Eficienta energetica

si mediul ambiant
Prof.dr.ing. Nicolae Golovanov

1
 Introducere
• Eficienţa energetică defineşte un concept care se
referă la preocupările pentru reducerea energiei
folosite pentru realizarea aceluiaşi produs, serviciu
sau proces.
• În cele mai multe cazuri, eficienţa energetică poate fi
cuantificată prin compararea consumurilor specifice
de energie, pentru acelaşi produs, serviciu sau proces,
realizate în aceleaşi condiţii.
• Reducerea acestora, fără a afecta calitatea
produsului, serviciului sau procesului, asigură
creşterea eficienţei energetice.

2
 Introducere
• Eficienta energetica este metoda cea mai
buna pentru reducerea poluarii mediului
ambiant;
• In principiu, poate fi evaluata prin kg CO2
care nu au fost emisi in atmosfera datorita
reducerii consumului de energie.
• Deşi nu este singurul element poluator,
dioxidul de carbon reprezintă un factor
important, care însoţeşte toate procesele
energetice.

3
 Introducere
Emisii de CO2 datorate Pe cap de
utilizării energiei, în locuitor,
milioane tone în tone
China 4,6 6028
SUA 19,1 5769
Rusia 1587 11,2
India 1324 1,2
Japonia1236 9,7
798 Germania 9,7
573 Canada 17,4
523 Marea Britanie 8,6
489 10,1 Valoarea medie globală pe cap de
Coreea de Sud
6,6 locuitor circa 2t.
466 Iran
438 Mexic 4,1
438 Italia 7,4
396 Australia 18,8
377 Indonezia 1,7
369 Franţa 5,8
358 Arabia Saudită 14,8
347 Brazilia 1,8

Mari producători de CO2 în domeniul energiei (2007)

4
 Introducere
• Ţările puternic industrializate au şi cele mai
mari emisii pe cap de locuitor, dar cele mai
mici emisii pe kWh produs.
• Ţările în curs de dezvoltare, datorită
tehnologilor neperformate au emisii ridicate
pentru fiecare kWh produs, dar emisii reduse
pe cap de locuitor.
• Modelul actual de dezvoltare nu este
sustenabil.
• Dacă ţările în curs de dezvoltare vor atinge
acelaşi nivel de emisii pe cap de locuitor ca în
ţările dezvoltate, planeta pământ poate ajunge
la colaps.
5
Introducere

6
 Eficienta energetica
• Iniţial, aceste preocupări au fost stimulate de
reducerea costurilor cu energia în costurile
totale ale produsului, serviciului sau procesului.
• În prezent, aspectele privind eficienţa
energetică, în procesele de extracţie, prelucrare,
transport, transformare şi, mai ales, utilizare
finală, sunt evaluate, în special, prin limitarea
efectelor consumului de energie asupra
mediului ambiant.
• În acest sens, este larg utilizat conceptul de
„negajoule” care se referă la energia
neconsumată datorită unei utilizări eficiente a
acesteia

7
 Eficienta energetica
W [TJ]
100106
80106
60106
40106
20106
0 1971 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
Creşterea consumului de energie primară şi variaţia energiei neconsumate prin eficienţa
energetică (negajouli):
negajouli; biomasă; energie electrică din surse regenerabile;
nuclear; gaz; petrol; cărbune.

8
 Eficienta energetica
• Deşi eficienţa energetică a crescut considerabil în
ultimii ani, UE isi propune să realizeze o reducere cu
cel puţin 20% a consumurilor specifice până în anul
2020.
• Acest lucru este justificat atat tehnic cat si economic,
ponderea principala revenind tarilor nou intrate in
UE.
• Cele mai importante economii de energie se
preconizeaza a fi in domeniul sectorul de clădiri
rezidenţiale (gospodării) şi comerciale (sectorul
terţiar), acolo unde potenţialul total estimat este, în
prezent, de aproximativ 27% şi, respectiv, 30%.

9
 Eficienta energetica
• Desigur ca o atentie deosebita va fi acordata
transporturilor auto, ca fiind cel mai ineficient
utilizator de energie.
• Atingerea acestor obiective necesită o schimbare de
fond în comportamentul energetic al utilizatorilor de
energie, astfel încât, folosind mai puţină energie, să
beneficiem de aceeaşi calitate a vieţii;
• Realizarea obiectivului de 20% până în anul 2020
necesita o creştere a eficienţei energetice cu 1,5% pe
an.

