PESTICIDE ORGANOFOSFORICE

INDRUMATOR:
PROF.UNIV. DR. SEMAGHIUL BIRGHILĂ

STUDENT: DOBRE GABRIEL LAURENTIU

PESTICIDELE

 Pesticidul defineşte orice substanţă sau amestec de substanţe, inclusiv amestecuri ale acestora, destinate utilizării în agricultură sau silvicultură, în
spaţiile de depozitare, precum şi in alte activitaţi, în scopul prevenirii, diminuării, îndepartării sau distrugerii dăunatoriilor, agenţiilor fitopatogeni,
a buruienilor si altor forme de viaţă animală sau vegetală. Sunt substanţe cu acţiune biologică deosebit de ridicată in cantităţi extrem de reduse pot
produce moartea sporilor, insectelor, rozătoarelor sau a buruienilor.
 Pesticidele sunt substanţe toxice, care după pătrunderea în organism într-o doza relativ ridicată, odată sau de mai multe ori într-o perioadă scurtă
de timp, sau în doze mici repetate timp îndelungat, provoacă în mod temporar, trecător sau permanent afectări ale uneia sau mai multor funcţii,
afecţiuni care pot să meargă până la anihilarea completă a acestora sau să provoace moartea.
 Efectul lor dăunător se datorează faptului că cea mai mare parte din cantitatea aplicată nu acţionează asupra organismelor vizate ci se acumuleată
în mediul înconjurător.Tratamentul cu pesticide determină o pierdere mare de produs, ştiind că în medie numai 3% din substanţa activă acţionează
cu rol de combatere.Restul de cca.97% se pierde, acumulţndu-se în sol, plante şi alte organisme ale agro-ecosistemului.
 În funcţie de gradul de toxicitate, pesticidele se grupează în:
• grupa I – extrem de toxice care contin substanta activa DL50 sub 50 mg/kg corp, fiind marcate cu etichete roşii;
• grupa II – puternic toxice care contin substanta activa DL50 intre 50 – 200 mg/kg corp, marcate cu etichete verzi;
• grupa III – moderat toxice care au DL 50 intre 200 si 1000 mg/kg corp, marcate cu etichete de culoare albastră;
• grupa IV – toxicitate redusă care contin substanta activa DL50 peste 1000 mg/kg corp, marcate cu etichete negre.
PESTICIDELE ORGANOFOSFORICE

 Pesticidele organofosforice sunt substanţe puternic lipidotrofe, ce sunt absorbite cu uşurinţă în mucoasele organelor digestive, respiratorii, piele şi
acumulează mai ales în ficat, plămâni, cefal, măduva oaselor, în muşchiul cardiac şi ţesutul adipos.
 Au fost folosite initial in scop militar de armata germana in al 2-lea razboi mondial (exemple de substante toxice de lupta: Sarin, Soman, Tabun)
Caracteristici generale
 - solubili în esteri şi in majoritatea solvenţilor organici, insolubili în etil-esteri, aproape insolubili în apă
 - stabili numai la pH acid sau neutru
 - sunt lichide incolore sau galbene; în forma comercială: maron închis sau verde
 - apar pe piaţă ca pulbere metalică 15-25%, lichid emulsifiabil 25-45%; în praf 1-2% sau în aerosoli 10%
 -din punct de vedere structural, pesticidele organofosforice sunt amide sau esteri ai acizilor: fosforic, iofosforic, ditiofosforic, fosfonic,
pirofosfonic.
Compusi organofosforici reprezentativi

Denumirea comună (trivială) Denumirea chimică

Paration Dietil(p-nitrofenol)-tionofosfat
Malation Dimetil-S-(1,2-dicarbetoxietil)-ditiofosfat
Diclorvos 2,2-diclorvinil-metilfosfat
Rogor, Dimetoat Dimetil-S-(N-metil-carbamil-metil)-ditiofosfat
SURSE DE POLUARE

 Acumularea rezidurilor de pesticide organofosforice în sol are loc pe mai multe căi:

-prin aplicare directă pe/ sau în sol;

