Paranoia

Difiniţie:

Este o tulburare care era descrisa ca o

psihoza cronica endogena care constă in
evolutia continua a unui sistem delirant durabil
şi impenetrabil la critica, dezvoltăndu-se
insidios pe fondul conservarii complete a
ordinii şi claritatii gândirii, vointei şi acţiunii.
 Difiniţie:
Paranoia este o boală cronică, care
prezintă o dezvoltare a personalităţii cu
evoluţie durabilă, fără dereglări
intelectuale.
 
Elementele definitorii sunt realizate de:

• delir cronic bine sistematizat nehalucinator;

• discrepanta între aspiratii şi posibilitati;
• personalitate premorbida specifica (rigida,
hipertrofie a eu-lui)
• conservarea ordinii si claritatii in gandire
Etiopatogeneza paranoiei depinde de:

• trăsăturile personalităţii premorbide

• factorii somatogeni
• factorii psihogeni
Formele clinice ale paranoiei sunt (Oprea N, 2007):

• Paranoia cu delir sebsitiv interpretative ( delir de

persecuţie)
• Paranoia cu delir de reformă
• Paranoia cu delir cverulent
• Paranoia cu delir de gelozie
• Paranoia cu delir erotoman.
Tablou clinic:
Paranoia - din punct de vedere clinic simptomul
unic este reprezentat de sistemul delirant cu
urmatoarele variante:

- delirul de interpretare
- deliruri pasionale
- delirul senzitiv de relatie
Parafrenia
Difiniţia:

Inglobeaza un grup de psihoze endogene cronice

caracterizate prin interpritarea fantastica a producţiei
delirante în contrast cu buna adaptare la mediu.

Clinic parafrenia se caracterizează prin prezenţa

unui delir cronic persistent, insoţit de halucinaţii
auditive, mai rar vizuale.
Elementele definitorii sunt realizate de:
•Caracterul fantastic al temelor delirante, cu ponderea
majoră a imajinarului:
•Juxtapunerea unei lumi fantastice pe lumea realului,
le care boinavul continuă să se adapteze bine.
Pacientul “traieste” in doua lumi: lumea deliranta si
lumea reala, fara ca acestea sa interfereze semnificativ,
fapt care explica mentinerea capacitatii de adaptare cu
conservarea in cea mai mare parte a caracterului
adecvat al atitudinilor si conduitelor
•Menţinerea îndelungată a nucleului personalităţii:
•Predominara limbajului asupra acţiunii.
• Prezenta halucinatiilor
 Boala se desfăşoară în 4 faze (după
Magnan):
• faza de incubaţie (analiza subiectivă), se întinde
pe parcursul mai multor ani, bolnavul prezintă
frământări, cenestopatii, etc.;
• faza halucinatorie, apariţia halucinaţiilor, în
special auditive;
• faza delirului megalomanic, parafrenul devenind
convins că e o persoană deosebită, foarte importantă
(din punct de vedere politic, militar, social, ştiinţific,
religios);
• faza demenţială, de amnezie progresivă
 Forme clinice
Kraepelin descrie patru forme de parafreniei:
•1. sistematică,
•2. expansivă,
•3. confabulatorie
•4. fantastică.

•parafrenia tardivă. Roth (1961)

•parafrenia erotică M,J,Carp (1915)
•parafrenie presenilă de F.Albrecht (1914)
Diginiţia:

Este o schizofrenie latentă cu simptomatologie

preponderent neurotiform şi psihopatiform.
•episoade ocazionale, cu un afect neadecvat si retinut ( apare
ca fiind rece si distan);
•comportament ciudat sau excentric
•tendinta spre retragere sociala, uneori autism
•idei sau credinţe bizare, sau gandire magica, care influenţeaza
comportamentul si sunt neadecvate normelor subculturale;
•suspiciozitate sau idei paranoide, tendinte spre false
interpretari;
•includeri obsesive fara o rezistenta interioara, adesea cu
continut dismorfofobic, sexual sau agresiv;
•senzaţii perceptive neobisnuite, incluzand iluzii somato-
senzoriale si corporale;
•gandire si vorbire vag, circumstanţiala, metaforica si adesea
stereotipa, dar fara o incoerenţa serioasa;
•iluzii, somato-senzoriale
•halucinatii auditive sau de alte natura
Clasificare după ICD-10:

F21.1 Schizofrenia latentă

F21.2 Reactia schizofrenica
F21.3 Schizofrenia pseudonevrotica
F21.4 Schizofrenia pseudopsihopatica
F21.8 Tulburarea de personalitate schizotipala
F21.9 Tulburare schizotipală neclarificată
Clinica:
Forma pseudoneurotică:

•Sinfrom dismorfomanic.
•Sindrom de intoxocaţie metafizică
•Sindrom anorectic
•Sindrom obsesiv-fobic
•Sindrom astenohipocondriac
•Sindrom de depersonalizare-derealizare
Forma pseudopsihopatică:

•Sindrom de amplificare schizotipală

•Sindrom discomportamental
•Sindrom epileptiform
•Sindrom isterioform