FILOSOFIA ȘI LOGICA

MILITARĂ

Tema 2: TIPURILE ISTORICE DE FILOSOFIE

Lecţia 2.1. TIPURILE ISTORICE DE FILOSOFIE

dr. conf. univ.

LEANCĂ Viorica
CUPRINSUL TEMEI:
1. Clasificarea şi periodizarea gândirii filozofice.
2. Filozofia în ţările Orientului apropiat (India antică şi China antică).
3. Filozofia în Grecia antică.
BIBLIOGRAFIE:
• V. Leancă, Curs de lecţii la Filosofie. Chişinău, 2011.
• Capcelea V.M., Filosofie. Chişinău, 1998.
• Dicţionar de Filosofie şi Bioetică. Chişinău, 2004.
OBIECTIVELE TEMEI:
• să clasifice şi să definească tipurile istorice de filosofie;
• să determine ideile filosofice a diferitor filosofi;
• să identifice specificul de filosofare în anumite perioade istorice.
 1. Clasificarea şi periodizarea gândirii filozofice

Apariţia filozofiei este apariţia unui anumit tip de conştiinţă

socială orientată spre conştientizarea formelor de cultură şi
practică deja stabilite.

Concepţiile filozofice se formează în perioada trecerii de la

concepţia mitologică şi religioasă la concepţia ştiinţifică.
 Există trei paradigme referitor la istoria
filozofiei:
• conform căreia istoria filozofiei nu-i altceva decît nişte comentarii la filozofia lui Platon.
B.
Russell

• paradigma depăşirii dialectice, conform căreia fiecare filozof acceptă din trecut şi dezvoltă tot
ce prezintă valoare (interes) după părerea lui şi neagă tot ce n-are semnificaţie
G. W. • . După această paradigmă s-a format şi filozofia marxistă.
Hegel

• paradigma complementarităţii – ideile filozofice care se contrazic şi exclud reciproc împreună

R. pot completa una pe alta şi reflecta realitatea mai amplu.
Rorty
 Clasificarea şi periodizarea gândirii filosofice.
1. Filozofia antică (sec.VII – VI î.e.n. şi a existat până în sec. VI a
e.n.).
2. Filozofia medievală (sec. V – VI a e.n. până în sec. XIV).
3. Filozofia Renaşterii (sec.XV – XVI).
4. Filozofia epocii moderne (sec. XVII – XVIII şi prima jumătate a
sec. XIX).
5. Filozofia contemporană.
 2. Filozofia în ţările Orientului apropiat (India antică şi China antică).

Filozofia în China antică.

• ŢI - substanţia tuturor lucrurilor, ce formează lumea, este unica şi veşnica

materie în mişcare;

• IN şi IAN – două forţe contrarecontrare;

Şcoli filosofice:
• Daosismul (daoismul) apare în
sec. VI î.e.n., fondatorul ei
este Lao-dzi.

• Confucianismul (Confucius sau

Cung Fu-dzi , 551 – 479),
creatorul unui sistem original
filozofic, etic şi social-politic.
 Filozfia în India antică.
Sursele literare: vedele şi upanişadele

Deosebim două grupe de şcoli:

ortodoxale (care recunosc autoritatea Vedelor);
neortodoxale (ce nu recunosc autoritatea Vedelor).
Majoritatea din ele sunt ortodoxale şi religioase (şcolile vedanta,
mimansa, yoga, vaişeşica, nyaya, samkhya). Mai progresive sunt
şcolile neortodoxale.
 Şcolile neortodoxale:

