Cap.

4
COSTUL ŞI ALEGERILE:
CONCEPTUL DE
OFERTĂ
• Alternative – alegeri, atât pentru consumatori cât şi
pentru producători
• Stimulentrul de a produce şi a furniza produse
insuficiente – costurile de oportunitate şi preţurile de pe
piaţă
 Recapitulare despre costurile de
oportunitate

Ştiinţa economică este o teorie a alegerii.

Orice alegere implică un sacrificiu, un cost de oportunitate.
Costul obţinerii unui bun este valoarea atribuită altui bun, care trebuie
sacrificat pentru a-l obţine pe primul.
Aplicaţii:
De ce oamenii mai săraci călătoresc, de regulă, între oraşele mari sau în
străinătate cu autocarul/ trenul, iar oamenii mai bogaţi călătoresc cu avionul?
De ce într-o perioadă de recesiune, mai mulţi absolvenţi de facultate urmează
cursuri de master?
De ce mulţi tineri din regiunile cu venituri reduse preferă să efectueze stagiul
militar?
 Costurile depind de acţiuni, nu de obiecte

Un obiect nu poate avea cost. Doar acţiunile (sau deciziile) au costuri.
Care este costul unei mingi de fotbal? Dar al educaţiei universitare?
Nu există costuri obiective ci doar valori acordate oportunităţilor
pierdute.
Acţiunile au costuri diferite pentru persoane diferite.
 Irelevanţa “costurilor irecuperabile”

Valoarea se determină în mod marginal (valoarea apei = cât ar dori

oamenii să plătească pt. o cantitate suplimentară, în situaţia reală în
care se află).
Cost irecuperabil vs. cost marginal
Eroarea cea mai frecventă în calculul costurilor este confuzia dintre
costurile suportate anterior şi cele marginale.
Costul irecuperabil face parte din istorie, poate reprezenta un motiv
de regret, dar nu mai este relevant pentru economia deciziilor
actuale.
Exemplu: lasagna cu ton?
 Costurile producătorilor drept costuri de
oportunitate

Determinarea costurilor de producţie (valoarea factorilor de producţie în

formă monetară)
Costurile de producţie = costuri de oportunitate (de ce producătorii au
ales acei factori de producţie şi de ce în acea combinaţie?)
Şi în producţie există substitute pentru orice…
Rolul tehnologiei şi al preţului factorului de producţie muncă în
dimensionarea costurilor de producţie
Resursele au întrebuinţări alternative
Costul de oportunitate al producerii unui bun reprezintă valoarea
oportunităţilor abandonate.
De ce mâna de lucru necalificată este atât de ieftină în India?
 Conceptul costului de
oportunitate

Volumul de bani pe care orice producător trebuie să-l plătească pt. orice
resursă, fizică sau umană, va depinde de ceea ce poate obţine
proprietarul respectivei resurse de la altcineva, iar aceasta va depinde
de valoarea a ceea ce resursa în cauză poate crea pt. altcineva.
• Costul producerii unei biciclete, pentru producători, va fi determinat de
suma pe care aceştia trebuie să o plătească pentru a obţine resursele
corespunzătoare (= valoarea celei mai bune oportunităţi)
 Costurile producătorilor drept costuri de
oportunitate
Evoluţia cererii influenţează nivelul costurilor; cazul mesei de picnic, al
costurilor salariale:
Dacă cererea de locuinţe noi de lemn creşte creşte costul de
oportunitate al lemnului folosit pentru mesele de picnic creşte
costul de producerere al mesei de picnic
Un lucrător calificat este mai bine plătiti decât un lucrător necalificat,
deoarece şi doar atât timp cât calificarea sa face ca primul să fie mai
valoros în altă parte
DE CE? Dacă o firmă de succes cu mulţi salariaţi se mută într-un oraş
mic, costul angajării de casieri, benzinari, secretare, vânzători în acest
oraş tinde să crească.
Terenul este resursa care probabil, ilustrează cel mai bine conceptul de cost
de oportunitate. Costul plătit pentru un teren este determinat de
oportunităţile alternative percepute de populaţie pentru utilizarea sa.
De ce este mai scump un teren în centrul oraşului decât la perifeie?
 Costurile marginale de oportunitate

Costul de oportunitate şi cel marginal reprezintă acelaşi lucru, dar

din perspectivă diferită:
 Costul de oportunitate atrage atenţia asupra valorii oportunităţilor abandonate
ca urmare a unei acţiuni.
 Costul marginal atrage atenţia asupra modificării situaţiei existente, în urma
acţiunii respective.

