CUM SE PRODUCE

UN ACCIDENT DE
MUNCĂ ?

Curs RTPIS-1
FACTORUL UMAN

Dorel este un lucrător tânăr și foarte energic.
După ce și-a terminat liceul s-a angajat la un
atelier de lăcătușerie. N-a avut răbdare să
asculte instruirea de specialitate făcută de
maistrul care conduce atelierul- așa că
lucrează fără să cunoască riscurile pe care le
are de înfruntat.
FACTORUL UMAN

Costel este strungar. El a citit instruc țiunile
pentru lucrul în securitate la strung dar găsește
că e mai simplu să lucreze fără apărătoarea
de protecție
 MAȘINA

Este un
strung clasic
folosit
în principal
pentru activități
de întreținere
 MEDIUL DE MUNCĂ

 Podeaua atelierului este alunecoasă, datorită faptului
că mare parte din lichidele de ungere ajung- fie
direct fie împreună cu șpanul produs- pe podea. În
plus, atunci când se șterge podeaua se folosește
motorină.
ACCIDENTUL

 ACCIDENTUL

 Lucrând fără dispozitivul de protecție la strung, o
piesă nefixată corespunzător,fiind antrenată de
mișcarea rotativă a universalului a scăpat, lovindu-l
pe muncitorul Dorel în cap. Deși acesta purta o cască
de protecție, a alunecat pe podeaua udă și a căzut ,
fiind necesare zece zile de spitalizare pentru refacere.
Ce a produs accidentul ?

 Faptul că Dorel se afla la momentul accidentului
unde nu trebuia să fie ?
 Faptul că strungarul lucra cu apărătoarea de
protecție ridicată ?
 Faptul că podeaua era umedă și alunecoasă ?
 Toate aceste lucruri ?
 ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Noţiunea de "accident de muncă" trebuie circumscrisă unui proces
de muncă şi implică în mod obligatoriu prezenţa omului, în calitate
de executant.
 Concret, accidentul de muncă constă în lezarea violentă şi bruscă a
integrităţii componentei biologice a factorului uman, având drept
urmare pierderea sau micşorarea capacităţii de muncă.
 In ţara noastră, accidentul de muncă este definit ca fiind; "vătămarea
violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională,
care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului
în baza căruia se desfăşoară activitatea, şi care provoacă incapacitate
temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces".
 ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Este clar că putem vorbi de un accident de muncă, conform ultimei
definiții de pe slide-ul anterior.
 Accidentul, pentru a putea fi calificat ca accident de muncă, trebuie
deci să se producă într-un moment şi într-un Ioc în care activitatea
persoanei încadrate în muncă să se înscrie printre raporturile ce se
stabilesc în exercitarea atribuţiilor prevăzute în contractul de muncă.
Cu alte cuvinte, este esenţial ca persoana în cauză să execute o
sarcină de muncă. Aceasta poate consta în îndeplinirea obligaţiei
principale care decurge din contractul de muncă sau a unora
secundare (pregătirea uneltelor pentru lucru, curăţarea maşinilor si a
locului de muncă etc.). Accidentatul Dorel poate fi considerat ca
implicat în obligații secundare- pregătirea uneltelor pentru lucru.
 ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Din definiţia dală, rezultă că, pentru ca un accident
oarecare să poată fi calificat accident de muncă,
trebuie să fie întrunite mai multe condiţii, referitoare
la: vătămarea violentă a organismului, timpul şi
locul producerii accidentului şi calitatea celui
accidentat.
 Dorel a avut o vătămare violentă (zece zile de
spitalizare), accidentul s-a produs în timpul
programului iar accidentatul era angajat la locul de
muncă unde s-a produs accidentul.
 ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

