PROTEZA TOTALA

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr.T.Popa”, Iaşi

Facultatea de Medicină Dentară
A. Educaţia sanitară
B. Pregatire generală
C. Pregatire locală
preprotetică
D. Tratamentul protetic
E. Tratamentul postprotetic
 A.EDUCAŢIE SANITARĂ

 Conştientizarea pacientului asupra necesităţii refacerii

funcţiilor sistemului stomatognat
 Convingerea pacientului de utilitatea tratamentului
 Propunerea soluţiei optime de tratament şi argumentarea
acesteia
 Etapizarea planului de tratament
 Explicarea regulilor de igienă orala şi a protezelor
B.PREGATIRE GENERALĂ

 Pregatire psihică
 Echilibrarea stării generale a pacientului
- un regim de viata echilibrat;
- echilibrarea aportului nutritiv;
- înlaturarea factorilor de risc:
renunţarea la consumul de cafea, combaterea
sedentarismului prin plimbări in aer liber,
exerciţii fizice.
 C.PREGATIRE LOCALĂ -
PREPROTETICĂ

 La nivelul mucoasei - masaje practicate cu

pulpă degetului

 Duşuri bucale calde, reci sau alternative (duşuri

scoţiene), care prin jocul vasodilataţie-
vasoconstricţie realizează un efect benefic,
local.
 - SOLUŢII TERAPEUTICE -

 Proteză totală amovibilă maxilară,

realizată din acrilat, compusă din:
- 1 placuţă palatină (acrilica);
- 1 şea acrilică;
- 14 dinţi artificiali (anatomorfi, din acrilat)

 Proteză totală amovibilă mandibulară,

realizată din acrilat, compusă din:
- 1 placuţă linguală (acrilica);
- 1 şea acrilică;
- 14 dinţi artificiali (anatomorfi, din acrilat)
D.TRATAMENT PROTETIC
PRESCRIS
 CONCEPTE SI TEHNICI DE
AMPRENTARE PRELIMINARA

I.DEFINITIE II.ISTORIC

III.OBIECTIV IV.CLASIFICAR
E I

V.ALGORITM VI.TEHN.SCHREINEMAKERS
GENERAL

VII.CONCLUZII
 I.DEFINITIE

Amprenta reprezintă imaginea negativă a câmpului protetetic, înregistrată cu

ajutorul unui suport material numit port-amprentă şi cu diferite materiale de
amprentare.
SCOPUL AMPRENTĂRII este acela de a obţine un model, de obicei din
gips, care să reproducă câmpul protetic, urmărind o serie de obiective care,
la rândul lor, vor rezolva problematica complexă a edentatului total în faza
de finalizare a protezelor total amovibile
 II.ISTORIC

DENUMIRI MAI VECHI

a)Amprentă anatomică (presupune o lipsă a modelării funcţionale
periferice);
b)Amprentă de orientare (deoarece amprenta obţinută are o fidelitate
scăzută, fără prea multe detalii).

DENUMIRI MAI NOI

a) Amprentă primară (literatura anglo-saxonă);
b)Amprentă prefuncţională - deoarece reprezintă prima etapă clinică
propriu-zisă de la care se porneşte confecţionarea protezei totale.
 III.OBIECTIVE

OBIECTIVELE AMPRENTĂRII pot fi grupate în:

A. obiective bio-mecanice;
B. obiective funcţionale;
C. obiective biologice.
 III.A.OBIECTIVE MECANICE

1. MENŢINEREA:
• AP realizează o bună adeziune;

• Succiunea: AP nu reuşeşte să redea condiţiile realizării unei succiuni

optime. Succiunea care se obţine este tranzitorie şi externă;

• Ocolirea formaţiunilor mobile de la periferia câmpului protetic se

realizează parţial din cauza materialului de amprentă mai vâscos, a
portamprentei voluminoase;

• Tonicitatea musculară nu se înregistrează;

• Echilibrul neuro-muscular nu se poate obţine.