-datorită ajungerii pe sol a unei părţi din cantitatea destinată tratării părţilor aeriene ale plantelor;
-existenţa pe/sau în sol a resturilor vegetale şi animale încărcate cu reziduri de pesticide.
 În vederea reducerii şi a limitării efectelor generate de acumularea reziduurilor de pesticide în sol s-a impus sistarea folosirii unor
pesticide caracterizate prin remanenţă mare în sol şi înlocuirea acestora cu altele având o persistenţă redusă şi prezentând riscuri
mai mici de poluare a solului.
 Doze reziduale maxime admise pentru unele pesticide si organofosforice in produsele alimentare (mg/kg)

Denumirea Produsul alimentar

pesticidului
Carne Lapte Cereale Legume Fructe Ulei
Paration - - 0,50 0,70 0,50 -
Malation - - 2,00 0,50 6,00 -
Rogor - - 0,20 2,00 - 0,05
Diclorvos - 0,02 0,50 0,50 0,10 -
INTOXICATIA CU PESTICIDELE ORGANOFOSFORICE

 Expunerea la aceste pesticide se poate face prin ingestie, inhalare, absorbţie cutanată sau contact ocular. Intoxicatiile pot fi de

diverse grade, în functie de cantitatea de toxic patrunsa în organism, de starea de sanatate a muncitorilor si de particularitatile lor
individuale. De aceea exista forme usoare, medii, grave, unele chiar mortale.
 Daca intoxicatiile îmbraca forme usoare sau medii, semnele dispar dupa 6-48 de ore, ramanand însa uneori unele semne pana la
2-3 saptamani. Chiar formele grave pot fi salvate daca se aplica la timp tratamentul corespunzator si de aceea este foarte
important a se chema medicul înca de la primele semne de intoxicatie. Cazurile mortale apar de obicei dupa expuneri de scurta
durata, dar la concentratii mari care se datoresc unor accidente ale motopompelor, vehiculelor sau avioanelor utilizate. In formele
de intoxicatii bine si la timp tratate, vindecarea este completa, fara urmari.
 Simptomele intoxicatiei cu pesticide sunt:
 - greturi, varsaturi, ameteli ,salivatie abundenta, transpiratii, diaree, dureri abdominale (in formele usoare), tulburari de vorbire,
micsorarea pupilei, coma, lacrimare abundenta, cianoza, tulburari respiratorii, hipotensiune, tahicardie, trasnspiratii ale
memebrelor (in formele grave).
INTOXICATIA CU PESTICIDELE ORGANOFOSFORICE

Mod de acţiune al acestor pesticide in organismal uman:

a) Initial incepe inhibarea acetilcolinesterazei
b) Inhibarea acestei enzime, cu rol foarte important in transmiterea semnalui neurologic, face ca acetilcolina nu se mai transformă
în colină şi acid acetic
c)Acest lucru duce la o acumularea endogenă de colinesterază in SNC, muşchi şi hematii şi a pseudocolinesterazei din plasmă
d) Aceasta intoxicaţie endogenă cu Ach implica o stimulare permanentă a muşchilor(paralizii) şi a glandelor până la deces.
 există o triplă acţiune:

1. SNV al nervilor colinergici;

2. SNV a nervilor simpatici motori;
3. în neuronii din SNC.
 extrem de toxice directe pe miocard  tulburări de ritm şi conducere
 asfixiante şi cu rol direct în oprirea respiraţiei  deces prin insuficienţă respiratorie şi colaps vascular
MASURI DE PREVENIRE

 In întreprinderile în care se fabrica insecticide organofosforice se aplica masuri de mecanizare si automatizarea proceselor
tehnologice, etanseizarea recipientelor si aparaturii, amenajarea instalatiilor de ventilatie mecanica generala si locala. Muncitorii
vor purta echipament de protectie adecvat si vor pastra cu strictete igiena individuala.
 Pentru reducerea si chiar eliminarea intoxicatiilor cu pesticide la aplicarea acestora în agricultura în actiunea de combatere a
daunatorilor, o masura radicala este înlocuirea parationului cu produse mult mai putin toxice pentru om, cum este produsul
malation, fabricat la noi în tara.
 Depozitarea insecticidelor se va face în încaperi speciale, racoroase, avînd pardoseala de ciment si bine ventilate, dotate cu tot ce
este necesar pentru manipularea toxicelor, inclusiv echipamentul de protectie. El va fi amplasat departe de orice depozit de
alimente.
 Echipamentul de protectie folosit de muncitori va trebui sa acopere întreaga suprafata a corpului si de aceea va fi format din
combinezon închis la încheietura mainii, glezne si gat, manusi si cizme impermeabile, sort, pelerina si gluga si o masca cu cartus
filtrant. In caz de contaminare cu insecticid, hainele vor fi imediat spalate, iar corpul va fi spalat cu apa si sapun sau cu o solutie
de carbonat de sodiu 10%.
DETERMINAREA PESTICIDELOR ORGANOFOSFORICE DIN
ALIMENTE

