NICHITA STANESCU

Viata lui Nichita Stanescu - cronologie / biografie

Nascut:31 martie 1933 Ploiesti

Decedat:13 decembrie 1983 Bucuresti

Familia:

Tata: Nicolae H. Stanescu - nascut la 19 aprilie 1908. In linia paterna, Nichita

Stanescu se trage dintr-o solida familie de mici mestesugari si comercianti romani,
la origine tarani prahoveni veniti in Ploiesti pe la inceputului secolului
nouasprazece.

Mama: Tatiana Cereaciuchin - nascuta la 16 februarie 1910, la Voronej, intr-o

familie de conditie nobila din partile Donetului, refugiata apoi in Romania. Se muta
la Ploiesti unde va intalni pe Nicolae Stanescu. Tinerii se vor casatorii la 6
decembrie 1931.
Educatie:
1944 - 1952: Liceul "Sf. Petru si Pavel", devenit "I.L. Caragiale" din Ploiesti
1952 - 1957: Facultatea de filologie a Universitatii din Bucuresti.

Viața personala:
În 1952, s-a căsătorit cu Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărti după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și
eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului “O viziune a sentimentelor”. Ulterior, fiind
împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În
1982 se căsătorește cu Todorita (Dora) Tărâtă.
Activitatea Literara
Opera lui Nichita Stanescu se dezvaluie exegetilor ca un edificiu, ca un sistem ordonat in trepte, intre care pot fi urmarite
treceri, metamorfoze, reluari de teme care ii confera aspectul unei structuri complexe, dar si unitare. in esenta, se pot identifica
trei etape in evolutia lirismului stanescian.

I. Primele volume, Sensul iubirii (1960) si O viziune a sentimentelor (1964), reprezinta momentul liric initial de manifestare a
starii jubilatorii, a elanurilor adolescentine dominate de un lirism inca nediferentiat, de armonia sinelui cu lumea.

II. A doua etapa ocupa un spatiu amplu si reprezinta maturitatea creatoare, momentul lirismului filosofic, al ermetizarii
discursului, al scindarii dilematice a eului intre terestru si cosmic, absolut si relativ, material si spiritual prezentat de cele 11
Elegii.

III. A treia etapa va cauta sursa poeziei in formele poeticitatii, odata cu volumul “In dulcele stil classic”, cand versurile
traditionale, structurile clasice sunt asumate in discursul postmodern".
Prezentarea Volumului “Sensul Iubirii”(1960)

Universul este diafan, o poetica a translucidului se constituie treptat, prin sunete si lumini.
Motivul iesirii din somn, al rasaritului reprezinta nasterea intr-o noua dimensiune a materiei
(Mister de baiet). Copilaria, razboiul, marile teme ale istoriei, adolescenta, epicul sunt repere
ale primului volum.
Dimensiunea ludica, tonalitatea de romanta, apoi vagul simbolist, melancolia, starea
incantatorie se regasesc in poeziile inceputului, ce par imateriale, serafice.
 Ars poetica - Nichita Stănescu

Apoi
Îmi învăţam cuvintele să iubească
m-am luat pe mine însumi,
le arătam inima
m-am sprijinit de cele două maluri
şi nu mă lăsam până când silabele lor
ale fluviului,
nu începeau să bată.
ca să le-arăt un pod,
între cornul taurului şi iarba,
Le arătam arborii
între stelele negre ale luminii şi pământ,
şi pe cele care nu vroiau să foşnească
între tâmpla femeii şi tâmpla bărbatului,
le spânzuram fără milă, de ramuri.
lăsând cuvintele să circule peste mine,
ca nişte automobile de curse, ca nişte trenuri electrice,
Până la urmă, cuvintele
numai s-ajungă mai iute la destinaţie,
au trebuit să semene cu mine
numai ca să le-nvăţ cum se transportă lumea,
şi cu lumea.
de la ea însăşi,
la ea însăşi.
Se prefera temele filozofice, accentul cazand, totusi, pe tema creatiei, a
raportului dintre artist, opera de arta si public, tema timpului, a conditiei umane
si tema iubirii.(Îmi învăţam cuvintele să iubească;le arătam inima)

Din punct de vedere prozodic se respecta trasaturile neomodernismului:

organizarea astrofica, vers liber, ingambament si masura variabila.