Incapacitatea temporară de muncă este consecin ța
accidentului lui Dorel. Consecinţa cea mai puţin gravă a unui accident de
muncă o constituie imposibilitatea temporară a victimei de a-şi desfăşura activitatea
ca urmare a tulburării unei stări funcţionale (de cel puţin trei zile calendaristice).
 Aprecierea incapacităţii o face medicul şi trebuie atestată printr-un certificat.
Incapacitatea are caracter reversibil; prin aplicarea unui tratament adecvat ea
dispare. Totuşi, în funcţie de gravitatea şi durata ei, se pot distinge mai multe
categorii. In consecinţă, se evidenţiază :
 accidente cu consecinţe mici, în care sunt incluse accidente de muncă ale căror
efecte sunt reversibile; durata incapacităţii de muncă este de 3 - 45 zile şi victima
necesită tratament medical;
 accidente cu consecinţe medii, în cazul când efectele sunt reversibile; durata
incapacităţii este de 45-180 zile, iar victima necesită tratament medical şi spitalizare.
 ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 După natura cauzelor directe care provoacă vătămarea existentă:
 -accidente mecanice;
 -accidente electrice;
 -accidente chimice;
 -accidente termice;
 -accidente prin iradiere;
 -accidente complexe (datorate unor cauze directe combinate).
În această privință, în cazul lui Dorel putem vorbi despre un
accident complex(lovire- accident mecanic- și alunecare din
cauza lovirii).
 ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 După natura leziunilor provocate asupra organismului, accidentele de muncă se împart în:
 -contuzii, plăgi;
 -înţepături;
 -tăieturi;
 -striviri;
 -arsuri;
 -entorse;
 -fracturi;
 -amputări;
 -leziuni ale organelor interne;
 -intoxicaţii acute;
 -asfixii;
 -electrocutări;
 -insolaţii;
 -leziuni multiple.
În cazul lui Dorel discutăm despre fracturi rezultate în urma căderii-
șocul lovirii piesei scăpate din strung fiind absorbit de casca de protec ție.
 ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Consecinţe asupra executantului, în contextul procesului de
muncă, omul poate fi considerat în două ipostaze: de fiinţă
umană şi de executant al unei sarcini de muncă. Fiecăreia îi
sunt asociate o serie de valori şi caracteristici specifice, cum ar
fi: viaţa, sănătatea, integritatea anatomo-funcţională,
capacitatea creativă, afectivă ş.a., respectiv capacitatea de
muncă, aptitudinile şi cunoştinţele etc.
 În cazul lui Dorel, pe lângă cheltuielile de spitalizare, au mai
fost cheltuieli auxiliare (suportate de familia lui Dorel) în
valoare de aproximativ 500 de lei.Pierderile unității se ridică
la peste 1500 de lei ,incluzând aici doar cheltuielile directe și
timpul de lucru pierdut.
 ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Consecinţe asupra sarcinii de muncă. Consecinţa directă
o constituie neîndeplinirea sarcinii de muncă sau
neîndeplinirea ei la timp (mai ales în situaţia accidentelor
de muncă), precum şi îndeplinirea necorespun­zătoare (în
unele cazuri de boli profesionale, dacă nu se ajunge la
incapacitate de muncă).
 Conducerea unității i-a solicitat șefului locului de muncă
unde s-a produs accidentul ca în sarcinile de servici
trasate să specifice EXACT locurile unde se pot afla
lucrătorii precum și eventualele locuri cu potențial de
pericol semnificativ.
 ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Consecinţe asupra mijloacelor de producţie. In
urma acciden­telor de muncă, în mod deosebit, se pot
produce deteriorări sau distrugeri, atât ale
mijloacelor de muncă, dar şi ale obiectelor muncii
(cazul exploziilor, incendiilor, proiectarea de corpuri
care agresează nu numai victima, ci şi utilajele din
jur etc.).
 În acest caz, strungul a trebuit să fie re-calibrat.
 ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Consecinţe asupra mediului de muncă. Ambele categorii de
mediu pot fi afectate de producerea accidentelor de muncă şi
apariţia bolilor profesionale, dar în mod deosebit cel social.
 Consecinţe asupra mediului social au şi accidentele şi bolile
profesionale, concretizate mai ales sub forma stressului suportat
de cei aflaţi la locuri de muncă apropiate de cel al victimei, cu
toate manifestările specifice.
 În acest caz, colegii lui Dorel au declarat un stress semnificativ-
asistând direct la producerea accidentului și gândindu-se că
puteau fi în locul lui. Mai mult, au manifestat dorința ca să
lucreze altcineva la strung în locul lui Costel- considerat a fi
vinovat.
 ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Vina lui Costel- că n-a lucrat cu dispozitivul de
protecție pornit- trebuie împărțită cu coordonatorul
locului de muncă- maistrul- care n-a sesizat acest
aspect- deși era prezent- cât și cu managerul de SSM
din unitate- care a desfășurat doar o instruire
formală și n-a verificat niciodată faptic dacă ce s-a
discutat la instruire e pus în practică de lucrători.
 MODELE
ACCIDENTOGENE


 Prevenirea eficientă a accidentelor se bazează pe

modelele accidentogene. Una din condiţiile necesare în
înţelegerea şi stăpânirea unui fenomen este cunoaşterea
mecanismului intim de apariţie şi desfăşurare în timp a
acestuia .
 MODELE
ACCIDENTOGENE


 Cercetătorul suedez D. Petersen elaborează modelul “Cauzalitate şi erori umane“,

în care afirmă că toate accidentele sunt rezultatul unor erori umane, ele precedând
sau fiind în legătură directă cu cauzele acestora. El afirmă că “orice condiţie sau
situaţie poate fi periculoasă dacă se acţionează suficient de periculos“ şi că “orice
condiţie poate deveni nepericuloasă dacă se acţionează suficient de prudent“
(inclusiv în sensul aplicării tuturor măsurilor de prevenire).. Astfel există erori din
culpă şi erori “fără culpă“, ambele categorii constituind cauze de accident, dar
numai primele putând fi imputabile lucrătorului.Erorile ”fără culpă” au fost
dezvoltate ulterior în teoria ”culturii juste” acolo unde lucrătorul nu este vinovat
de erorile comise neintenționat.
 MODELE
ACCIDENTOGENE