Numele complet al oricărui cost relevant pentru procesul decizional

este cost marginal de oportunitate.
 Costurile şi oferta - utilizarea noţiunii de cost marginal
de oportunitate pentru explicarea deciziilor de a oferi
bunuri şi servicii pe piaţă

Curba cererii arată costurile sau sacrificiile marginale pe care

populaţia este dispusă să le suporte pentru a obţine anumite bunuri.
Curba ofertei ilustrează costurile marginale care trebuie acoperite
pentru a determina anumiţi producători să ofere bunuri pe piaţă.
• producătorii analizează costurile marginale de producţie pentru a
decide ce şi cât să producă;
• preţurile relative îi informează pe producători în legătură cu costurile
şi beneficiile marginale ale planurilor lor de alternative de producţie.
 Curba ofertei
 Curba ofertei ilustrează cantităţile alternative dintr-un produs
furnizat la preţuri alternative.
 Curba ofertei este curba costului marginal de oportunitate aferent
comercializării unui produs, în diferite cantităţi.
 Pe măsură ce preţul produsului creşte, ofertantul cu un cost
marginal de oportunitate mai mic decât preţul în cauză va fi
convins să crească cantitatea oferită.

 Legea ofertei: dacă alte condiţii rămân constante, creşterea /

scăderea preţului unui bun măreşte/reduce cantitatea oferită.
 Factorii determinanţi ai ofertei
Orice element care schimbă costul marginal al producţiei va tinde să
schimbe (sau să deplaseze) şi curba ofertei globale!
Oferta creşte, curba ofertei se deplasează spre dreapta.
Oferta scade, curba ofertei se deplasează spre stânga.
1. Creşterea/scăderea preţului unui factor de producţie;
2. Modificările tehnologice (progres tehnic);
3. Evoluţia preţului relativ al unui produs alternativ (substituibil);
4. Perspectivele pieţei;
5. Modificarea numărului total de ofertanţi;
6. Modificarea preţului aşteptat al bunului;
7. Evenimente imprevizibile (deteriorarea resurselor).
 Costurile marginale şi medii
Determinarea costurilor medii de producţie
Relaţia dintre costurile marginale şi medii şi impactul acestora asupra
procesului decizional
Relaţii de calcul:
• CT = CF+CV,CV = f(Q)
• Cmf = CF/Q; Cmv = CV/Q ; Cmt = Cmf + Cmv = CT/Q
• Cmg = ΔCT/ΔQ = (CT1-CT0)/(Q1-Q0)

Unităţi de porumb Costul total al

producerii Costul marginal Costul mediu
produse porumbului
0 0 0 0

1 1.00 1.00 1.00

2 2.10 1.10 1.05

3 3.30 1.20 1.10

 Costuri

• Costul marginal = costul unei unităţi (serii) suplimentare de producţie (cost

estimat, viitor, pe baza căruia se ia decizia de a suplimenta producţia)
• Costul total = costul întregii cantităţi produse
• Costul mediu = costul pe bucată (cost trecut)
• Despre ce costuri este vorba în afirmaţiile/întrebările următoare?
a. Cât mă va costa să produc următoarea carte?
b. Cât mă costă producerea întregii cantităţi de lapte pe lună?
c. Pentru a mări producţia de la 100 la 150 l lapte pe zi, mă va costa încă 100 lei.
d. Cât a costat producerea unei cutii de lapte, dacă am produs 200 l cu un cost de 400 lei?
 1. Să presupunem că un fermier se confruntă cu următoarele date:

