spatiu
(locatie) in functie de producator (confort,
experienta, notorietate) si consumator (reduceri in
functie de categoria socio-profesionala)
- Caracter inflationist (inflatia prin costuri, inflatia prin
cerere, inflatia importata)
- Formarea relativ independenta de raportul oferta-
cerere (asociatii profesionale, lanturi voluntare)
- Influenta limitata asupra consumului (existenta
factorilor subiectivi)