VERIFICAREA CLINICĂ

A
MACHETEI DIN CEARĂ
CU DINŢI
Verificarea clinică a machetei protezei total amovibile permite
medicului să aprecieze:
- corectitudinea evaluării relaţiilor mandibulo – craniene ;
- refacerea funcţionalităţii sistemului stomatognat;
- dacă tehnicianul a respectat indicaţiile privind culoarea, forma ,
mărimea şi tehnica de montare individualizată.
Se realizează în doi timpi:
A. verificarea extraorală;
B. verificarea intraorală.
 A.VERIFICAREA EXTRAORALĂ A MACHETELOR
 
1. verificarea machetelor pe modele, cu simulatorul deschis;

2. verificarea machetelor pe modele, cu simulatorul închis;

3. verificarea machetelor detaşate de pe modele;

4. verificarea modelelor fixate în ocluzor, fără machete.

1. VERIFICAREA MACHETELOR PE MODELE, CU
SIMULATORUL DESCHIS
 Controlul bazelor din ceară
La acesta se urmăreşte:
►să respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic: marginile machetei trebuie să intre
până în fundurile de sac ale modelelor funcţionale, să acopere 2/3 anterioare ale tuberculului
piriform, să cuprindă şanţurile pterigomaxilare şi restul zonei de închidere palatinală
posterioară;
 Controlul bazelor din ceară
La acesta se urmăreşte:
►papilele interdentare să fie modelate convex;
► versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate de asemenea convex;
► dacă marginile sunt extinse până la nivelul liniei ghirlandate, dacă cuprind în întregime
zona de sprijin a câmpului protetic;
 Controlul bazelor din ceară
La acesta se urmăreşte:
► versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat concav pentru a asigura spaţiul
necesar funcţionalităţii limbii;
 Controlul bazelor din ceară
► modelajul corect al feţei externe a rugilor palatine şi a papilei bunoide;
 Controlul bazelor din ceară
La acesta se urmăreşte:
► imitarea cu atenţie a aspectului natural al mucoasei gingivale (ceara este bine să aibă o
culoare cât mai apropiată de culoarea naturală a gingiei, pentru a crea pacientului o impresie
favorabilă şi pentru a nu denatura unele observaţii care se vor face la controlul intrabucal al
machetelor;
 Controlul arcadelor artificiale
Se urmăreşte:
►dacă au fost respectate indicaţiile de alegere şi montare a dinţilor artificiali în privinţa
formei, culorii, dimensiunii şi cuspidarii;
►linia mediană interincisivă trebuie să corespundă cu cea de pe model
 Controlul arcadelor artificiale
Se urmăreşte:
►cei 6 dinţi frontali trebuie să ocupe spaţiul dintre cele două linii ale caninilor;
►curbura realizată de cei 6 frontali trebuie să fie simetrică (curbura vestibulară);
►înălţimea frontalilor trebuie să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului;
Controlul arcadelor artificiale
Se urmăreşte:
►se verifică montarea corectă a dinţilor laterali pe mijlocul crestei, după linia trasată pe
soclul modelului şi după orientarea şanţurilor intercuspidiene ale molarilor şi premolarilor în
aceeaşi direcţie mezio-distală;
►curbura incizală trebuie să respecte indicaţia dată în fişa de laborator (cu convexitate în jos
sau dreaptă);
Controlul arcadelor artificiale
Se urmăreşte:
►se verifică corecta lor montare şi în sens sagital, adică dacă s-a evitat amplasarea molarilor
în porţiunea distală a şeilor (pe tuberculii piriformi sau pe tuberozităţi), prevenindu-se, astfel,
contactele premature ce deplasează protezele de pe câmpul protetic, spre anterior;
► distal, fiecare machetă trebuie să aibă o porţiune de minimum un centimetru neacoperită
de dinţi;
► se controlează dacă feţele orale ale dinţilor mandibulari laterali nu depăşesc o
perpendiculară dusă pe linia oblică internă, sau pe linia ce uneşte caninul cu faţa orală a
molarului 3;
► direcţia curburii sagitale să fie paralelă cu curbura crestei alveolare mandibulare.
2. VERIFICAREA MACHETELOR PE MODELE, CU
SIMULATORUL ÎNCHIS
Se verifică rapoartele interdentare în zona frontală, atât în sens vertical, apreciindu-se
gradul de supraacoperire a dinţilor, cât şi în sens sagital, cu realizarea unui anumit
overjet conform indicaţiilor primite din cabinet
►corespondenţa liniilor interincisive;
► maniera de alegere a dinţilor frontali superiori, în funcţie de reperele trasate pe macheta
de ocluzie superioară;
► respectarea indicaţiilor privind realizarea curburii frontale şi a curburii incizale (dreaptă
sau curbă).
. Cu ocluzorul închis
Se verifică rapoartele ocluzale statice. Utilizarea unui articulator va permite şi verificarea
rapoartelor statico-dinamice, urmărindu-se:
►angrenajul corect cu dinţii antagonişti;
►realizarea unităţilor masticatorii;
►respectarea metodei şi tipului de montare în funcţie de axul interalveolar;
poziţionarea corectă a dinţilor.
. În zona vestibulară frontală se verifică:
► trasarea corectă a reperelor de pe macheta de ocluzie pe soclul modelului şi evaluarea
preciziei utilizării acestora pe macheta din ceară cu dinţi, după cum urmează:
- dacă reperele montării dinţilor frontali s-au respectat conform analizei modelului, din
faţă şi din profil;
- dacă s-au montat cei doi incisivi centrali de o parte şi de alta a liniei mediane, conform
reperului median de pe soclul modelului;
- dacă s-au trasat liniile caninilor şi dacă cei 6 frontali superiori se încadrează între aceste
limite în sens mezio-distal;
-
. În zona vestibulară frontală se verifică:
- dacă s-a trasat linia surâsului şi s-a respectat înălţimea dinţilor frontali;
- dacă s-au trasat reperele, nivelul şi orientarea planului de ocluzie;
- dacă dinţii frontali s-au încadrat în curbura vestibulară;
- dacă marginile incizale ale frontalilor au rapoarte corecte cu planul de orientare ocluzală;
- dacă s-a păstrat simetria montării conform liniei mediene şi formei arcadei;
- dacă forma, dimensiunea (mărimea) şi culoarea dinţilor artificiali este cea indicată în fişă;
- dacă s-au realizat corect rapoartele ocluzale în zona frontală (overjet compensat cu
overbite);
- dacă s-au respectat principiile generale şi individuale corecte de montare ale fiecăruia
dintre dinţii artificiali, în funcţie de cele trei planuri anatomice.
În zona vestibulară laterală se verifică dacă:
s-au realizat corect unităţile masticatorii
poziţia dinţilor laterali este corectă pe creastă
s-au respectat dimensiunea şi culoarea dinţilor laterali în concordanţă cu a celor frontali;
contactele dento-dentare, ale suprafeţelor ocluzale văzute dinspre vestibular, sunt strânse
Evaluarea machetelor dinspre oral cuprinde o apreciere a contactelor strânse dento-
dentare, cu ocluzorul închis. Aceasta relevă corectitudinea montării dinţilor artificiali.
3. VERIFICAREA MACHETELOR DETAŞATE DE PE
MODELE
 3. VERIFICAREA MACHETELOR DETAŞATE DE PE
MODELE

