Împreună pentru o
apă mai curată!
22 Martie- Ziua Mondială a apei
Pe 22 martie toţi trebuie să
participe la protecţia madiului
ambiant, care constituie proble-
ma majoră a societăţii contem-
porane. În ultimile două secole
zonele urbane au devenit ex-
trem de zgomotoase. Oamenii
sunt tot mai numeroşi pe
Terra. Ca atare ei folosesc tot
mai multă apă pentru spălat,
pentru băut şi în agricultură.
Deoarece cantităţile de ploaie
nu cresc, apa începe să fie
din ce în ce mai puţină.Ea
nu es-te repartizată în mod
egal pe planetă. În unele
regiuni plouă foarte rar.
În zilele noastre foarte mulţi
oameni duc lipsă de apă.
Ziua Mondială a apei
este sărbătorită din anul 1922,
la 22 martie!
Apă
Pură,cristalină
Curge,susură,suspină
Donînd viaţă tuturor
Viitor
Apa
este produsul cel mai valo-
ros de care avem nevoie
fiecare dintre noi.
De multe ori din cauza in-
corectă de folosire a apei,
ajungem să avem dezastre în
viaţa noastră.
 Gospodărie
Industrie
Medicină

Turism Apa
unde se foloseşte Pescuit

Transport, comerţ
Agricultură Obţinerea energiei
(irigaţii) electrice

Apa este “izvorul vieţii” şi al
sănătăţii.
Apa este materialul din care ne-
am născut. Organismul uman este
constituit în proporţie de 70% din
apă.
Apa este elixirul vieţii. Această
afirmaţie este dovedită de regula
triplă a vieţii omeneşti: putem
trăi cel mult 30 zile fără hrană, 3
minute fără aer şi doar 3 zile fără
lichid. Concluzia e că cine bea
mult, trăieşte mai sănătos.
Atît cel mic, cît şi cel matur are
nevoie de apă, deoarece nici o
fiinţă, nici o plantă nu poate trăi
fără apă! Putem spune că apa e
Izvorul Vieţii pe Pămînt.
,,Apă,tu n-ai gust,nici culoare,
nici miros, este imposibil să te
descriem,ne bucurăm de tine fără
să ştim ce re-prezinţi. Ar fi greşit să
afirmăm că eşti necesară pentru viaţă:
tu eşti însăşi viaţa. Tu ne umpli de o
bucurie inexplicabilă prin simţurile
noastre. Tu ne întorci puterile, de la
care ne-am luat de acum rămas bun.
Din mila ta în noi reîncep să cloco-
tească izvoarele secate ale inimii
noastre. Tu eşti cea mai mare bo-
găţie de pe lume …”
Antoine de Saint Exupery
Republica Moldova e situată în partea centrală a Europei, în nord-estul Balcanilor, pe un
teritoriu de 33843,5 km2. Capitala – oraşul Chişinău. La nord, est şi sud este înconjurată de
Ucraina, iar la vest – separată de România de rîul Prut. Republica Moldova face parte din
grupul ţărilor bazinului Mării Negre. Cu acestea, precum şi cu statele dunărene, întreţine
strînse legături comerciale reciproc avantajoase. Hotarul ei de sud se întinde pînă
aproape de Marea Neagră, ieşirea la mare deschizîndu-se prin limanul Nistrului şi fluviul
Dunărea.

Reţeaua hidrografică include peste 3000 de rîuri şi rîuleţe, dintre care 10 au lungimea de
peste 100 km. Principalele rîuri sînt Nistru (1352 km, pe teritoriul ţării – 657 km), Prut (976
km, pe teritoriul ţării – 695 km), Răut (286 km), Cogîlnic (243 km, pe teritoriul ţării – 125 km),
Bîc (155 km), Botna (152 km). Pe teritoriul Moldovei se mai află 60 de lacuri naturale şi
cir-ca 3000 lacuri de acumulare. Cele mai mari sînt Beleu, Dracele, Rotunda, Fontan, Bîc şi
Ro-şu, fiecare avînd suprafaţa oglinzii de apă peste 1 km2. Cele mai mari lacuri de
acumulare din ţară, fiecare cu o capacitate acvatică de peste 30 milioane m3, sînt cele de la
Costeşti-Stînca, Dubăsari, Cuciurgan, Taraclia şi Ghidighici.

