Clinica şi Terapia Edentaţiei Totale

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr.T.Popa”, Iaşi

Facultatea de Medicină Dentară
 CONCEPTE SI TEHNICI DE
AMPRENTARE FUNCTIONALA

I.DEFINITIE II.ISTORIC

III.OBIECTIV IV.CLASIFICAR
E I

V.ALGORITM VI.TEHN.COMPRESIUNE
GENERAL SELECTIVA

VII.CONCLUZII
 I.DEFINITIE

Amprenta funcţională reprezintă negativul câmpului protetic înregistrat într-o

PAI, cu un material de înaltă fidelitate şi conform unei tehnici adecvate, care
să permită înregistrarea tuturor detaliilor câmpului protetic, în condiţiile
funcţionalizării zonelor periferice.
.
SCOPUL AMPRENTEI FUNCŢIONALE
Este de a obţine negativul funcţionalizat al câmpului protetic, în vederea
realizării modelului funcţional (final, definitiv sau de lucru), pe care au fost
transpuse toate detaliile câmpului protetic, în poziţia lor firească, fără
distorsiuni, model pe care se va realiza viitoarea proteză total amovibilă
acrilică.
 II.ISTORIC

ALTE DENUMIRI ALE AMPRENTEI FUNCŢIONALE

a) Amprentă funcţională deoarece majoritatea tehnicilor (dar nu toate)

utilizează, pentru modelarea marginilor amprentei, mişcări funcţionale ce
mobilizează ţesuturile moi de la periferia câmpului protetic.

b) Amprentă secundară - pentru că perfecţionează şi completează

aspectele înregistrate de o amprentă preliminară.

c) Amprentă finală – defineşte cel mai bine procedeul prin care se îmbină
rezultatele obţinute prin amprenta preliminară.
preliminară
 III.OBIECTIVE

Au fost sistematizate încă din 1910 de Green şi trebuie să se realizeze în

totalitate în etapa de amprentare funcţională:
 Obiectivele biomecanice;
 Obiectivele funcţionale;
 Obiectivele biologice.
 III.A.OBIECTIVE MECANICE

Acestea urmăresc asigurarea menţinerii, stabilităţii şi sprijinului protezei totale.

1. Pentru asigurarea MENŢINERII protezei totale, se va urmări obţinerea

corespunzătoare a:
- adeziunii;
- succiunii;
- ocolirii formaţiunilor mobile;
- tonicităţii musculare;
- echilibrului neuromuscular.
 III.A.OBIECTIVE MECANICE

2. STABILITATEA:
AF rezolvă şi problemele de stabilitate, prin înregistrarea tuturor suprafeţelor
verticale ale câmpului protetic.

3. SPRIJINUL este asigurat printr-o amprentare corectă a zonelor CP care se opun

forţelor verticale de presiune şi anume:

 zonele de sprijin primar (1/3 versanţilor dinspre muchia crestei şi rafeul median al
bolţii palatine);

 zonele de sprijin secundar (2/3 ale versanţilor dinspre baza crestei alveolare şi
versanţii bolţii palatine).
 III.B.OBIECTIVE FUNCȚIONALE
AF urmăreşte şi participă la restabilirea funcţiilor, deşi acestea nu se pot
recupera integral numai printr-o amprentare corectă.
1.Funcţia fizionomică se restabileşte prin modelarea coresp. a grosimii
marginilor şi a suprafeţelor externe, astfel încât să se poată compensa rezorbţia
inegală a câmpului protetic sau pierderile mari de substanţă osoasă de etiologie
plurifactorială (tumorală, traumatică, postextracţională etc.).
2. Funcţia fonetică fiind considerată o funcţie socială, alături de funcţia
fizionomică, beneficiază de:
 un număr mare de tehnici fonetice de AF şi de completarea tehnicilor clasice,
cu teste fonetice, toate cu scopul de a obţine o modelare marginală corectă a
periferiei CP şi de a asigura spaţiul funcţional pentru limbă.

