Femeia în familia

domnească

A efectuat: Nicolaev Diana

 Obiectivele:
O Identificarea ocupaţiilor doamnei
O Stabilirea raportului dintre domn şi doamnă
O Identificarea doamnelor în spaţiul public
 Cuprins:
O Introducere
O Viaţa la nivel de casă domnească
O Ocupaţiile doamnei
O Doamna în raport cu Domnul
O Exemple de Doamne care sau afirmat în
spaţiul public
O Concluzii
O Bibliografie
 Introducere
O În epoca medievală imaginea Domnului era
intregită prin căsătorie. Crearea familiei interesa,
în primul rând, spaţiul public în scopul asigurării
exercitării puterii în stat. Căsătoria avea menirea să
disciplineze senzualitatea, inclusiv şi a Domnului.
La nivel de casă dominantă erau adoptate strategii
anumite în încheierea căsătoriilor.
O Domnii îşi căutau soţii din rândul neamurilor
stăpânitoare în ţările vecine sau din familiile
marilor boieri din ţară.
 Contextul politic şi circumstanţele în care au fost
formate aceste cupluri au o specificitate ,,
monarhică,,. Ele erau menite să aducă avantaje
pentru soţi: speranţe, confirmări, legitimări în ţară
sau în regiune. Prin căsătoriile contractate erau
obţinuţi aliaţi interni sau externi, fiind fortificată
puterea dobândită. Solidaritatea obţinută prin
căsătorie asigura imaginea şi securitatea Domnului.
 Deasemenea, proiectele matrimoniale, nu
întotdeauna, au împăcat familii. În istoria românilor
ave cazuri când femeia a reprezentat cauza
conflictului.
 Viaţa în palatul domnesc
O Femeia – Doamna Ţării îşi ducea viaţa în giniceu, în
mare parte. Giniceul oficializa izolarea femeilor.
O Obiceiul giniceului începe pe la mijlocul secolului al
XVI-lea.
O Giniceul reprezeta un spaţiu închis, unde guverna femeia.
,,Odăile Doamnei,, în palatul voievodal era un spaţiu
închis, unde pătrundea Domnul şi slujitorii nominalizaţi.
O La sărbători domnul apărea încojurat de dregătorii săi,
iar ,,în jurul doamnei stăteau soţiile marilor boieri,
îmbracate în mătase şi strălucind de colane şi brăţări.
(Călători, V, 1973).
O Lumea Doamnei avea ierarhia ei bine definită, doamna
îndeplinind funcţii asemănătoare cu cele ale soţului.
O În giniceu avea loc toaleta femeilor, fardatul cînd se
dădeau cu suleminitură. Tot aici erau născuţi şi crescuţi
copiii.
O În geniceu exista un spaţiu pentru socializare, unde în
straie de casă, femeile ajutate de roabe coseau gherghef,
brodau obiecte de vestimentaţie, acopereminte sau obiecte
pentru locaşuri de cult.
O Se presupune că aici mai exista şi o atmosferă culturală:
se citea, se scria, se ruga.
O Doamnele foarte rar erau singure. Ele erau înconjurate de
jupânese, de copii nevârstnici de fete de casă, de slujnice
si doici.
Doamna în raport cu Domnul
O În raport cu domnul Ţării, doamna reprezenta, de
obicei, prototipul Mariei, adică cuminte,
ascultătoare şi într-o stare permanentă de
maternitate, iar în public ea era ,,mută,,.
O Au fost însă şi doamne care s-au manifestat în viaţa
publică, exercitându-şi puterea în public. Izvoarele
atestă doamne autoritare în societatea medievală
românească. Printre acestease înscriu: Chiajna-fiica
lui Petru Rareş şi soţia lui Mircea Ciobanu,
Elizaveta Movilă – soţia lui Ieremia Movilă etc.
 Doamne care sau afirmat în
spaţiul public
O Doamnelor ce li se permitea părăsirea
giniceului sunt văduvele.
O Uneori doamna ieşită din giniceu apărea
domnitoare în spaţiul public.
O Rar cînd este atestată în acte cu titulatura
domnească: Io Doamna Maria fiica lui Petru
Şchiopu, Io Doamna Marghita: Elizaveta
Voievodeasa, Io Doamna Stanca – mama lui
Nicolae Patraşcu.
 Elizaveta Movilă
O Se intitula ,,Voevodeasă, Doamnă a Ţării
Moldovei,,. Aceasta şi-a extins autoritatea înafara
giniceului şi asupra spaţiului public. Ea şi-a
stabilit o nouă identitate, aproape masculină,
superioară condiţiei de soţie şi de mamă de Domn.
O Elizaveta Movilă s-a impus cu autoritate iniţial în
giniceu, apoi în faţa Ţării. Iniţial a fost preocupată
de educaţia copiilor, apoi de căsătoria reuşită a
fetelor. Relaţiile Movileştolor cu Polonia s-au
datorat în mare parte Elizavetei Movilă, datorită
implicării doamnei în actul guvernării.
O Doamna Elina, soţia lui Matei Basarab, şi-a
asumat responsabilităţi deosebite pentru o
doamnă a Ţării. Izvoarele atestă
corespondenţa ei cu Principele Transilvaniei
şi cu sibienii.
O Doamna Elina este cunoscută şi pentru
asocierea la acţiunile spirituale şi culturale.
Activitatea sa înafara giniceului s-a datorat,
nu în ultimul rând, faptului că acesta nu se
îngrijeade copii. Fiul ei Matei, murise prunc.
 Ruxandra Lăpuşneanu
O Ruxandra Lăpuşneanu a rămas văduvă
la 33 ani, fiind o femeie înţeleaptă,
destoinică, milostivă şi cu Dumnezeire
la influenţat pe fiul său Bogdan să
exercite puterea în stat. Aceasta nu
apare în acte care iar legifera puterea,
dar se recunoaşte că era ,, o cârmuitoare
peste toţi,,.
 Desfacerea căsătoriei
O Biserica a proclamat nunta, drept taină
însemnată. Deasemea aceasta oficializa
divorţul, acordând cărţi de despărţenie.
O Motivul cel mai important pentru desfacerea
căsătoriei era adulterul. Astfel, atât bărbaţii cât
şi femeile puteau invoca acest motiv.
O Uneori Domnii abuzau de femei, devenind
violatori ai femeilor din rândul elitei sociale.
 Concluzii:
O Deci, putem să observăm că femeile din
familiile domneşti, în marea lor majoritate şi-
au onorat statutul de Doamne sau Domniţe,
dovedind un comportament moral deosebit.
O La fel putem observa că multe dintre aceste
doamne au fost nevoite să accepte un
comportament amoral al soţilor (domnilor).
 Bibliografie:

O Lilia ZABOLOTNAIA - Femeia ]n rela\iile de

familie din |ara Moldovei ]n contextul
european p`n[ la ]nceputul sec. al XVIII-lea
(Căsătorie, logodnă, divorţ)
O Silvia CHICU-DUMITRU - Femeia în
societatea romănească (sec. XV-XVII)