În Moldova se mai află peste 2200 de izvoare cu apă naturală. Circa 20 depozite de ape
minerale cu peste 200 izvoare de apă au fost identificate şi explorate.Cele mai valoroase
se consideră apele minerale care conţin componenţi curativi ca sulfurile, iodurile, bromurile,
borul şi radonul. Cît priveşte valoarea lor terapeutică, apele minerale ale Moldovei sînt
ana-loage cu bine cunoscutele în toată lumea Karlovî Varî din Cehia, Borjomi din
 În Republica Moldova
principalele surse de
alimentare cu apă
potabilă centralizată
sunt fluviul Nistru, rîul
Prut şi apele arteziene.
Rîul Dunărea

Rîul Prut

Rîul Nistru Rîul Bîc

 RÎUL NISTRU
Rîul Nistru izvorăşte în Ucraina şi se revarsă în Marea Neagră. Pe o scurtă porţiune marchiază graniţa
între Repupublica Moldova şi Ucraina, apoi malul estic devide regiunea Transnistria din cadrul
Republicii Moldova, apoi devide graniţa din nou şi se revarsă în Marea Neagră prin Limanul Nistrului.
Nistrul este folosit pentru pescuit, transport de mărfuri, producerea energiei electrice.
oNavigabil- 500 km
oÎnălţime la izvor-1 ooo km
oLungime- 1 362 km
oDebitul mediu multianual -310m3/sec
Principalele oraşe străbătute sunt: Halici, Hotin, Moghilău, Cameniţa, Otaci, Camenca, Rîbniţa, Dubăsari,
Grigoriopol, Thighina, Tiraspol, Slobozia, Cetatea Albă.

Rîul Nistru izvorăşte în Carpaţii orientali(pe versantul de

nord-vest al Muntelui Rozluci, în Ucraina, la altitudinea
de 760 m şi se revarsă prin limanul omonim în Marea
Neagră. Sectorul superior se află în Ucraina.

Afluenţi

Dreapta: Limniţa, Răut, Bîc, Ichel, Botna

Stânga: Gnila Lipa, Solota Lipa, Coropez, Stripa, Seret,
Zbruci, Smotric, Ternava.
RÎUL PRUT
 Rîul Prut
Prutul este un râu lung de 953 km, ce izvorăşte în apropiere de muntele Hoverla din Carpaţii Pă-duroşi din
Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se var-să în Dunăre lângă
Reni, la est de oraşul Galaţi. Formează graniţa între România şi Republica Mol-dova. În perioada interbelică, rîul
era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă naviga-ţia pe rîu a fost treptat abandonată, cursul
nemaifiind întreţinut.
Principalii afluenţi pe partea dreaptă sînt Ceremuş, Başeu şi Jijia (cu afluentul principal Bahlui). Pe râul Prut
există o amenajare hidroenergetică (barajul de la Stînca-Costeşti) realizat împreună cu Uniunea
Sovietică(actualmente Republica Moldova).
Rîul Prut era cunoscut în antichitate sub numele Pyretus iar sciţii îl numeau Porata, adică apă furtunoasă. În cur-
sul său superior este un rîu tipic montan, valea lui e îngustă cu versanţi înalţi şi abrupţi, curgerea rapidă, iar în
albie se întîlnesc multe praguri. În cursul de mijloc Prutul formează meandre în lunca sa, are viteza 1,5 m/s iar
pe un sector mic, unde întretaie şirul de recife, valea Prutului se îngustează pînă la cîteva sute de metri căpătînd
formă de chei.
Mai spre sud valea rîului se lărgeşte pînă la 5-6 km, cursul devine liniştit, malurile nu sînt înalte, capătă formă
simetrică pe versanţi sînt bine exprimate terasele. În cursul său inferior valea rîului Prut se lărgeşte considerabil
pînă la 8-10 km rîul formează meandre, se ramifică în braţe versanţii devin mai domoli pe alocuri fragmentaţi de
ravene, lăţimea albiei variază între 50 şi 180 m, adîncimea maximă e de 6-7 m iar viteza se micşorează pînă la 0,7
m/s.
Odată cu creşterea nivelului apelor Dunării, Prutul îşi încetează scurgerea, se revarsă, inundînd suprafaţa vastă a
luncii sale. Lunca rîului este parţial înmlăştinită. Încă în prima jumătate a sec. 20-lea o parte a luncii Prutului
era ocupată de bălţi, mlaştini, lacuri în care vieţuia o lume animală acvatică foarte bogată (peşti, păsări,
mamifere). Acest sector al luncii Prutului reprezenta un minunat şi miraculos paradis al naturii.

