Вставка рисунка

Localitatea de
baştină Zubreşti
A efectuat : Nicolaev Diana
 Legenda satului Zubrești
Se zice că odinioară îi pierise lui Ştefan Vodă multă oaste şi ca să-şi
o tocmească la loc, s-a dus să caute oşteni şi printre răii din inchisori.
Şi venind într-o ocnă de sare a zărit nişte oameni foarte zdraveni.
Aceştia erau Zubrea haiducul cu cei doi ficiori ai săi şi cu alţi haiduci
din ceata sa. Şi cum săpau la sare i-a întrebat pre dânşii Domnul :
—Vi-i greu, hai ?
—Greu, greu, Doamne ! — a răspuns Zubrea haiducul.
—Măi, eu vă ert osânda, vă slobod din gherlă şi vă voiu milui şi cu
daruri, dacă mă veţi ajuta să stârpesc nişte cete de tătari de pe valea
Bacului şi a Ichelului, de care nu mă pot
mântui ; că nu vor să plătească nici un bir şi es necontenit la şleahuri
pentru prădăciuni.
—Mergem, Doamne, unde-i porunci, numai să scăpăm din ţintirirnul
ista ! — răspunseră haiducii.
Şi a pornit ceata alcătuită din haiducii lui Zubrea,
supravegheată de oştenii şi căpitanii domneşti, spre acele
locuri de pe Bac şi Ichel. într-o noapte au zătrit pe tătarii lui
„Truş-han" , cari aveau staniştea pe moşia Truşenilor de azi.
In alt noapte i-au stârpit pe tătarii de pe Ichel, cari aveau
staniştea unde sunt Zubreştii de azi. Cei cari au rămas teferi
şi-au luat lumea-n cap şi au fugit îţi pustie.
Şi le-a dăruit Ştefan Vodă căpitanilor moşii şi oştenilor
răzeşii pe aceste locuri, pentru ca să-şi facă sate. Şi i-a
miluit cu mici răzeşii şi pe ocnaşii din ceata lui Zubrea
haiducul.
Şi au întemeiat căpitanii sate înconjurate de hindichiuri cu
gard pe locurele rămase pustii.
Hergheliile de cai, turmele de oi, cirezile şi
tamazlâcurile de vite albe rămase de la tătari şi le-a luat
Ştefan Vodă sie-şi; dar a lăsat şi oştenilor o parte, ca să
aibă cu ce-şi porni gospodăria în noile locuri.
Oştenii şi haiducii cari n'aveau femei şi-au oprit cu de-a
sila şi câte o tătăroaică mai potrivită, ca să aibă cine-i
spăla, cine le face o fiertură sau o azimă, şi să le miroasă
a femeie în case şi bordeie; căci, de, era pustietate pe
aceste locuri, şi nici ţipenie de moldovancă nu se
pomenea.
Şi aşa s-au întemeiat satele Truşenii şi Zubreşti şi altele
în această margine de ţară.
 Gheorghe V. Madan
Haiducul Zubrea
Intrarea în sat
O parte a satului de la înălţime
Răscrucea de la intrarea în sat
Date geografice
 Satul este atestat la 1 septembrie, 1622.
 Zubrești este un sat și comună din raionul Strășeni.
 Distanţe: până la Străşeni – 18 km, până la
Chişinău – 38 km. Suprafaţa – 2.421 ha.
 Satul este situat la 47.238830 - latitudine nordică
și 28.527305 - longitudine estică, având o
suprafață de aproximativ 2.36 kilometri pătrați, cu
un perimetru de 9.70 km.
 Comuna Zubrești are o suprafață totală de 24.16
kilometri pătrați, fiind cuprinsă într-un perimetru
de 27.89 km. Zubrești este unicul sat din comuna
cu același nume.
 Date demografice
 În anul 1997, populația satului Zubrești a fost estimată la 3675 de
cetățeni.