 Folosirea pesticidelor trebuie să fie strict reglementată. Simpla prezenţă a reziduurilor de pesticide nu poate constitui un factor de
alarmă, de aceea este necesară corelarea nivelului acestora cu concentraţia nocivă pentru om. Pentru a trage o concluzie asupra
acceptabilităţii unei limite maxime de reziduuri, din punct de vedere al sănătăţii publice, trebuie să fie calculată cantitatea de
reziduuri de pesticide adusă prin alimentaţie, dacă această limită este respectată şi dacă rezultatul obţinut se compară cu doza
zilnică admisă. Metodele analitice utilizate în prezent permit determinarea reziduurilor de pesticide în cantităţi de părţi per milion
(miligrame/kg) şi chiar părţi per bilion (µg/kg).
METODĂ ANALITICĂ PENTRU DETERMINAREA PESTICIDELOR ORGANOFOSFORICE DIN LEGUME.

 Pentru determinare a unsprezece resturi de pesticide organofosforice din diverse legume a fost propusa o metoda analitica simpla, bazata pe
microextracția în fază solidă (SPME) urmata de cromatografie gazoasa, utilizand detecție fotometrică prin flacără (GC-FPD).
Prelevarea si pregatirea probelor
-legumele (probe de napi, varza si frunze de mustar) au fost achizitionate din comert, de la supermaketuri locale.
-au fost create probe reprezentative pentru fiecare grupa de legume, astfel 0,5 kg din fiecare fel de leguma au fost maruntite, amestecate si
omogenizate folosind un robot de bucatarie.
-cate 0,5 g din probe au fost introduse in flacoane de 20 ml, peste care s-au adaugat ca si solvent cate 2 ml de metanol/acetona (1:1, v/v) si 1ml de
solutie de NaCl de concentratie 10%.Fiecare proba a fost apoi diluata cu apa dublu distilata pana la un volum de 10 ml.
-flacoanele au fost sigilate cu capace cu sept si pregatite pentru microextractie in faza solida (SPME).
-Seringa ce continea in varful ei o fibra de 85 μm din poliacrilat (PA) a fost introdusa pentru 30 de minute, la temperatura mediului ambiant (21°C), in
flaconul ce continea proba. Proba a fost agitata constant la 1275 rpm, folosind un agitator magnetic. Dupa extractie, fibra a fost imediat transferata la
injectorul cromatografului, supusa desorbtiei timp de 11 minute la 260 °C si analizata.
-Pentru o separare mai eficienta in coloana capilara, s-a utilizat un gradient de temperatura, initial a fost mentinuta la 100° C timp de 1 minut, apoi
ridicata la 200 ° C cu cate 20° C/ minut si mentinuta timp de 8 minute, iar in final ridicata la 250° C cu cate 10° C/min si mentinuta timp de 7 minute.
Temperatura detectorului a fost de 275 ° C, iar gazul purtator utilizat a fost azotul la un flux de 1,0 ml/min.
REZULTATE OBTINUTE

 Dintre cele douăzeci de probe care au supuse analizei, s-au găsit șase eșantioane care conțin reziduuri de OPP

P e s ti c i d e C o n c e n t r a t io n (medie ± S D )
[μ g /k g ]