Mihail Sadoveanu vizitînd Basarabia ne-a lăsat următoarea descriere:“Apele acelea nesfîrşite care domneau pre-
tutindeni într-un ţinut întreg alcătuiau o stăpînire a necunoscutului şi a tainei. De la mistreţul ce dormitează pe
plavii, de la lebedele şi pelicanii care înspumează noaptea înegrul ghiolurilor pînă la popoarele de păsărele, pînă la
puzderia de peşti, pînă la nesfîrşitele miliarde de gîngănii – toate trăiesc din apele acestea care au întins o bogată
împărăţie, care aduc nămolul plin de hrană din munţii şi cîmpiile depărtării…”
RÎUL DUNĂREA
 RÎUL DUNĂREA
Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior, în
scrierile greceşti şi Danubius în cele latino-romane.
Denumirea dată de romani "Danubius“ (Zeul fluviilor) a fost mai târziu preluată de alte popoare, şi modificată,
devenind Donau în lim-ba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în limba maghiară, Dunav în limba sârbocroată,
Дунав/Dunav; Дунав în limba bulgară, Ду-най (Dunai) în limba ucraineană, pentru ţările riverane, şi Danube în
limba engleză şi limba franceză şi Tuna în limba turcă. Numele din limba română, Dunărea, deşi este înrudit cu
numele latin, nu poate fi derivat din acesta folosind schimbările fonetice normale. S-a încercat o explicaţie printr-
un nume intermediar, *Donaris, dar acesta nu este găsit în niciun document antic, fiind o reconstrucţie a lin-
gviştilor moderni.
Dunărea este al doilea ca lungime între fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce
curge de la vest la est. Izvorăşte din munţii Pădurea Neagră(Germania)sub forma a două râuri numite
Brigabh şi Breg, ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m) şi se unesc în oraşul Donaueschingen(altitudine:
678 m) în curtea castelului Fürstenberg. Numele german al fluviului este Donau, pronunţat /'do.nau/.
Dunărea curge către sud-est pe o distanţă de aproximativ 2.860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea în
Marea Neagră s-a format Delta Dunării.
Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia,
Germania,Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina, Serbia) şi are afluenţi în alte şapte ţări.
Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrand.
Temperatura apelor Dunării se află sub influenţa directă a temperaturii aerului şi într-o măsură mai mică
sub cea a factorilor locali. Încălizirea apelor începe în luna martie şi ţine până în luna august după care
urmează procesul de răcire . Gheaţa poate să apară din prima decadă a lunii decembrie până la începutul
lunii martie. Durata podului de gheată este in medie de 45-50 de zile. Fenomenul de dezgheţ se produce
primăvara, cel mai frecvent din aval spre amonte, într-o perioada de câteva zile (4-8 zile).
 Lacul din Costeşti
Lacul de la Ialoveni

