CRĂCIUNUL

SLAV ROMÂ NESC

ASEMĂNĂRI & DEOSEBIRI

 CRĂCIUNUL
SLAV ROMÂ NESC

Vlad Lă utaru & Indi Boțoc

ASEMĂNĂRI
1. De Cră ciun se să rbă torește Naștrea
Domnului Nostru Iisus Hristos. Din
punct de vedere al Tipicului, Biserica
Ortodoxă celebrează praznicul în
același mod, fie ea SPC sau BOR.
2. Naștrea Domnului este una dintre
cele mai importante să rbă tori din
Biserica Ortodoxă .
3. De Cră ciun, familia se adună pentru a
petrece în liniște împreună .
4. Mâ ncarea specifică este
asemănă toare, la sâ rbi nu se
mă nâ ncă sarmale de Cră ciun, dar la
româ ni nu există česnica. Ambele
popoare încep cu aperitivul, adică
salam, câ rnați, șuncă , cartaboș,
sâ ngerete, brâ nză , hrean, ... și
continuă cu supa, friptura și desertul.
DEOSEBIREA 1
25.12 / 07.01
Toți creștinii ortodocși să rbă toresc
Nașterea Domnului de pe 25
decembrie.
Dar această idee am pus-o la deosebiri,
oare de ce? Deorece diferă
CALENDARUL la care ne raportă m.
Creștinii ortodocși româ ni,
asemenea celor greci, dar și asemenea
altor confesiuni care celebrează acest
eveniment, se raportează la calendarul
gregorian (calendarul uzual).
Deci, Cră ciunul 2020 în Româ nia
se va să rbă tori pe 25 decembrie 2020.
Deci, Cră ciunul 2020 în Rusia sau Serbia
Creștinii ortodocși de origine slavă
se va să rbă tori pe 7 ianuarie 2021.
(sâ rbii, ucrainienii, rușii, macedonenii,
Dar numele acestuia tot Cră ciun 2020
etc.) se raportează la calendarul iulian,
ră mâ ne, chiar dacă e în 2021!
care este în urmă cu 13 zile față de cel
Pentru unii, termenul „rit vechi” clarifică
gregorian.
situația.
 DEOSEBIREA 2
BADNJAK / BRAD
În Serbia, bradul nu beneficiază de În Româ nia, bradul este arborele
venerare în preajma Crăciunului, locul principal al Cră ciunului. Acesta se
acestuia fiind luat de creanga de STEJAR
împodobește cu globuri, saloane,
(badnjak). Acesta nu se împodobește cu
globuri nici cu beteală , nici cu saloane, ci luminițe, beteală . După Anul Nou și
doar cu panglici în culorile pan-slave Bobotează , nimeni nu știe unde
(albastru, alb și roșu). dispare (în spatele blocului).
Această creangă se amplasează la loc de Bradul este pus într-un loc de
cinste, „în mijlocul casei”, ală turi de nuci adunare, tot „în mijlocul casei”,
și fâ n adus de la biserică în ziua de Ajun.
avâ nd în jur alte saloane, nuci,
Această creangă de stejar se ține de la
ziua Sfântului Nicolae (19 decembrie) colaci, portocale, să ră țele, biscuiți,
pâ nă la Ajunul Bobotezei (18 ianuarie), și altele.
când este scoasă și dusă „la loc uscat și
frumos”. Aceasta nu se aruncă , ci se duce
la biserică în seara de Ajun a urmă torului
Cră ciun, pentru a fi aprinsă .
 BADNJAK-ul Un selfie al lui
de la Indi din casă Vlad cu BRADUL clasei
 DEOSEBIREA 3
COLINDĂM
DOAR RUDELE ȘI PRIETENII TOT CARTIERUL
Sâ rbii din Româ nia nu au obieciul de a merge La româ ni se respectă un obicei
cu colindatul în grup, luâ nd la râ nd toate
locuințele din cartier, primind poate niște bani
minunat, și anume de a împă rți
sau fructe sau dulciuri sau colaci. La sâ rbi e fix magia Cră ciunului cu toți oamenii
pe dos. Un grup restrâ ns, format doar din comunită ții. Copiii din zonă se
membri tineri ai familiei, își pregă tește într-o
sticlă cel mai bun rachiu fă cut în acel an. Cu
adună în grup și pornesc cu
colindatul se merge doar la vreo 4-5 locuințe, colindatul, mergâ nd din casă în
doar la rude și la prietenii apropiați. Se intră în casă . Aceștia primesc dulciuri, nuci,