N ap V a rza M u sta r 1 M u sta r 2 M u sta r 3 M u star 4

E th o p ro p h o s n .d n .d n .d n .d n .d n .d
S u lf o t e p n .d n .d n .d n .d n .d n .d
D ia z in o n n .d n .d n .d n .d n .d n .d
T o lc lo f o s - m e t h y l n .d n .d n .d n .d n .d n .d
F e n it r o t h io n n .d n .d n .d n .d n .d n .d
C h lo r p y r if o s 0.82 ± 0.06 0.22 ± 0.03 1.14 ± 0.06 1.83 ± 0.23 0.31 ± 0.01 1.68 ± 0.28
Is o f e n p h o s n .d n .d n .d n .d n .d n .d
M e t h id a t h io n n .d n .d n .d n .d n .d n .d
E t h io n n .d 0.29 ± 0.04 n .d n .d n .d n .d
T r ia z o p h o s n .d n .d n .d n .d 0.72 ± 0.06 n .d
Le p to p h o s n .d n .d n .d n .d n .d n .d
 Nivelurile de reziduuri din pesticidele determinate au fost mai mici decât limita maxim admisa (1 mg / kg) specificată în acordurile internationale
privind siguranta alimentelor (International Food Act & Regulation 1985 and Codex Alimentarius Commission).

Figura 1.Cromatogamele obtinute:

(A)-solutii etalon; (B)-mustar; (C)-napi; (D)-varza;
Picurile: 1) ethoprophos, (2) sulfotep, (3) diazinon, (4)
tolclofos-methyl, (5) fenitrothion, (6) chlorpyri- fos, (7)
isofenphos, (8) methidathion, (9) ethion, (10) triazophos, (11)
leptophos, (i) trichlorfon, and (ii) Demephion.
 OPTIMIZAREA METODEI

 -Eficienta extracției pentru fiecare fibra depinde de logaritm din coeficientul de partiție octanol-apă (log K­­ow) și volatilitatea
(PV). Log Kow indică puterea polarității și tendința lor catre straturile hidrofile și lipofile.Log Kow al pesticidelor
organofosforice supuse analizei este cuprins intre între 2,57 (metidation) și 6,31 (leptophos) ceea ce reflectă tendința lor
spre straturi lipofile. Mai mult, acești compuși sunt volatili avand presiunea de vapori între 0,20 mPa (etion) și 78 mPa
(Etoprofos).
 -Au fost analizate trei moduri de extracție, headspace (HS), imersie directă (DI) la 60 ° C și imersie directa la temperatura
mediului ambiant, prin compararea sumei zonelor de vârf ale pesticidelor organofosforice extrase. Modul de imersare
directa la temperatura ambiantă a prezentat ca mai buna capacitate de extracție (cele mai ridicate suprafețe de vârf totale)
pentru toți compușii supusi analizei, prin modul HS au putut fi extrasi 9 din cei 11 compusi iar prin modul imersarii directe
la 60 ° C au fost extrasi 8 din cei 11 compusi .
 -Patru tipuri de fibre comerciale de diferite grosimi si invelisuri au fost analizate: 100μm PDMS, 85 μm PA, 65μm PDMS-
DVB, 50/30 μm DVB/CAR/PDMS, dintre care cele mai bune rezultate au fost obtinute de catre 85 μm PA.
OPTIMIZAREA METODEI

 Factorii care afecteaza procesul de microextractie in faza solida precum timpul de absorbtie, viteza de rotatie, salinitatea, temperatura si timpul de
desorbtie au fost evaluati.
-Influenta timpului de extractie a fost evaluata imersand direct seringa cu fibra aleasa( de 85 μm PA) intr-un flacon ce continea o solutie de
concentratie cunoscuta de pesticide organofosforice, s-a observat ca perioada de timp de 30 minute este optima.
-Pentru a accelera extractia, diferite viteze de rotatie au fost analizate (1050, 1200, 1275, 1350, 1500 rpm), s-a observat ca semnalul obtinut incepe sa
scada incepand de la 1350 rpm, asa ca s-a ales viteza de 1275 rpm.
-Efectul tariei ionice a solutie a fost si el analizat folosid diferite concentratii de NaCl. In general s-a observat ca adaugarea unei cantitati potrivite de
sare va micsora solubilitatea compusilor in faza lichida, astfel imbunatatind extractia. Rezultatele optime s-au obtinut la o concentratie de 10% NaCl.
-Timpul de desorbtie (9, 10, 11, 12 si 13 minute) a fost si el investigat, rezultatele optime s-au obtinut pentru durata de 11 minute.
-Temperatura la care s-a facut desorbtia a fost analizata intre intervalul 230-270 ° C, rezultatele optime fiind obtinute la 260° C. S-a observat ca
supunerea fibrei de PA la o temperatura mai mare si la o durata de timp mai indelungata duce la distrugerea acesteia.
 METODA DE ANALIZĂ PROPUSĂ PENTRU DETERMINAREA OPP-URILOR DIN SUCURI DE
FRUCTE ȘI APĂ: DSPE-GC-FID