Lacul Comrat

Lacul din Dubăsari Lacul din Ghidigici

 Lacurile Republicii Moldova
Lacul Dubăsari este un lac de acumulare creat artificial în anul 1954 de către autorităţile sovietice pe
cursul de mijloc al rîului Nistru. Extremitatea sudică a lacului este oraşul Dubăsari. Cuveta lacus-tră
reprezintă o fostă vale largă din lunca râului Nistru.
Lacul Costeşti-Stînca este cel mai mare lac de pe teritoriul Republica Moldova este construit în
nord-vestul ţării,în nordul Cîmpiei Moldovei.
Lacul Sireţi-Ghidighici, supranumit şi Marea Sireţilor sau Marea Chişinăului, este un lac de acumu-
lare construit în centrul Republicii Moldova.
Istoric
În anul 1963, pe cursul mijlociu al rîul Bîc, s-au finisat lucrările de construcţie a barajului Sireţi-
Ghidighici, care reţine unul dintre cele mai mari lacuri din republică. În acele timpuri, teritoriul actu-
alei republici era parte componentă a URSS sub numele de R.S.S. Moldvenească. Preşedinte lui R.S.S.
Moldveneşti de atunci îi aparţine ideea construirii acestui bazin acvatic.
Aspecte geografice
Oglinda apei Lacului Sireţi-Ghidighici măsoară 8,03 km² (803 ha). Lacul recepţionează râuri şi râuleţe
de pe o suprafaţă de 835  km², cel mai mare dintre acestea este Rîul Sireţi, care confluenţeză cu la-
cul în partea sudică a acestuia.
Lacul Sireţi-Ghidighici se află în centrul ţării, într-o vale mare. Localităţile pe care le scaldă sunt:
Sireţi, Cojuşna, Ghidighici, Roşcani şi Vatra .
Râul Ialpug (în rusă Ялпуг, în ucraineană Ялпух) este un râu care străbate teritoriul Republicii Moldo-
va şi al Regiunii Odesa din Ucraina. El izvorăşte din apropiere de satul Tomai (Raionul Leova, Republi-
ca Moldova ), curge pe direcţia sud în paralel cu Prutul, trece pe teritoriul Raionului Cimişlia, al UTA
Găgăuzia , al Raionul Taraclia, apoi al Raionului Bolgrad din Ucraina şi se varsă în Lacul Ialpug în
apropiere de oraşul Bolgrad.
 Concluzie

Este foarte important să observăm că dacă

în multe ţări apa nu valorează nimic şi nu
dăm nici un ban pentru un pahar de apă,
în alte părţi de pe Terra
noastră, apa valorează mai mult decît
aurul. Sunt ţări în care petrolul nu costă
atît de mult cît costă apa.
(Arabia Saudită; Qatar; Kuveit; Omar)
O mică picătură cristalină,
O lacrimă suavă şi divină,
Un licăr cristalin dintr-un izvor.
Înalţă strigăt de-durere şi-ajutor.
Se roagă cu profundă disperare
Şi rîuleţ, şi ocean, şi mare;
Să ne oprim pe-o clipă cugetînd
Ce importantă-i apa pe Pămînt
Şi dat fiind că apa-i însăşi viaţa
Negînd inexistenţa, dînd speranţa
Să-i ascultăm durerea, visul, chinul
Poate-îi mai putem schimba destinul …?
Poate mai reuşim urmaşii să-i unim
Cu-n susur de izvor, cu valul mării lin
Cu-adîncul oceanului ce geme
De peşti, corali, rechini, delfini, balene.
Poate mai dovedesc să savurez-al apei har,
Apreciindu-i pămîntescu-sacru dar
Sfinţindu-şi sufletul cu gustul ei divin
Sorbind din taina apei pe deplin.
Cu mult, efort şi multă sîrguinţă
Prin hărnicie, dragoste, silinţă,
Şi şipotul, şi marea, şi-oceanul
Îşi vor schimba durerea cu aleanul.
Păstraţi şi ocrotiţi Planeta – mamă!
Aer, pădure, apă mai cu seamă.
Nu risipiţi tezaurul firesc
Şi vom avea din nou un colţ de rai domnesc!