3. Funcţia masticatorie se restabileşte în etapa de AF prin:

 asigurarea unui sprijin netraumatizant, pe o suprafaţă cât mai întinsă;
 compresiuni selective ce dispersează în mod uniform forţele;
 utilizarea unor tehnici speciale de amprentare, ce apelează la teste
masticatorii.
 III.B.OBIECTIVE FUNCȚIONALE

4. Funcţia de deglutiţie se realizează complet numai în etapa de AF, când se

utilizează tehnici speciale (de ex., amprenta de deglutiţie Hromatka) sau teste de
deglutiţie incluse în tehnicile clasice.
5. Funcţia de automenţinere se realizează printr-o AF care să conducă la
plasarea ţesuturilor cavităţii orale într-o poziţie normală, fiziologică, aptă pentru o
funcţionalitate cât mai corectă.
 III.C.OBIECTIVE BIOLOGICE

Realizarea obiectivelor biologice se bazează pe obţinerea corectă şi cât se poate

de completă a obiectivelor biomecanice şi funcţionale, astfel încât AF să determine
o solicitare echilibrată a CP, atât la nivelul suprafeţelor de sprijin muco-osoase, cât
şi la nivelul zonelor periferice.

Orice modificare a condiţiilor locale (în special circulatorii), reprezentate prin

ischemie sau hiperemie,
 IV. CLASIFICAREA

1. În raport de gradul de mobilizare a periferiei câmpului protetic:

• AF muco-statice;
• AF muco-dinamice.
2.După poziţia mandibulei în timpul amprentării:
• AF cu gura deschisă;
• AF cu gura închisă;
• AF combinate.
3.După numărul de materiale utilizate:
• AF simple;

►
• AF compozite. ►
 IV. CLASIFICAREA

4.După gradul de compresiune:

• AF compresive;
• AF decompresive;
• AF cu compresiune selectivă
5. În raport de funcţia stimulată în timpul efectuării testelor
automatizate:
• AF fonetice (Hervé, Devin, A. piezografică);
• AF de masticaţie (Spreng);
• AF de deglutiţie (Hromatka).
6. În raport de înregistrarea separată sau concomitentă a celor două
câmpuri protetice:
• AF unimaxilară;
• AF bimaxilară;
• AF globală.
.
7. După zona câmpului protetic amprentată, se deosebesc:
• A.F. globale care înregistrează în totalitate CP (amprente într-un
singur timp);
• A.F. parcelare (în doi timpi), care se adresează anumitor zone ale
câmpului protetic (de sprijin, periferice, sau spaţiului protetic
potenţial).
PORTAMPRENTE UTILIZATE ÎN
AMPRENTAREA
FUNCŢIONALĂ
1. În funcţie de materialul din care sunt
confecţionate:
• PI din placă de bază;

• PI din acrilate autopolimerizabile;

termopolimerizabile;
fotopolimerizabile;
 PORTAMPRENTE UTILIZATE ÎN AMPRENTAREA
FUNCŢIONALĂ
1. În funcţie de materialul din care sunt confecţionate:

• PI din mase termoplastice.

 PORTAMPRENTE UTILIZATE ÎN AMPRENTAREA
FUNCŢIONALĂ
2. În raport de concepţia care stă la baza amprentării:
• PI complet distanţate de câmp;
• PI cu contact marginal;
• PI parcelar distanţate de câmp.
 ANATOMIA OS MAXILAR
Fren labial si vestibul

Creasta alveolara

Papila bunoida

Sutura palatina mediana

Fovee palatine

Sant retrotuberozitar

Ligament pterigomandibular
 ZONE DE SPRIJIN
Primare
Linia mediana palat(1)
Mijlocul crestei(2).

Secundare
Versanti in 2/3 de la baza
( n/c )
 Anatomia Os Mandibular

Fren labial si bucal

Funduri de sac vestibulare si

linguale

Insertie maseter

Tubercul piriform
ZONE DE SPRIJIN SI
FUNCTIONALE
Funduri de sac si tubercul
piriform: (1)
Sprijin primar-muchia
crestei(2)
Sprijin secundar –versantii
crestei 2/3 de la baza (n/c)
 ALGORITMUL DE REALIZARE A ETAPEI
DE AMPRENTARE FUNCŢIONALĂ

1. Alegerea tehnicii şi a materialului de amprentare funcţională;

2. Pregătirea bolnavului şi a instrumentarului necesar amprentării
funcţionale;
3. Verificarea şi adaptarea portamprentei individuale;
4. Amprentarea funcţională propriu-zisă;
5. Verificarea amprentei funcţionale;
6. Spălarea şi dezinfecţia amprentei funcţionale;
7. Pregătirea amprentei pentru transportul în laborator.
 2.AMPRENTA FUNCŢIONALĂ
 ♦Pregatirea pacientului, a instrumentarului şi
a materialelor necesare