 III.A.OBIECTIVE MECANICE

2. STABILITATEA: prin înregistrarea suprafeţelor verticale şi

retentive ale câmpului protetic, dar datorită fidelităţii relative
a materialului de amprentă, aceasta este incompletă.

3. SPRIJINUL: prin înregistrarea tuturor suprafeţelor de

sprijin, dar nu poate realiza compresiuni selective şi uneori
nu poate să se extindă în zonele periferice ale câmpului
protetic
 III.B.OBIECTIVE FUNCȚIONALE

Nu pot fi realizate de către amprenta preliminară.

III.C.OBIECTIVE BIOLOGICE

Sunt realizate insuficient, dar se impune:

· alegerea unor PA standard corespunzătoare;
· alegerea unui material de amprentare preliminară adecvat CP;
· alegerea unei tehnici de amprentare în conformitate cu situaţia clinică a
maxilarului edentat.
 IV.CLASIFICARI

1. În funcţie de zona înregistrată:

a) AP unimaxilare: maxilară sau mandibulară;
b)AP bimaxilare (globale): utilizate în cazuri de excepţie
şi înregistrate cu ajutorul unor portamprente speciale.

2. În funcţie de compresiunea exercitată în timpul amprentării:

a) AP compresive: utilizate în câmpuri protetice dure;
b) AP decompresive: utilizate în câmpuri protetice moi.

3. În raport de numărul de materiale utilizate, deosebim AP:

a) AP simple: ce utilizează un singur material de amprentă;
b) AP compozite: înregistrate cu mai multe materiale, de regulă, de consistenţe
diferite.
 IV.CLASIFICARI

4. În raport de materialul de amprentă utilizat, AP se clasifică în:

a) AP înregistrate în gips;
b) AP din alginat;
c) AP din materiale termoplastice;
d) AP cu mase siliconate;
e) AP din materiale cu priză întârziată (cu vâscozitate lent
progresivă).
5. În raport de gradul de funcţionalizare periferică, deosebim:
a) amprente preliminare propriu-zise;
b) amprente semifuncţionale,
 IV.CLASIFICARI

I. În funcţie de tehnica de amprentare:

1.PORTAMPRENTELE STANDARD:
- Portamprenta standard metalică S.S. Witte;
- Portamprenta ortomorfă DEVIN;
- Portamprenta SCHREINEMAKERS;
- Portamprenta metalică cu dispozitiv de retenţie;
- Portamprenta cu dispozitiv de irigare cu apă;
- Portamprenta din material plastic;
- Portamprenta globală (S.R. IVOTRAY).
 IV.CLASIFICARI

I. În funcţie de tehnica de amprentare:

2. PORTAMPRENTELE SEMIFUNCŢIONALE:
- Portamprentele semifuncţionale din mase plastice acrilice;
- Portamprentele semifuncţionale din mase termoplastice;
- Portamprente semifuncţionale confecţionate din vechile proteze.

II. În funcţie de materialul din care sunt confecţionate:

A) PORTAMPRENTE METALICE: oţel cromat, oţel inoxidabl, alamă cromată, aluminiu
placat cu răşini epoxidice;
B) PORTAMPRENTE DIN MASE PLASTICE: răşini acrilice, răşini policarbonate,
materiale compozite, polistiren;
C) PORTAMPRENTE MIXTE – metalo-plastice.
 IV.CLASIFICARI

III. În funcţie de forma tipică a portamprentelor standard:

A) Portamprente standard cu jgheaburi rotunjite tipice pentru amprentarea câmpului
protetic edentat total;

pentru maxilar: jgheaburile alveolare se continuă cu o placă palatinală pentru

amprentarea bolţii palatine (portamprente standard maxilare);
 pentru mandibulă: portamprenta este răscroită în zona planşeului bucal pentru a
asigura libertatea de mişcare a limbii (portamprente standard mandibulare).
 V.ALGORITM GENERAL

