ISTORIA EPIZOOTOLOGIEI SI

BOLILOR INFECTIOASE IN
ANTICHITATE
Facultatea de Medicina Veterinara
Efectuat de : Lalac Vadim Anul I
Profesor : Bălănescu Sava
 Ce este epizootologia?
EPIZOOTOLOGIA SAU EPIDEMIOLOGIA VETERINARA –
reprezinta o ramura a
medicinei veterinare, care se ocupa cu studierea
epidemiilor la animale. Epidemiologia este o ştiinţă
sintetică, care are ca obiectiv studiul
fenomenelor patologice şi biologice de masă,
respectiv studiul bolilor în populaţii
şi al factorilor care determină apariţia lor.
Conform Codului Zoosanitar Internaţional al OIE, definiţia
epidemiologiei este următoarea: “epidemiologia este ştiinţa
care studiază originea, dezvoltarea şi stingerea bolilor la
nivel de colectivităţi umane sau animale, precum şi factorii
care influenţează evoluţia acestor îmbolnăviri şi bazându-se
pe analiza lor, defineşte metodele de crearea, îmbunătăţirea
şi recuperarea sănătăţii colectivelor de animale”
 EPIZOOTOLOGIA IN TRECUT
Cu toate că este o ştiinţă foarte veche epidemiologia, s-a dezvoltat după anul 1800, ulterior stabilirii
etiologiei microbiene a multor boli.
Noţiunea de boală cu caracter epidemic implică prezenţa cu o frecvenţă ridicată a unor îmbolnăviri
asemănătoare, cu o cauză comună, întâlnite la populaţiile umane sau animale dintr-un anumit
teritoriu, într-o perioadă limitată de timp. În această noţiune sunt incluse atât bolile transmisibile
produse de agenţi microbieni şi parazitari, cât şi bolile netransmisibile produse de agenţi abiotici .

În decursul istoriei sale, concepţia epidemiologică a bolilor a cunoscut 3 perioade principale:

- perioada I, bazată pe descrierea şi deducţia fenomenelor epidemiologice; îşi are originea din
timpurile lui Hipocrat, care are meritul de a fi introdus termenii “endemios”, prin care definea bolile
care aveau o distribuţie aproape constantă în fiecare populaţie şi “epidemios” prin care definea bolile
cu alură particulară, care afectau brusc unele populaţii, pentru perioade scurte de timp şi cu atingerea
unui număr mare de indivizi; baza deducţiilor era observaţia, atât a cazurilor cât şi a mediului;
…

- perioada a II-a, decurge din lucrările pasteuriene, care au vizat identificarea agentului
infecţios şi transmiterea acestuia în populaţii; această epocă are extensie şi în epidemiologia
actuală, cu precădere în studiul bolilor cu etiologie monofactorială;
- perioada a III-a, actuală, care tratează procesele epidemiologice într-o manieră complexă, în
baza conceptelor ecopatologiei şi a etiologiei plurifactoriale a bolilor, atât a celor
transmisibile, cât şi a celor netransmisibile, punând un accent deosebit pe intervenţia factorilor
de risc.
 TERMENUL DE “EPIDEMIOLOGIE” SI “EPIZOOTOLOGIE”
La ora actuală în literatura anglo-saxonă, nu se mai face diferenţierea între cele
2 noţiuni, folosindu-se numai termenul de “epidemiologie”, acceptându-se ideea că
prin cuvântul “demos” care înseamnă “populaţie”, se caracterizează în aceeaşi
măsură atât populaţiile umane cât şi cele animale. De altfel, din punct de vedere
epidemiologic, între aceste populaţii există sau se creează multiple circuite
epidemiologice, prin care se menţin şi se transmit diferiţi agenţi cu vocaţie
epidemică. Etimologic, cuvântul “epidemiologie” este alcătuită din cuvintele
greceşti “epi-asupra, peste”, “demos - populaţie, popor” şi “logos - stiinţă”.

Focarele de boală în populaţiile umane au fost denumite “epidemic”, iar

cele din populaţiile animale “epizootice”. De aici, aparent, au rezultat două ştiinţe
diferite şi anume “epidemiologia” care se ocupă cu studiul bolilor cu caracter
populaţional în colectivităţile umane şi “epizootologia” care studiază bolile cu
caracter populaţional în efectivele de animale.
Epidemiologia se imparte in mai multe ramuri cum ar fi:
- epidemiologia descriptiva
- epidemilogia analitica
- epidemiologia operationala
- epidemiologia evaluativa
- epidemiologia teoretica
 BOLILE INFECTIOASE
Boala infecțioasă (boală contagioasă, boală comunicabilă, boală transmisibilă, boala
infecto-contagioasă, boală molipsitoare), este cauzată de un agent biologic (virus, bacterie, parazit
mono sau multicelular, ciupercă, insectă, sau prion - un peptid, o fracțiune de proteină) față de
care organismul atacat, în cadrul unui complex de împrejurări, nu este capabil să se apere. Bolile
afectează omul, animalele, plantele, insectele, chiar și bacteriile (virusi bacterieni). Ele pătrund în
corp prin anumite „porți de intrare”, fiind transmise direct, de la persoană la persoană, sau prin
vectori.

IMPORTANTA BOLILOR INFECTIOASE

Bolile infecțioase, în afară de patologia persoanei izolate, pot avea importanță
epidemiologică, prin afectarea de populații:- Izbucniri - afectarea de grupuri mici (familie, clasă de
copii, unitate militară, etc.), de exemplu, o toxinfecție alimentară între invitații la o nuntă;
- Epidemii - afectarea unor populații largi (regiune, țară);
- Pandemii - afectarea populației unui grup de țări, spre exemplu, gripa, gripa aviară.
CATEVA BOLI INFECTIOASE LA ANIMALE:
- antrax (sau carbunele sau dalac)
- bruceloza
- encefalopatia spongiforma bovina(ESB,
boala vacii nebune)
- febra aftoasa
- morva
BIBLIOGRAFIE

https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Boli_infec%C8%9Bioase_ale_animalelor
file:///C:/Users/User/Downloads/00.ManualEpidemiologie2010.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%83_infec%C8%9Bioas%C4%83