 ♦Verificarea şi adaptarea portamprentei

individuale – extraoral pe model şi la distanţă
de model,
VERIFICARE EXTRAORALA – verificarea bascularii de pe model
VERIFICAREA EXTRAORALA – verificare bascularii de pe model
 2.AMPRENTA FUNCŢIONALĂ

-marginile sunt rotunjite, netede

-s-au respectat zonele de foliere
-fata mucozala este neteda
-Verificarea respectării folierii modelului preliminar

Iatrogenii ale etapei tehnologice:

– folierea necorespunzătoare a modelului preliminar
 lipsa de simetrizare a PA Maxilare;
 PA Md nu acoperă toată suprafaţa de sprijin a CP.
 ADAPTAREA PI MAXILARE

Verificarea lungimii marginilor

Verificare la nivel fren

Verificare rascroire la nivel plici-

larg
LINIA AH
Verificarea si adaptarea intraorala a portamprentei individuale

-verificarea stabilitatii statice

Presiune oro-vestibulara Presiune vestibulo-orala

exercitata pe manerul
portamprentei pentru
verificarea adaptarii
marginale in zona distala
Tractiuni verticale
exercitata pe manerul
pe maner pentru
portamprentei pentru
verificarea
verificarea adaptarii
succiunii globale
marginale in zona frontala

Adaptarea portamprentei individuale

- Prin radierea, rotunjirea
marginilor,despovararea plicilor
alveolo-jugale si a frenului cu freze
de acrilat montate la piesa dreapta
TESTELE HERBST
Se aplică atât în etapa de adaptare a PI, cât şi în celelalte etape de
realizare a protezei totale (de amprentare funcţională periferică şi
centrală, de verificare intraorală a machetelor de ocluzie, a machetelor
din ceară cu dinţi, a protezelor finite).
1. MODELAREA FUNCŢIONALĂ
PERIFERICĂ A AMPRENTEI
MAXILARE UTILIZÂND TESTELE
HERBST
A- deschiderea uşoară a gurii şi modelarea
pungii Eisenring;
B- deschiderea largă a gurii şi modelarea
la nivelul lig. pterigo-max.;
C- surâsul forţat şi modelarea zonei
vestibulare laterale;
D- sugere, suflat, fluierat şi modelarea
zonei vestibulare frontale;
E - tuse, pronunţia fonemelor “A” şi “Ah”.
 Maxilar

Maxilar  Efectuarea de catre pacient a testelor Herbst

1. Deschiderea usoara a gurii 2. Deschiderea larga a gurii 3. Suras fortat

4. Suierat, sarut, 5. Proba Valsalva

suflat,sugere
VERIFICAREA INTRAORALA
 VERIFICARE INTRAORAL STATIC

Presiune oro-vestibulara pe maner Presiune vestibulo-orala exercitata

pentru verificarea adaptarii pe manerul portamprentei pentru
marginale in zona tuberculuilor verificarea adaptarii marginale in
piiriformi si in zona linguala zona vestibulara frontala
centrala

Adaptarea portamprentei
individuale
- Prin radierea si
rotunjirea marginilor cu
freze de acrilat montate
la piesa dreapta
 2. MODELAREA FUNCŢIONALĂ
PERIFERICĂ A AMPRENTEI
MANDIBULARE

a.- deschiderea uşoară a gurii modelează

zona mezială a pungii lui Fisch;
b.- deschiderea largă a gurii modelează
zona distală a pungii lui Fisch şi
versantul vestibular al tuberculului
piriform;
c.- umezirea roşului buzelor de la o
comisură la alta: modelează zona
milohioidiană în dreptul molarilor;
d.- deplasarea vârfului limbii într-un obraz şi în celălalt modelează zona
milohioidiană dintre canin şi premolari (zona glandei sublinguale);
e.- protracţia limbii către vârful nasului pune în tensiune zona linguală centrală
(Slack-Schreinemakers) în porţiunea sa situată anterior de canin, modelând zona
frenului lingual şi a muşchiului genioglos;
f. - sugere, suflat, fluierat, modelează zona vestibulară frontală;
g. - deglutiţia: modelează zona pungii lui Neill şi Bowen.

TESTELE DEVIN PENTRU AF

PERIFERICĂ MD (A, B) ŞI MX (C, D)
 Mandibula  Efectuarea de catre pacient a testelor Herbst

1. Deschiderea usoara a gurii 2. Deschiderea larga a gurii 3. Umezirea rosului buzelor

4. Varful limbii intr-un 5. Protractia limbii 6. Sugere, suflat, fluierat 7. Deglutitia

obraz si in celalalt
Vă Mulţumim!