Unităţi de Costul total Costul Costul Preţ unitar

soia produse al producţiei marginal mediu (P)
(Q) (CT) (Cmg) (Cm)
1 100
2 300
3 600
4 1000

a. Care sunt costurile marginale pe care fermierul trebuie să le plătească pentru

producerea fiecărei unităţi de soia?

b. Care sunt costurile medii pe care fermierul le înregistrează în condiţiile producerii a 1,

2, 3 sau 4 unităţi?

c. Ce preţ îl va încuraja să producă 1, 2, 3 sau 4 unităţi? Ce preţ îl va determina să nu

producă nicio unitate?

d. Realizaţi un grafic corespunzător curbei ofertei fermierului.

e. În concluzie, oferta fermierului creşte odată cu creşterea preţului pentru soia?
Rezolvare
2. a. Calculaţi Cmg (costul marginal) al producţiei de lapte, atunci când
producţia creşte de la 500 l la 570 l, iar CT (costul total) al producţiei de lapte
creşte de la 2000 lei la 2300 lei.

b. Calculaţi Cm (costul mediu) pentru o producţie de 500 l şi Cm (costul

mediu) pentru o producţie de 570 l.

c. Care dintre cele două costuri (mediu sau marginal) sunt relevante pentru
decizia producătorului de a mări sau nu producţia de lapte de la 500 l la 570 l?

d. Care va fi aceasta decizie, ştiind că pentru 1 l de lapte consumatorii sunt

dispuşi să plătească 4,15 lei/l? Ce preţ unitar pentru lapte îl va încuraja pe
producător să crească producţia de la 500 l la 570 l?
 Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ
 Elasticitatea ofertei indică gradul de sensibilitate al acesteia la modificarea
preţului.

 În funcţie de gradul de elasticitate, oferta poate fi:

1. Elastică (eop>1);
2. Inelastică (eop<1);
3. Elasticitate unitară (eop=1);
4. Perfect elastică ( ∞);
5. Perfect inelastică (eop=0).
Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ
1. La creşterea preţului de piaţă al merelor de la 4 lei/kg la 5.5 lei/kg,
ofertanţii cresc cantitatea oferită de la 1000 la 1300 kg. Calculaţi şi
interpretaţi elasticitatea ofertei de mere.
Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ
2. Reducerea preţului benzinei cu 20% determină reducerea cantităţii
oferite de benzină de la 1000 l la 900 l. Calculaţi şi interpretaţi
elasticitatea ofertei de benzină.
Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ
3. Cantitatea oferită de biciclete marca X a crescut cu 5% ca urmare a
cresterii preţului de piaţă a bicicletelor X de la 700 la 750 lei. Calculaţi şi
interpretaţi elasticitatea ofertei de biciclete.
 Costul ca justificare
Costurile, pe lângă componenta economică au o puternică
dimensiune etică şi politică;
Opinia publică consideră că vânzătorii au dreptul să-şi acopere
costurile, dar nu să stabilească preţuri mult mai mari decât acestea;
Acest mod de gândire, în care costul funcţionează ca justificare, se
regăseşte în legislaţia actuală
 Controlul preţurilor – permite creşterea preţurilor atunci când cresc costurile, dar
interzice măririle de preţuri nejustificate prin costuri;
 Conceptul de dumping – vânzare sub costuri.
1. De ce preţul terenului este mai ridicat în centrul oraşului decât la
periferie?

2. De ce o corporaţie multinaţională, cu fabrici identice în două ţări

diferite, plăteşte salarii diferite lucrătorilor din aceste două ţări, deşi
competenţele lor sunt aceleaşi?
Vi se pare o situaţie nedreaptă?
De ce ar putea protesta lucrătorii plătiţi mai bine?

3. Cât vă costă să dormiţi la cursul de Economie? Plata unei taxe

şcolare mai mari v-ar putea determina să participaţi activ şi să renunţaţi
la somn?