 Extracție în fază solidă dispersată (DSPE)

 Cromatografie în fază gazoasă (GC)
 Detector cu ionizare în flacără (FID)

 Absorbantul folosit Zn-MOF:

-sintetizat solvotermic prin amestecare Clorurii de zinc (0,05mmol) cu
diclorhidrat de histamină (1,1 mmol) și dizolvarea în 13 ml metanol (65 °C),
apoi introdus la autoclava timp de 48 ore la 100 °C.
-s-au obtinut cristale albe.
-a fost ales acest tip de absorbat datorita afinitatii mari a zincului
pentru gruparea fosforică.
 PRELEVAREA ȘI PREGĂTIREA PROBELOR
 Prelevarea

• Trei probe de apă (menajeră, de râu, de la robinet)

• Trei probe de suc (de piersici, de struguri, de mere)
 Pregatirea probelor
• Cele trei probe de suc au fost diluate cu apă deionizată
 (1:1) iar apoi filtrate.
 -20 ml (proba) flacon 25ml + 8mg Zn-MOF
 -agitare+ultrasunete
 -centrifugare
 -desorbtie prin adaugare de 200 μl acetonitril
 -centrifugare flacon 0,5ml
 -uscare sub flux de gaz (azot)
 -redizolvare cu 20 μl metanol
 -injectare in cromatograf
REZULTATE
C o n c e n tr a tie ( μg / m L )

0 .3 5 5 0
a a a
R e c u p e ra re ( % ) RSD R e c u p e r a re ( % ) RSD R e c u p e ra re ( % ) RSD (%)

D ia z in o n N D 9 8 . 5 7(%)
.1 9 9 . 0 6(%)
.7 9 9 . 4 6 .2
F e n itr o th io n N D 9 9 . 2 6 .6 9 9 . 5 6 .1 9 9 . 5 6 .0
Apa (robinet) F e n th io n N D 9 9 . 0 6 .7 9 9 . 2 6 .0 9 9 . 3 5 .8
P h o s a lo n e N D 9 8 . 3 7 .6 9 8 . 8 7 .2 9 9 . 0 6 .9
P r o fe n o f o s N D 9 8 . 2 6 .0 9 8 . 5 5 .7 9 9 . 2 5 .6
D ia z in o n N D 9 5 . 5 7 .9 9 6 . 1 7 .2 9 6 . 3 7 .1
F e n itr o th io n N D 9 6 . 9 7 .4 9 7 . 4 7 .0 9 7 . 7 6 .6
A p a ( m e n a j) F e n th io n N D 9 6 . 0 7 .7 9 6 . 8 7 .6 9 6 . 9 7 .4
m e n a je r a P h o s a lo n e N D 9 4 . 7 8 .1 9 5 . 5 7 .9 9 5 . 7 7 .4
P r o fe n o f o s N D 9 4 . 5 8 .5 9 4 . 6 8 .1 9 5 . 0 7 .2
D ia z in o n 0 .2 9 7 . 9 7 .4 9 8 . 5 6 .9 9 8 . 6 6 .8
F e n itr o th io n N D 9 6 . 5 6 .7 9 7 . 0 6 .1 9 7 . 5 6 .1
A p a ( ra u ) F e n th io n N D 9 5 . 5 7 .3 9 6 . 1 7 .0 9 6 . 4 6 .5
P h o s a lo n e N D 9 7 . 4 8 .4 9 8 . 1 7 .9 9 8 . 9 7 .6
P r o fe n o f o s N D 9 6 . 9 7 .4 9 7 . 2 7 .2 9 7 . 4 7 .0
D ia z in o n N D 9 4 . 6 7 .9 9 5 . 7 7 .5 9 6 . 0 7 .3
F e n itr o th io n N D 9 2 . 9 8 .5 9 3 . 9 7 .9 9 4 . 2 7 .7
S u c ( m e r e ) F e n th io n N D 9 4 . 0 7 .5 9 3 . 5 7 .1 9 4 . 1 6 .8
P h o s a lo n e N D 9 5 . 8 7 .1 9 6 . 5 6 .7 9 7 . 1 6 .5
P r o fe n o f o s N D 9 4 . 1 8 .1 9 4 . 9 7 .4 9 5 . 3 7 .1
D ia z in o n 0 .3 9 2 . 8 8 .8 9 3 . 1 8 .4 9 3 . 4 8 .0
F e n itr o th io n N D 9 3 . 2 7 .6 9 4 . 0 7 .2 9 4 . 5 6 .8
F e n th io n N D 9 4 . 8 8 .5 9 6 . 2 8 .0 9 6 . 4 7 .7
S u c ( p ie r s ic i) P h o s a lo n e N D 9 5 . 1 8 .1 9 6 . 3 7 .8 9 6 . 7 7 .4
P r o fe n o f o s N D 9 1 . 9 9 .1 9 2 . 7 8 .4 9 3 . 4 8 .1
D ia z in o n 0 .5 9 5 . 5 7 .8 9 6 . 3 7 .5 9 6 . 3 7 .2
F e n itr o th io n N D 9 4 . 0 8 .8 9 4 . 9 8 .3 9 5 . 8 8 .0
S u c ( s tr u g u r i) F e n th io n N D 9 3 . 2 8 .1 9 4 . 1 7 .4 9 4 . 5 6 .8
P h o s a lo n e N D 9 4 . 7 8 .1 9 5 . 0 7 .8 9 5 . 4 7 .3
P r o fe n o f o s N D 9 3 . 5 7 .9 9 4 . 7 7 .7 9 5 . 1 7 .1
CONCLUZII