1.Alegerea tehnicii şi a materialului de amprentare

2.Pregătirea bolnavului şi a instrumentarului necesar amprentării;

3. Alegerea şi adaptarea PA standard;

4. Pregătirea PA în vederea amprentării preliminare;

5. Amprentarea propriu-zisă:
a. Tehnici de amprentare preliminară unimaxilară;
b. Tehnici de amprentare preliminară globală;
 V.ALGORITM GENERAL

6. Verificarea amprentei preliminare;

7. Spălarea şi dezinfecţia amprentei preliminare;

8.Trasarea conturului marginal al AP în vederea confecţionării

portamprentei individuale;

9. Pregătirea amprentei pentru transportul în laborator;

10. Indicaţii date tehnicianului privind confecţionarea PA individuale.

 V.ALGORITM GENERAL

V.1. ALEGEREA TEHNICII ŞI A MATERIALULUI DE AMPRENTĂ

 CARACTERISTICILE CÂMPULUI PROTETIC:

a) după calitatea fibromucoasei acoperitoare se recunosc:

  câmpuri dure, cu fibromucoasă groasă, ferm aderentă de os.
 câmpuri intermediare, care necesită materiale cu vâscozitate medie;
 câmpuri moi, cu fibromucoasă subţire, atrofică sau cu fibromucoasă balantă,
neaderentă de os, care necesită materiale fluide.
b) după gradul de retentivitate al câmpului protetic, materialele folosite vor fi:  
 materiale elastice, pentru câmpurile retentive;
materiale rigide, pentru câmpurile medii sau neretentive.

 VÂRSTA ŞI STAREA GENERALĂ SOMATICĂ ŞI PSIHICĂ A PACIENTULUI:

La pacienţii vârstnici cu afecţiuni generale (cardiace, respiratorii, psihice etc.) se vor
evita tehnicile de amprentare sofisticate, greoaie, ce necesită un timp mai lung.

DOTAREA CU MATERIALE A CABINETULUI;

 DISTANŢA CABINET STOMATOLOGIC - LABORATOR DE TEHNICĂ

DENTARĂ.
 V.ALGORITM GENERAL
2. PREGĂTIREA BOLNAVULUI ŞI A INSTRUMENTARULUI
NECESAR AMPRENTĂRII

a. PREGĂTIREA BOLNAVULUI :
 Pregătirea psihică a bolnavului;
 Pregătirea fizică;
 Pregătirea madicamentoasă.

b. PREGĂTIREA INSTRUMENTARULUI ŞI A MATERIALELOR

NECESARE
 trusa de consultaţie;
 portamprentele standard;
 cleşte crampon, spatulă de ceară;
 lampă de spirt;
 materiale termoplastice (Stents şi Kerr);
 materialul de amprentă preliminară;
 bandă sau lacuri adezive pentru realizarea retenţiilor;
 bol de cauciuc şi spatulă pentru malaxarea materialului;
 tăviţă renală sau cutie specială pentru transportul amprentelor;
 V.ALGORITM GENERAL
3. ALEGEREA ŞI ADAPTAREA PORTAMPRENTEI
STANDARD

a. Alegerea portamprentei:

 să fie suficient de rigidă;

 să cuprindă în întregime zona de sprijin a CP;
să nu jeneze jocul formaţiunilor mobile periferice;
  să asigure o grosime suficientă materialului
de amprentă;
 să asigure aderenţă materialului de amprentă.
 V.ALGORITM GENERAL
3. ALEGEREA ŞI ADAPTAREA PORTAMPRENTEI
STANDARD

b. Verificarea şi adaptarea portamprentei în

cavitatea orală:
 În plan transversal, marginile portamprentei (maxilare şi mandibulare) trebuie
să fie situate la 4 - 5 mm distanţă de câmpul protetic