 Cercetătorul suedez Rasmussen propune un model de analiză a

erorii umane (“ arca lui Rasmussen “) care are la bază analiza
activităţii (acţiunii) operatorului, structurată pe trei niveluri:
 acţiune bazată pe cunoştinţe;
 acţiune bazată pe reguli;
 acţiune bazată pe îndemânare.
 Modelul propus aduce elemente noi în cunoaşterea originii
erorilor umane, în determinarea fazelor emergenţei sale printr-o
analiză psihologică subtilă.
 MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL CAȘCAVALULUI
 Modelul ”cașcavalului elvețian” a fost elaborat de J.Reason
,fiind gândit pentru a exemplifica eșecul sistemelor (de
protecție).Fiecare pas din proces are un potențial de
eroare/eșec, în proproții variabile. Sistemul ideal este analog
unor felii aliniate de schweitzer.Găurile din schweitzer pot fi
considerate ca oportunități de eroare și fiecare din feliile de
schweitzer ca straturi defensive în proces. O eroare permite ca
o anumită problemă să ”treacă” prin gaura unei felii dar în
celelalte felii găurile sunt în alte locuri și problema trebuie
reținută. Fiecare strat reprezintă o protecție față de eroarea
potențială implicând rezultatul procesului.
 MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL CAȘCAVALULUI
 MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL CAȘCAVALULUI

 Din figură se poate observa că o anumită problemă (risc)

care trece printr-o felie e reținută de celelalte.
 Pentru ca să apară o eroare catastrofică e nevoie ca găurile
din cașcaval să fie aliniate pentru fiecare pas din proces
premițând tuturor apărărilor să fie depășite și rezultând
într-o eroare.Dacă găurile din toate straturile de protecție
sunt aliniate sistemul este compromis, permițând ca o
problemă apărută în primul strat să se propage până în
ultimul și să influențeze în mod advers rezultatul.
 MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL CAȘCAVALULUI

Eroarea catastrofală care conduce la accident

 MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL BOW-TIE(PAPION)

 În 2004 FAA(Autoritatea Federală Aviatică din SUA) și-a mandatat entită țile
aparținătoare să dezvolte o tehnică denumită ”Diagrama papion” ca mecanism
principal pentru analizele de securitate.Tehnica s-a extins apoi pentru toate
domeniile legate de securitate în industrie.
 Figura următoare ilustrează componentele cheie a unei astfel de diagrame:
 -Cauze-cauze potențiale ale unui incident nedorit;
 -Controale proactive-acțiuni luate pentru a reduce probabilitatea de producere
a unui incident nedorit;
 -Incident- eveniment care poate provoca rezultate nedorite;
 -Controale reactive-acțiuni luate pentru a reduce impactul unui incident
nedorit.
 -Ieșiri- rezultate potențiale ale incidentului nedorit
 MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL BOW-TIE(PAPION)
 MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL BOW-TIE(PAPION)

Exemplu 1
 MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL BOW-TIE(PAPION)

Exemplu 2
 MODELE
ACCIDENTOGENE

 Acest exemplu prezintă eliberarea unor substanțe toxice în
atmosferă. Sarcinile critice sunt colorate în galben. Se poate
observa că există:
 -Măsuri de control ale pericolului(threat control measures)
 -Măsuri de recuperare/mitigare a pericolului
(Recovery/Mitigation measures)
 Partea stângă a diagramei e numită și ”Arbore de defect”
fiind o analiză detaliată a combinației de cauze (defecte) care
pot da naștere unui incident nedorit în timp ce partea dreaptă
se numește arbore de efecte -care este o analiză detaliată a
rezultatului sau consecințelor incidentului nedorit.
 MODELE
ACCIDENTOGENE

 Scenarii de accident
 Există câteva etape de realizare a unui astfel de scenariu:
 1.Generarea scenariului;
 2.Evaluarea scenariului;
 3.Analiza calității datelor folosite;
 4.Determinarea valorilor parametrilor- pentru matrici de
pierdere potențiale;
 5.Modelarea parametrilor- în general pe baza simulărilor de
tip Monte Carlo
 6.Modelarea ieșirilor
 MODELE
ACCIDENTOGENE

 Scenarii de accident
 MODELE
ACCIDENTOGENE

 Scenarii de accident
 CONCLUZII

 Accidentul de muncă este o consecință nefericită a
acțiunii unor factori de cele mai multe ori complecși.
 Chiar dacă este dificil de interpretat, o interpretare a
oricărui accident de muncă este necesară în primul
rând pentru unitatea în care acesta s-a produs.
 Din accidentele de muncă derivă ”lecțiile învățate” care
trebuie să prevină repetarea unor astfel de accidente.
 Modelarea accidentelor este extrem de utilă pentru
acțiunile preventive de SSM.