• Jainismul a apărut în sec. VI î.e.n. ca concepţie etică care indica

calea salvării sufletului de supunerea ei pasiunilor.
• Buddhismul apare în sec. VI –V î.e.n. Nirvana pune capăt lanţului de
veşnice reîncarnări, guvernate de sansara şi karma .
• Locayata (cearvaka) este o şcoală materialistă care apare în sec. VIII
– VII î.e.n. Ei negau existenţa oricărei alte lumi în afară de cea
materială.
 Filosofia indiană
• Jainismul a apărut în sec. VI î.e.n. ca
concepţie etică care indica calea salvării
sufletului de supunerea ei pasiunilor.
• Svastica este unul
dintre simbolurile jainismului.
Credincioșii utilizează boabe
de orez pentru realizarea unor astfel de
svastici în jurul altarelor, în timpul
ritualurilor puja.
 Filosofia indiană. Budismul
• Buddhismul apare în sec. VI –V î.e.n.
Nirvana pune capăt lanţului de
veşnice reîncarnări, guvernate de
sansara şi karma.
• Dharmachakra, roata cu opt spițe.
Cele opt spițe reprezintă "Calea cu opt
brațe" a budismului. Forma circulară a
simbolului sugerează perfecțiunea
învățăturilor lui Buddha.
 Filosofia indiana. Locayata (charvaka)
• este o şcoală materialistă care apare în
sec. VIII – VII î.e.n. Ei negau existenţa
oricărei alte lumi în afară de cea
materială.
• Negau existența divinității, sufletului,
karmei, sansara, nirvana
• Lumea e compusă din elementele
primordiale: apa aerul, focul și pământul.
 3. Filosofia în Grecia antică
• filozofia în Grecia antică se dezvoltă în legătură cu cunoştinţele
ştiinţifice şi contrar mitologiei şi religiei cum a avut loc în orient;

• aici se pun probleme referitor la natură, materie, existenţă, om,

societate şi stat;

• filozofia greacă antică conţinea idei dualiste şi politeiste.

 Periodizarea:
• Clasica timpurie – coincide cu perioada de instaurare a
societăţii sclavagiste (sec. vi - v î.e.n.) . Aici se referă şcolile
de la Milet, Elea, pluraliştilor, sofiştilor şi Socrate.
• Clasica matură – este caracteristică pentru relaţiile
sclavagiste mature şi a existat în sec. iv î.e.n. la această
perioadă se referă concepţiile lui Democrit, Platon şi
Aristitel.
 clasica târzie (sau perioada romano-elenistă)

este perioada de declin şi destrămare a societăţii sclavagiste şi cronologic a fost

în sec. iii î.e.n. – v , vi e.n.
poate fi divizată în câteva subperioade –
• elenismul timpuriu (sec. iii î.e.n - i e.n.) care include şcolile Stoicismului,
Epicurismului şi Scepticismului;
• elenismul mijlociu (sec.i –ii e.n.) cu Neoplatonismul stoicilor;
• elenismul târziu (sec. iii – v e.n.) cu Neoplatonismul lui Plotin.
Esenţa filosofiei clasicii timpurii
Şcoala de la Milet sau ioniană

Thales-apa, Anaximandros-aerul şi Anaximene-apeironul

Şcoala de la Elea

Xenofan, Parmenid, Zenon

Şcoala pluraliştuilor

Pitagora-numerele, Empedocle-4 elemente, Anaxagora-homeomerii

 Filosofi:

• Socrate -filozofia e o teorie despre aceea cum trebuie

de trăit. valoarea oricărei cunoaşpteri constă în aceea
de a conduce raţional treburile umane.

• Heraclit din Efes - reprezentantul dialecticii spontane.

Focul este elementul primordial al existenţei. Lumea,
cosmosul sunt fără început şi sfârşit, nu-s create de
nimeni, a fost, este şi va fi foc veşnic permanent
aprinzânduse şi stângânduse. Nucleul filozofiei
heraclitiene este principiul “totul curge”(panta rei).
Filosofia clasică matură
Democrit (460 – 370 î.e.n.) din Abdera,
fondatorul teoriei atomiste.

Atomii sunt invizibili - foarte mici, infinit de mulţi,

indestructibili, se deosebesc între ei prin formă,
ordine, orientare. apariţia lucrurilor are loc datorită
unirii atomilor, destrugerea lor – despărţirii atomilor.
Sufletul, este compus din atomi şi este muritor.
Cunoaşterea e de două feluri: adevărată (raţională) şi
întunecată (senzorială).
Înţelepciunea aduce trei roade: a gândi bine, a vorbi
bine şi a proceda bine.
Fericirea e buna dispoziţie a sufletului, care depinde de
cumpătare în totul.
 Platon (427 – 347 î.e.n.) elevul lui Socrate
• a.387-Academia.
Lumea e fomată din idei (eidose). Ideile
sunt veşnice, invariabile, indivizibile,
infinite. face deosebire între cunoştinţe şi
părere, cunoaştere raţională (lumea
ideilor) şi senzorială (lumea vizibilă).
Sufletul omului este compus din trei
părţi: raţiune, voinţă şi sensibilitate.
În etică destinge patru virtuţi:
înţelepciune, bărbăţie, moderaţie şi
echitate
 Aristotel (384 – 322 î.e.n.) fost elev în
Academia lui Platon