 În sens sagital, portamprenta maxilară trebuie să fie la distanţă de 4-5 mm

de versantul vestibular al crestei alveolare din zona frontală, iar distal să
depăşească cu 2 mm şanţurile retrotuberozitare şi cu 4 mm foveele palatine

 În sens vertical, să fie la o distanţă de 4 - 5 mm de bolta palatină, iar

marginile ei, la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei pasiv mobile
 V.ALGORITM GENERAL
3. ALEGEREA ŞI ADAPTAREA PORTAMPRENTEI
STANDARD

Reperarea şanţului Marcarea zonei Ah

retrotuberozitar

Verificarea mărimii PA : poziţionarea Verificarea mărimii PA :

Apropierea marginilor PA cu
posterioară a PA la nivelul şanţului poziţionarea anterioară a PA la
ajutorul cleştelui crampon.
retrotuberozitar. nivelul zonei vestibulare frontale.
 Marginile PA mai scurte cu Finisarea marginilor PA cu
Scurtarea marginilor prea
2-3 mm faţă de fundurile de ajutorul pilei de carborund
lungi ale PA cu foarfecele.
sac vestibulare.

Trasarea limitei distale a CP Verificarea PA standard Md. Prelungirea marginilor prea

scurte ale PA cu material
termoplastic.
 V.ALGORITM GENERAL
4. PREGĂTIREA PORTAMPRENTEI ÎN VEDEREA AMPRENTĂRII
PRELIMINARE

1. REALIZAREA RETENŢIILOR

PA STANDARD METALICĂ MD,

PREVĂZUTĂ CU RETENŢII
 V.ALGORITM GENERAL
4. PREGĂTIREA PORTAMPRENTEI ÎN VEDEREA AMPRENTĂRII
PRELIMINARE

1. REALIZAREA RETENŢIILOR
Retenţiile se pot realiza prin:
 picurarea de material termoplastic, sub forma unor mici conuri, pe faţa internă a
portamprentei;
 aplicarea unor benzi adezive pe marginile portamprentei şi pe faţa ei internă;
 aplicarea de lacuri adezive pe faţa internă a portamprentei;
 aplicarea de ceară bucoplastică fluidă ce are înglobată în masa sa, fire de
bumbac
 V.ALGORITM GENERAL

5.Amprenta propriu zisa

6. Verificarea amprentei preliminare;

7. Spălarea şi dezinfecţia amprentei preliminare;

8.Trasarea conturului marginal al AP în vederea confecţionării

portamprentei individuale;

9. Pregătirea amprentei pentru transportul în laborator;

10. Indicaţii date tehnicianului privind confecţionarea PA individuale.

 V.ALGORITM GENERAL
6. TEHNICA SCHREINEMAKERS

 Indicaţii generale:
 în toate formele clinice ale CP edentat total;

 Indicaţii de elecţie:
 câmpuri retentive,
 a câmpurilor protetice cu mucoasă friabilă sau cu plăgi postchirurgicale,
 în protezările imediate;
 în sindromul dureros al crestei edentate.
 V.ALGORITM GENERAL
6. TEHNICA SCHREINEMAKERS

 Alegerea portamprentei se face din setul de PA standard

metalice sau din mase plastice dotate cu retenţii. În cazul utilizării
PA fără retenţii, acestea trebuie realizate urmând tehnicile expuse
anterior.