In cazul primului studiu

Această metodă este adecvată, simplă, oferă o bună sensibilitate pentru a îndeplini cerințele de reglementare și pentru a reduce în mod semnificativ
consumul de solvenți. Un alt avantaj distinct al metodei propuse este că etapa de centrifugare nu este necesară în prepararea probei. Metoda propusă
a fost utilizată cu succes pentru a determina reziduurile de pesticide organofosforice din matricile vegetale analizate. Datorită numeroaselor
caracteristici pozitive, metoda este, prin urmare, recomandată pentru analiza de rutină a reziduurilor de pesticide organofosorice din legume.

In al doilea studiu
Afinitatea puternică față de OPP face din acest MOF pe bază de zinc un absorbant ideal pentru a realiza o extracție îmbunătățită a acestor pesticide,
sporind în consecință sensibilitatea și selectivitatea metodei. MOF pe bază de zinc a prezentat performanțe superioare de extracție pentru OPP
comparativ cu alti absorbanti (o mai buna LOD).În urma analizelor efectuate s-a observat că acest absorbant este stabil și durabil putând fi folosit de
până la opt ori fără o pierdere semnificativă a proprietățiilor sale.
 Datorita riscului tot mai mare de a fi prezenta o cantitate marita de pesticide in alimente este nevoie de metode eficiente de urmarire a unui aliment
pe intreg lantul alimentar, pentru a găsi repede sursa de contaminare şi a preveni îmbolnăvirile în masă, alimentele trebuie împărţite pe loturi şi
ştiut cu exactitate drumul fiecărui lot (trasabilitatea produsului).
 Chiar dacă nu poate fi concepută o agricultură modernă, intensivă şi eficientă fără utilizarea pesticidelor, totuşi, toxicitatea ridicată, persistenţa şi
acumularea acestora reclamă o folosire raţională, corectă şi doar în caz de ultimă soluţie existentă. Acest lucru se impune cu atât mai mult cu cât
efectele lor nocive se regăsesc amplificate la capătul lanţului trofic (organismul uman).
 O alternativă la utilizarea pesticidelor o reprezintă agricultura ecologică ce atinge o pondere din ce în ce mai mare în ultima perioadă din totalul
agriculturii mondiale. De asemenea, se impune o serioasă monitorizare a utilizării şi a efectelor produse de pesticide, urmărindu-se cu precădere
efectele ecotoxicologice ale acestora.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !