Substanțe tanante

Proiect realizat de : Musteață Mădălina F1802

 Cuprins :

 Definiție
 Clasificare
 Biosinteză
 Răspândire,acumulare
 Proprietăți fizico-chimice
 Acțiuni farmacologice
 Întrebuințări
 Plante și PV cu conținut de substanțe tanante
 Substanțe tanante – definiție

 Definiție : Substanțele tanante se numesc compuşii naturali, care constau din

polifenoli, flobafene, genetic legate între ele, indiferent dacă posedă proprietăți
de tăbăcire a pielii sau nu. 
 Ele se caracterizează printr-o mare heterogenitate structurală. Unităţile
constituente aparţin seriei acizilor polifenolcarboxilici sau seriei 2-
fenilbenzopiranului.
 Clasificarea substanțelor tanante :
  Chiar din primele studieri prealabile ale substanţelor tanante a devenit clar, că
este vorba despre un grup întreg de substanţe şi că fiecare soluţie de tăbăcire
conţine câţiva compuşi. De aceea a apărut necesitatea de a le împărţi în grupuri.
Au fost un șir de clasificări (autorii – Bercelius, Nichel, Prokter, Andreaş,
Steinkauz).
 1.După reacția de culoare cu sărurile de fier-verde sau albastră
 (Reacții specifice , de alt fel și pentru fenoli simpli);
 2.Pe baza produselor de descompunere la temperatura de 180 - 200 C :
 Pirogalolice ce dă piragolul la descompunere ( taninuri hidrolizabile )
 Pirocatechinele ce formează pirocatechina la descompunere ( taninuri
condensate sau nehidrolizabile )
 I.Substanțe tanante hidrolizabile / pirogalolice

 Prezintă esteri ai zaharidelor cu acizii fenolcarbonici , schematic prezentându-i astfel :

 La acțiunea agenților de hidroliză , în special a acizilor și fermenților deasemenea și bazelor

, ele se descompun în părțile componente inițiale (de aici și denumirea )
 GLUCOGALINA
 Substanțele tanante hidrolizabile se împart în 3 subgrupuri :
Esterul glucozei
cu acidul galic  galotaninuri – esterii acidului galic cu glucidele;
 HAMAMELITAN
IN Diesterul
hamamelozei
cu acidul galic
 ACERITANIN 2-
6 Di-O galoil-
1,5anhidro D-
glucitol, se
întîlneşte în
arţar
 2.Substanțe Tanante condensate
sau nehidrolizabile / catechina
 Acești compuși la acțiunea agenților de hidroliza nu
descompun , ci formează produse condensate , flabafene
 Studiile științifice dovedesc ca catechina are structura
flavonului-3 , ce permite să concluzionăm că formarea
substanțelor tanante condensate se petrece în rezultatul
condensării catechinelor.

 Substanțele tanante nehidrolizabile sunt produși de

condensare a unor compuși de tipul 2-fenilbenopiranului
(catechina).
 a) derivaţii flavanolului 3;
  b) derivaţii flavandiolului – 3,4;
 c) derivaţii oxistilbenului. 
Biosinteză :

 Din schema biosintezei compușilor aromatici pe calea acidului

șichimic , se constată că atât
 acidul galic ( taninuri hidrolizabile ) , cât și
 catechina ( taninuri condensate ) au o origine comună .
 La formarea catechinei participă însă și unități de acid acetic activat.
Răspândire , acumulare :
 Sunt foarte răspândite în regnul vegetal fiind localizate în diferite organe
ale plantelor: scoarță , rizomi, rădăcini, frunze, fructe. 
 Sunt prezente la alge , mușchi și criptogame vasculare .
 Dintre familiile care conțin specii bogate în tanin menționam :
Rosaceae,Fabaceae, Polygonaceae,Erycaceae, Myrtaceae și altele .

 Conținutul substanțelor tanante în plante depinde de vârsta și faza de

dezvoltare , de locul de creștere , de condițiile climaterice a solului .
Proprietăți fizico-chimice :

 Taninurile, atât cele catehice cât și cele galice sunt substanțe solide, de regulă
amorfe, inodore, de culoare albă-brun (culoarea se intensifică cu cât greutatea
moleculară este mai mare), au un gust astringent (care dispare cu creșterea
gradului de polimerizare).
Acțiuni farmacologice