• a.335 î.e.n.- Liceul

Consideră că obiectiv există lumea materială,
iar ideele sunt esenţa lumii, reflectarea ei.
lumea materială este primară, însă asta nu-i
identic cu materia.
Materia formează lucrurile. Obiectele
concrete sunt combinaţia materiei şi formei.
materia-i pasivă, forma – activă. Primul
motor (imobil) şi forma formelor este
Dumnezeu.
 Aristotel
Omul după părerea lui este o fiinţă
socială (zoon politicon), compusă din
trup şi suflet. în suflet evidenţia trei
părţi componente: vegetală, animală
şi raţională. Omul este fiinţă raţională,
predestinat pentru viaţa în comun,
numai în societate se pot forma
calităţile lui morale.
La formele de guvernare bune se referă
monarhia, aristocraţia şi politeia, la
cele rele – tirania, oligarhia şi
democraţia.
 Filosofia romano-elenistă
• Epicurismul – şcoală filozofică fondată în
306 î.e.n. de către Epicur.
• Etica lui poate fi apreciată ca hedonism.
El considera că scopul vieţii şi binele
suprem este fericirea (evdemonia). Ea se
atinge prin satisfacerea necesităţilor
naturale, prin delectare şi atingerea
liniştei netulburate a sufletului (ataraxia).
Aceste cerinţe morale el le considera
naturale, care reese din esenţa umană.
• Lucrurile sunt alcătuite din atomi şi vid
Stoicism şcoală din sec. III î.e.n. fondată de ZENON din Chitium,
reprezentanţi au fost Seneca, Marc Aurelius Ş.A.

• Scopul vieţii – de a trăi în concordanţă cu natura şi virtutea.

omul trebuie să se supună ordinii cosmice. idealul
stoicismului – liniştea netulburată (ataraxia), toleranţă.
• Erau fatalişti.
• Etica stoicismului este refuzul conştient de totul şi o
împăcare conştientă cu soarta. ea abate atenţia omului de
la problemele lumii exterioare şi o orientează spre lumea
internă.
 Scepticism - şcoală fondată de
Pyrrhon (Timon, Sext Empiric)
• Puneau la îndoială verdicitatea oricărei
cunoaşteri.
• Ideile de bază: lucrurile sunt diferite,
unul şi acelaşi lucru poate să provoace
diferite efecte; că oamenii sunt diferiţi
şi despre unul şi acelaşi lucru pot face
diferite concluzii; organele de simţ ale
omului tot sunt diferite; obiectele se
percep în diferit mod în dependenţă de
starea omului etc.
• Cinicii – Diogene din Sinope.
 Neoplatonismul – (sec. II î.e.n. – III
– e.n.) – fondator Plotin
• El considera, că la baza lumii stă un principiu divin supranatural– unicul (sau binele), care
pătrunde materia (întunericul) cu lumină.
• Principiul Divin există în trei ipostaze: unicul, apoi urmează ratiunea (inteligenţa) şi
sufletul.
• Natura este treapta inferioară a acestei iposteze.
• Sufletul este o punte de la divin la material.
• Neoplatonismul pune accent pe spiritual (binele) ce duce la reprimarea a tot ce este
corporal şi material (răul), la ascetism.
• Plotin consideră că unica modalitate de a se apropia de principiul divin este extazul, care
poate fi realizat numai prin concentrarea spirituală, meditarea şi reprimarea dorinţelor
corporale.
Confucius - citate
• Conştiinţa – lumina inteligenţei pentru a distinge binele de rău.
• Cînd vezi un om bun încearcă să-l imiţi, cînd vezi un om rău
analizează-te.
• A studia şi a nu gîndi este risipă, a gîndi şi a nu studia este periculos
• Înlăuntrul nostru suntem la fel, cultura e singura care face diferenţa.
• Natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte.
• Doar cei mai înţelepţi si cei mai proşti dintre oameni nu se schimbă.
ÎNTREBĂRI ?

Sfârşit