casă pe ură turi și colinde, începâ nd cei mai
mari în vâ rstă și terminâ nd copilul cel mai mic;
bani, portocale, colaci, cornuri,
câ nd se termină , colindă torul cel mai mare dă cozonaci și alte cadouri.
de bă ut, se pun cu toții la masă , mă nâ ncă fasole Nu există o ordine anume, unica
de post (preparat OBLIGATORIU în seara de
Ajun), stau aproximativ jumă tate de oră , și condiție este ca gazda să te
pleacă la alte rude. De notat este că NU primească . Ură rile pot diferi, la fel
PRIMESC NIMIC. Colindă torul cel mai mare în ca sistemul de colindă (fie simplu,
vâ rstă , obligatoriu bă iat, are datoria ca și în
ziua Cră ciunului să vină pe unde a trecut cu o cu capra, cu sorcova, cu steaua,
seară înainte, pentru a trezi gazdele. Acesta etc.).
primește rolul de „položajnik”, rol pe care îl are
pâ nă câ nd nu va fi înlocuit de fratele să u.
 DEOSEBIREA 4
OBICEIURI DIFERITE
FAȚĂ DE CREȘTNII ORTODOCȘI ROMÂNI
Etapele stricte care trebuie urmate încep încă din dimineața zilei de Ajun. Copiii cei mai mici
sunt treziți la ră să ritul soarelui. Acestor li se așează pe cap un cearceaf. Peste cearceaf se
aruncă cu boabe de grâ u și porumb, urâ ndu-se pentru să nă tate, fericire, bucurie, bogă ție,
animale multe, câ mpuri roditoare, livezi pline, mese îmbelșugate și copii mulți.
În timpul zilei, bă rbații din casă merg să pregă tească varietatea de cărnuri ce se va servi în
ziua de Cră ciun: scot șunca și câ rnații din pod, bă utura cea bună din beci, și toate cele ce sunt
trebuitoare la bucătă rie. Femeile se ocupă de česnica, taie gă ina cea mai bună pentru supă ,
aduc nuci și pregă tesc masa de Cră ciun. Seara, ală turi de creanga de stejar din anul
precedent, pleacă toți la biserică . După vecernie și aprinderea badnjak-ului, toată familia
pleacă acasă . Acolo se mă nâ ncă fasole (boabe), la cuptor, cum zice obiceiul, cu colaci seci, fă ră
ou, deoarece în ziua de Ajun încă este post. După masă , cel mai bă trâ n bă rbat din casă, ia 4
nuci dintr-un castron mare, și le pune în fiecare colț al casei: „În numele Tată lui, al Fiului și al
Sfâ ntului Duh. Amin.”. Câ nd pune și nuca din partea spre miază zi, aruncă toate nucile ră mase
pe jos. Copiii au obligația de a le strâ nge, pentru a avea noroc tot anul. Apoi, fiecare își alege
câ te o nucă . Cu ciocanul pe masă , fiecare își sparge nuca. Dacă nuca este să nă toasă , atunci tot
anul îi va fi încoronat cu noroc, să nă tate și fericire. Dacă nuca este stricată , trebuie să o ia, să
o arunce în foc, și să aleagă alta. Restul nucilor se sparg, se împart și se mă nâ ncă cu miere.
Apoi se pleacă cu colindul.
În ziua de Cră ciun, după felurile principale și neprincipale, se împarte česnica, un tip special
de baclava, cu miere, nucă , stafide și scorțișoară. În aceasta se pune un bă nuț. Cel care îl va
nimeri, va avea tot anul noroc, însă nu îl va pă stra, ci va cumpă ra sare cu acesta.
 DEOSEBIREA 5
CADOURILE
În Serbia, Cră ciunul este o În comparație cu vecinii
să rbă toare a tuturor, însă nu sâ rbi, în Româ nia se dau
se dau cadouri. Moș Cră ciun cadouri de Cră ciun,
nu vine în noaptea de simbolizâ nd Darurile magilor
Cră ciun să aducă cadouri. aduse Pruncului Iisus.
Acest obicei se datorează
faptului că bă rbații sâ rbi erau
mereu la ră zboi în preajma
Cră ciunului, iar oferirea de
daruri era, practic,
imposibilă .
Срећан Божић! Христос се роди!
Crăciun fericit! Hristos S-a născut!