 Acțiune astringentă ( coagularea proteinelor – albuminelor ) , antiinflamatoare ,

hemostatică, antiseptică
 Intern : în patologiile tractului gastro-intestinal- diaree , stomacale, crampe
abdominale , enterocolite,
 - în anfecțiuni renale , cistite ,
 - ca antidot în intoxicații cu alcaloizi și alte substanțe ,
 În infectii intestinale , renale ,
 În anemie , bronșite , faringite , hemoragii , analgezice
 Extern : în tratamentul combustiilor – suprafețe mici , hematurii , stomatite ,
hemoroizi
 Diminuează sensibilitatea doloră ( analgezic )
Acțiuni farmacologice , grad de
toxicitate
 Taninurile catechine/condensate acționează ca vitamina P , atribuindu-li-se
proprietăți anticancerigene ( polifenoli ) .
 Acțiunea constrictoare a vaselor sanguine , limitează secreția și duce la
micșorarea procesului de inflamație ( antiinflamatoare)
 După gradul de toxicitate , de menționat că taninurile hidrolizabile s-au
dovedit a fi mai toxice decât cele nehidrolizabile
 Precipită oxalatul de calciu monohidrat din sânge sub formă de oxalat de
calciu insolubil , și duce la micșorarea cuagulării sângelui .
Întrebuințări :

 Sub formă de decoct ca astringent și hemostatic , ca

antidot la intoxicări , inclusiv cu alcaloizi ,ca materie
primă pentru extragerea acidului tanic – Tanninum
 Utilizarea majoră – ca sursă principală de tanin 50-60%
Plante și PV cu conținut de substanțe tanante

 Oțetar –Rhus coriaria

 F. Anacardiaceae
 PV. Rhus coriariae folia
 Întrebuințări : Remediu astringent la bolile acute și
cronice ale intestinului
 Se folosește taninul în procesele inflamatorii ale cavității
bucale , faringelui , laringelui sub formă de clătiri și
badijonare , la arsuri , ulcere ,fisuri etc.
 Scumpie – Cotinus coggygria
 F.Anacardiaceae
 PV. Cotini coggygriae folia
 Întrebuințări : ca remediu colagog
 Stejar – Quercus robur
 F.Fagaceae
 PV. Quercus cortex
 Întrebuințări : astringent , hemostatic și antidiareic .Sub formă de pulbere
fină se folosește pentru pudrarea plăgilor , mai ales în arsuri .
 Răculeț - Polygonum bistorta
 F.Polygonaceae
 PV.Bistortae rhizomata
 Întrebuințări : astringentă ,hemostatică , antiinflamatoare și
antiseptică.
 Se folosește în boli gastrointestinale , hemoragii uterine ,
hemoroizi .
 Sorbestrea – Sanguisorbea officinalis
 F.Rosaceae
 PV.Sangusorbae rhizomata te radices
 Întrebuințări : astringentă , hemostatică,
antiinflamatoare și antiseptică .
 Sclipeți – Potentilla erecta
 F. Rosaceae
 PV.Tormentillae rhizomata
 Întrebuințări : astringente și hemostatice , se
folosește in boli inflamatorii ale tractului gastro-
intestinal , dezinterie , hemoragii interne.
 Crăciunuță – Bergenia crassifolia
 F.Saxifragaceae
 PV.Bergeniae rhizomata
 Întrebuințări : intern la colite și enterocolite neinfecțioase , extern
sub formă de clătiri la stomatite , gingivite.
 Arin alb sau cenușiu –Alnus incana
 F.Betulaceae
 PV.Alni fructus
 Întrebuințări : Decoctul de conuri se folosește la colite și
enterite , are acțiune antidiareică.
 Afin – Vaccinium myrtillus
 F.Vacciniaceae
 PV. Vaccinii myrtillifructus te cornus
 Întrebuințări : posedă acțiune asemănătoare insulinei , de
aceea lăstarii de afin intră în compoziția speciei antidiabetice
Arfazetina.Astringent la diaree.Fructele de afin îmbunătățesc
vederea în amurg și noaptea .
 Mălin – Padus avium
 F.Rosaceae
 PV. Pruni padi fructus
 Întrebuințări : acțiune astringentă ,se întrebuințează ca
remediu antidiareic .
 Hamamelis- Hamamelis virginiana
 F.Hamamelidaceae
 PV. Hamamelidis folia
 Întrebuințări: se folosește ca astringent și hemostatic în
hemoragii interne și hemoroidale . În asociere cu alte pv. Se
utilizează în tratamentul varicelor .
 Cerențel – Geum urbanum
 F.Rosaceae
 PV.Gei rhizomata cum radicibus
 Întrebuințări :în tratamentul dispepsiilor , al
enteritelor de natură infecțioasă și al hemoragiilor
.Intră în componența speciilor medicinale antidiareice
și pentru gargară .