 Conform datelor recensământului din anul 2004, populația satului

constituie 3186 de oameni, 50.47% fiind bărbați iar 49.53% femei.
Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel: 99.62% -
moldoveni/români, 0.13% - ucraineni, 0.13% - ruși, 0.13% - alte
etnii.
 Agenţi economici – 13, incl SA Zubreşti cu fabrica de vinuri, şi 830
ha terenuri agricole, brutărie, 12 magazine şi baruri. Biserica
Arhanghelul Mihail. Liceul teoretic cu 400 elevi şi 27 pedagogi.
Oficiu al medicilor de familie, farmacie, grădiniţa de copii, casa de
cultură, 2 biblioteci, oficiu poştal, 2 stadioane, 2 monumente, 850
fântâni.
 În satul Zubrești au fost înregistrate 1058 de
gospodării casnice la recensământul din anul
2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau
3186 de persoane, iar mărimea medie a unei
gospodării era de 3.0 persoane.
 Gospodăriile casnice erau distribuite, în
dependență de numărul de persoane ce le
alcătuiesc, în felul următor: 21.74% - 1
persoană, 20.79% - 2 persoane, 19.09% - 3
persoane, 20.70% - 4 persoane, 11.06% - 5
persoane, 6.62% - 6 și mai multe persoane.
Istoria satului
 Zubreştiul este o localitate mare, situată în
regiunea codreană, plină de vii şi livezi, cu
păduri dese şi încărcate de taine, pe şoseaua
dintre Chirianca şi Recea.
 În apropiere se poate vedea un deal cu
înălţime de 299m. Zubreştenii de azi vin din
răzeşii de cândva, care au întemeiat satul,
treptat-treptat l-au lărgit.
 Această aşezare umană, pe atunci o silişte mică, a fost atestată
pe timpul domniei lui Ştefan II Tomşa ( Documente privind
istoria României. Veacul XVII. A. Moldova. Vol. V. Bucureşti,
1957).
 Cercetătorul Vladimir Nicu, într-un articol publicat în ziarul
Viaţa satului încă în 1993 mai depistează şi alte atestări (înafară
de cea din generic) documentare: 8 august, 1668, 20 febr. 1674,
24 apr. 1677, 16 iulie 1680, 23 iulie 1716 şi încă vreo câteva.
 Cu regret însă cercetătorul nu ne arată sursele şi nu ne pune la
curent cu informaţiile respective. Posibil că nu-i permitea spaţiul
de ziar acordat de redacţie. Dar noi putem să ne dăm seama că
în toate aceste date cronologice sunt avizaţi nişte boieri demitari
din partea locului sau de la domnia Ţării Moldovei, care au avut
o oarecare atribuţie la acest sat, care pe atunci era o mică selişte.
Putem să-i numim şi noi pe: Ştefan , căpitanul Gavriil, pe
Grigoraş , fiul vornicului.
 În sec. XIX printre răzeşii din Zubreşti se infiltreză şi
reprezentanţi ai altor categorii sociale, cum ar fi
podporucikul Atanasie Gaios, în 1821, urmaşii lui
Constantin Cristea, în 1888, ş.a. În 1808, administraţia
rusă face un recensământ şi acu înregistrează în
condice 48 de gospodari. Scopul acestui recensământ a
fost stoarcerea de biruri. Deci, toţi au fost supuşi
birului.
 La recensământul din 1817 au fost înregistraţi toţi
gospodarii satului cu soţiile şi copiii lor-98 de răzeşi,
iar printre ei şi 12 familii de mazili privilegiaţi de
domnie.
 Biserica
 Biserica, edificată în 1788 din bârne şi acoperită cu
snopi de stuf, degradase, lemnul putrezise şi
gospodarii satului în 1813 deja porniseră alături
construcţia unei noi biserici, dar şi aceasta din
lemn.Abia în 1897 a fost ridicată o nouă biserică din
piatră, care e cea pe care o are satul şi în ziua de azi.
 Din 1813 biserica deţinea câteva cărţi religioase,
foarte scumpe (care au provocat şi conflicte).
 Biserica mai avea şi o şcoală parohială bisericească.
Morile de vânt
 În ultimele decenii ale sec. XIX pe dealurile din
jurul satului îşi învârteau aripile de lemn 28 de
mori de vânt, dar deja în 1910 rămăseseră numai
10, în 1923 – numai 2, fiindcă în locul lor de acum
funcţionau 2 mori cu aburi.
Instituţii ale satului
 Kolhozul Drujba din Zubreşti, specializat în viticultură,
pomicultură, tutunărit şi creşterea animalelor, în 1970 a
obţinut un profit de 969 mii ruble. Dar spre sf. XX a dat
faliment.
 Biserica din Zubreşti a funcţionat tot timpul, fără
întrerupere, având un paroh dârz şi înţelept – Ion Burlacu
 Clădirea şcolii medii, azi liceu, a fost dată în exploatare
în 1973. Până acum a dat 40 de promoţii de elevi.
 Satul deasemea deţine şi o grădiniţă pentru copii
Liceul teoretic Zubreşti
Grădiniţa Zubreşti
Hospice-ul Carolina de Nord
 Aici 15 pacienti care sufera de boli incurabile se
afla sub supravegherea personalului medical din
Hospice-ul Carolina de Nord din Zubreşti.
 Centrul poarta numele acestui stat pentru ca de
acolo au venit banii necesari pentru infiintarea lui.
Acesta este primul hospice pentru ingrijiri
paliative, adica pentru acordarea de asistenta celor
care nu mai raspund la tratament curativ.
Azilul de bătrâni Carolina de Nord
 Grupul de voluntari din Zubreşti
Grupul de voluntari Zubreşti în frunte cu un alt grup de americani, de la
Corpil Păcii au iniţiat mai multe proiecte pentru îmbunătăţirea satului din
mai multe perspective.
Aceştea au iniţiat un program de curăţare a satului, un alt program sportiv
,, O minte sănatoasă într-un corp sănătos,, şi au adus investiţii în
renovarea parcului pentru copii, grădiniţei. Aceştea au organizat un all
program : ,, Şcoala de engleză,, în cadrul căruia doritorii de a învăţa limba
o pot face gratis.
Parcul pentru copii
Stadionul
Primăria satului Zubreşti
Monumentul unui erou necunoscut
Izvoarele satului
Fabrica de vin
Oficiul poştal
Policlinica