Se urmăreşte:
Aprecierea grosimii bazei machetei;
Aprecierea grosimii marginilor machetei, la nivelul fundurilor de sac vestibulare şi a gradului
lor de prelucrare;
 3. VERIFICAREA MACHETELOR DETAŞATE DE PE
MODELE

Prin inspecţie şi palpare cu pulpa degetului se vor verifica:

►marginile machetei;
► baza machetei;
► arcadele artificiale.
Marginile trebuie să fie cât mai netede şi să reproducă fidel marginile amprentei
funcţionale.
Grosimea stratului de ceară trebuie să fie uniformă şi suficientă la nivelul bazei
machetei pentru a-i conferi acesteia o oarecare rezistenţă.
Faţa mucozală nu trebuie să prezinte rugozităţi, particule de gips sau alte spine
iritative ce ar putea traumatiza ţesuturile de sprijin.
 4. VERIFICAREA MODELELOR FIXATE ÎN OCLUZOR,
FĂRĂ MACHETE
Montarea dinţilor
în culoarul neutral
Montarea dinţilor
laterali pe mijlocul
crestei
 B.VERIFICAREA INTRAORALĂ A MACHETELOR

1. Examinarea fiecărei machete în parte.

2. Stabilitatea statică şi dinamică a machetei mandibulare:

a. Stabilitatea statică a machetei mandibulare depinde în mare

parte de montarea dinţilor artificiali, de aceea se va verifica prin
teste de presiune digitală localizate la câte un segment de arcadă.
Aplicarea unei presiuni digitale pe marginea incizală a frontalilor
inferiori nu trebuie să producă bascularea machetei. Aceasta se
produce în cazul când incisivii sunt montaţi în afara crestei, sau
închiderea marginală din zona distală nu este corespunzătoare.