 Prepararea alginatului: în bolul de cauciuc se dozează mai întâi

cantitatea de apă şi apoi cea de pulbere, conform prescripţiilor
date de firma producătoare. Spatularea se va realiza ca şi la gips,
dar mai rapid (mai puţin de 1 minut).
 V.ALGORITM GENERAL
6. TEHNICA SCHREINEMAKERS

 Tehnica amprentării: AMPRENTAREA MAXILARULUI

1. Încărcarea materialului în PA conform uneia dintre cele două tehnici;

a. încărcarea PA cu material în surplus, până ce masa de amprentă

realizează o suprafaţă convexă. Cu ajutorul degetului umezit, se transcrie
un şanţ de forma aproximativă cu cea a crestei edentate;

b. încărcarea PA cu material până la marginile acesteia, realizând o suprafaţă

plană, cu condiţia introducerii de material de amprentă suplimentar cu
spatula de ciment, cu degetul sau cu o seringă de cofetar, în fundurile de
sac vestibulare, precum şi la nivelul bolţii palatine, atunci când aceasta
este foarte adâncă.
c. introducerea PA şi centrarea ei pe câmpul
protetic;
 V.ALGORITM GENERAL
6. TEHNICA SCHREINEMAKERS

 Tehnica amprentării: AMPRENTAREA MAXILARULUI

1. Încărcarea materialului în PA conform uneia dintre cele două tehnici;

a. încărcarea PA cu material în surplus, până ce masa de amprentă

realizează o suprafaţă convexă. Cu ajutorul degetului umezit, se transcrie
un şanţ de forma aproximativă cu cea a crestei edentate;

b. încărcarea PA cu material până la marginile acesteia, realizând o suprafaţă

plană, cu condiţia introducerii de material de amprentă suplimentar cu
spatula de ciment, cu degetul sau cu o seringă de cofetar, în fundurile de
sac vestibulare, precum şi la nivelul bolţii palatine, atunci când aceasta
este foarte adâncă.
c. introducerea PA şi centrarea ei pe câmpul
protetic;
 Materialul refluat în fundurile de sac vestibulare, va fi
modelat prin:
 masaje uşoare practicate prin intermediul obrazului, prin
mişcări rotatorii ale nodulului comisural şi ale buzei în dreptul
frenului labial;
 mişcări de funcţionalizare a periferiei, realizate de către
bolnav pentru amprentarea optimă a zonei de mucoasă pasiv-
mobilă.
3. Dezinserţia amprentei maxilare de pe câmp şi verificarea
ei;
 AMPRENTAREA MANDIBULEI
Mişcări executate de pacient în timpul amprentării mandibulare

Verificarea amprentei preliminare mandibulare

 7. VERIFICAREA AMPRENTEI PRELIMINARE

AMPRENTĂ PRELIMINARĂ DIN AMPRENTĂ PRELIMINARĂ DIN GIPS:

GIPS CORECT ÎNREGISTRATĂ COMPLETAREA GOLURILOR DE AER
CU CEARĂ TOPITĂ

AMPRENTĂ PRELIMINARĂ MAXILARĂ DIN AMPRENTĂ PRELIMINARĂ MANDIBULARĂ

ALGINAT CORECT ÎNREGISTRATĂ DIN ALGINAT CORECT ÎNREGISTRATĂ
 8. SPĂLAREA ŞI DEZINFECŢIA AMPRENTEI
PRELIMINARE

Amprenta va fi foarte bine spălată sub jet de apă rece, pentru

îndepărtarea secreţiilor salivare, a secreţiilor sanguine etc.
Pentru a nu constitui un vector al transmiterii bolilor contagioase,
(hepatită, SIDA, lues etc.), amprenta va fi apoi dezinfectată cu soluţie
de hipoclorit de sodiu 1%, glutaraldehidă 2%, soluţii alcoolice sau
iodate în diferite variante de concentraţie, timp de 30 de minute, în
funcţie de material:
 pentru prevenirea transmiterii SIDA, protezele finite,
portamprentele, plăcile de bază şi, în general, tot instrumentarul care
se foloseşte în timpul tratamentului vor fi ţinute în soluţie de hipoclorit
de sodiu în concentraţie de 5,25%, timp de 15 minute;
 pentru dezinfecţia instrumentarului este indicată glutaraldehida
în concentraţie de 2%, timp de 10 ore;
9. TRASAREA CONTURULUI MARGINAL AL
AMPRENTEI