b.Pentru verificarea stabilităţii dinamice a machetei în ceară, se

efectuează testele funcţionale Herbs, urmărind a se reduce
marginile în zonele supraextinse.
MAXILAR
În cazul verificării stabilităţii statice şi dinamice a machetei maxilare se impune o
pregătire generală şi locală în special la bolnavii cu zone reflexogene accentuate. Pentru
verificarea stabilităţii dinamice se impune utilizarea aceloraşi teste de verificare, aplicate şi
în cazul machetei mandibulare.
Atunci când presiunile efectuate pe marginea incizală a dinţilor frontali determină o
desprindere cu uşurinţă a machetei în zona distală, va fi necesară o îmbunătaţire a închiderii
periferice la nivelul zonei „Ah”. Aplicarea testelor Herbst încheie şi la maxilar verificarea
stabilităţii dinamice.
 3. EXAMENUL CU AMBELE MACHETE ÎN
CAVITATEA ORALĂ
a. Verificarea DV a etajului inferior în relaţie de centrica

VERIFICAREA DIMENSIUNII VERTICALE DE POSTURĂ CU

MACHETELE DIN CEARĂ ÎN CAVITATEA ORALĂ
(prin metoda Leonardo da Vinci modificată)
 3. EXAMENUL CU AMBELE MACHETE ÎN
CAVITATEA ORALĂ
a. Verificarea DV a etajului inferior în relaţie centrica
 3. EXAMENUL CU AMBELE MACHETE ÎN
CAVITATEA ORALĂ
a. Verificarea DV a etajului inferior în relaţie de postură
b. Verificarea relaţiei centrice
c. Verificarea statică şi dinamică a relaţiei de ocluzie
Deoarece machetele prezintă toate proprietăţile protezelor, cu
excepţia celor legate de materialul din care este confecţionată baza,
ocluzia artificială pe care o realizează trebuie să îndeplinească toate
condiţiile ocluziei bilateral echilibrate a lui Gysi.

A – reper dentar corect

B - reper dentar incorect

d. Verificarea refacerii morfo-funcţionale corecte
Se va realiza cu ambele machete în cavitatea orală.
Din punct de vedere morfologic machetele trebuie să refacă, ca şi
protezele finite:
 arhitectura facială în ansamblu;
 forma arcadelor dento-alveolare;
 elementele de relief de la nivelul bolţii palatine, necesare unei
bune articulări fonetice;
 „morfologia parodonţiului marginal cu relieful individualizat al
fiecărui dinte în parte.
 e. Din punct de vedere funcţional, în faza de
machetă se poate urmări gradul de restabilire al unor funcţii
ale sistemului stomatognat cum sunt:
 fizionima;
 fonaţia;
 deglutiţia;
 masticaţia (mai puţin, deoarece lipsa de rezistenţă
a bazelor de ceară ale machetelor nu permite decât doar
schiţarea unor cicluri masticatorii).
Examenul din faţă se face atât în relaţie centrică, cât şi în relaţie de
postură, urmărindu-se:

 armonia facială în ansamblu;

 plenitudinea părţilor moi;
 atenuarea şanţurilor feţei.
  Controlul restaurării funcţiei fizionomice: verificarea curburii
incizale şi a gradului de vizibilitatea a dinţilor).

Examenul de profil: Se va analiza linia

profilului şi redarea esteticii faciale în ansamblu,
în relaţie centrică, relaţie de postură, în timpul
surâsului, a vorbirii, urmărind :
 treapta labială;
 relieful buzelor;
 şanţul nazo-labial;
 şanţul labio-mentonier.
 Controlul restabilirii funcţiei fonetice: Este o etapă orientativă,
deoarece se ştie că adaptarea fonetică propriu-zisă se face în timp,
prin acomodarea cu noile particularităţi de formă şi de volum ale
spaţiului protetic potenţial.
Prin teste fonetice se verifică:
 Poziţia marginilor libere ale incisivilor superiori , care, montate
corect, trebuie să pemită pronunţarea normală a labio-dentalelor :
„ fe”, „ ve”, „ be”.
 Poziţia relativă a frontalilor superiori faţă de cei inferiori, cerându-
se bolnavului să pronunţe consoanele dento-dentale „ şe”, „ je”,
moment în care dinţii frontali bimaxilari trebuie să ajungă în acelaşi
plan vertical, fără ca mişcarea să se însoţească de ciocnirea
machetelor.
 Masticaţia şi deglutiţia nu se pot verifica corespunzător în această
etapă.