10
 Evaluarea eficientei energetice
• Monitorizarea consumurilor energetice pe baza unor
indicatori clari are o importanta deosebita in controlul
eficientei energetice;
• Cel mai simplu indicator de eficienta: randamentul ca
raport intre energia utila si energia intrata in proces;
• Consumul specific de energie - energia utilizata pentru
realizarea unei unitati fizice – este cel mai utilizat
indicator;
– Consum specific de combustibil (J/u. p.);
– Consum specific de energie termica (J/u. p.);
– Consum specific de energie electrica (J/u.p.);
– Valoarea costurilor energetice in realizarea unitatii produs;
– Ponderea costurilor energetice in costul total al unitatii produs.

11
 Evaluarea eficientei energetice
• Consum de energie pe locuitor
– Energie primara;
– Energie electrica;
• Eficienta conversiei si distributiei energiei;
• Raportul dintre productia de energie si rezervele de
energie (pe an);
• Intensitatea energetica:
– In industrie;
– In agricultura;
– In sectorul servicii;
– In transporturi

12
 Evaluarea eficientei energetice
• Din punct de vedere practic sunt utilizati
indicatori globali (kWh/1000 € PIB) sau
sectoriali (kWh/bunuri/servicii);
• Indicatorul intensitate energetică este larg
utilizat şi pentru evaluarea modului în care
este utilizată energia electrică, fiind definit ca
energia electrică (kWh) utilizată pentru
obţinerea unei unităţi monetare.
• Intensitatea energetică in Romania are valori
ridicate, ceea ce necesită adoptarea de măsuri
pentru reducerea consumurilor energetice.

13
Evaluarea eficientei energetice

GJ/1000 €
4 România
3,2
2,4
1,6
UE
0,8
0
2000 2001 2002 2003 2004
2005Variaţia intensitătii energetice.

14
 Eficienta energetica
• În principal, se consideră că există patru căi pentru creşterea
eficienţei energetice:
– limitarea aparitiei pe piata a unor produse cu eficienta
sub o valoare minima (etichetare energetica);
– informarea si constientizarea utilizatorilor;
– stimularea produselor eficiente energetic;
– progresul natural al societatii.
p
Standard de
eficienţa
energetică
b
a c
d

emin Eficienţa
energetică
15
 Eficienta energetica
kg CO2
500 70 €

400

300

200
26 €
100

0
Lămpi incandescente Lămpi compacte
Emisia de CO2 corespunzătoare energiei consumate şi costurile pe durata de viaţă a lămpilor cu
incandescenţă şi a lămpilor compacte.
Se consideră :
 lampa incandescentă: durata de viaţă 1000 ore ; puterea 80 W ; preţ de vânzare : 0,15 € ;
 lampa compactă : durata de viaţă 10000 ore, puterea 20 W ; preţ de vânzare : 10 € .
A fost luat în calcul un flux de 1500 lm şi 0,1 €/kWh.

16
 Bariere
BARIERE
în promovarea soluţiilor
eficiente energetic

TEHNICE ECONOMICE FINANCIARE INSTITUŢIONALE,

 lipsa echipamen-  preţuri ale  fonduri limitate MANAGERIALE
telor (inclusiv purtătorilor de pentru investiţii în  structura decizională
aparate de energie care nu economia de inadecvată la nivel local
măsurare); reflectă costurile; energie; sau naţional;
 lipsă de pregătire  sistem de control  lipsa unor faci-  lipsa legislaţiei şi a
şi experienţă în al preţurilor şi lităţi financiare şi reglementărilor pentru
domeniul neconsiderarea fiscale pentru eficienţa energetică;
gestiunii energetice costurilor marginale; investiţii în  lipsă standarde şi
a utilizatorilor;  deformarea economia de etichetare energetică;
 lipsă cadru participaţiei energiei energie;  necunoaşterea
adecvat pentru în preţul de cost al  alte priorităţi potenţialului de
cercetare şi produselor naţionale pentru conservare a energiei;
transfer tehnologic investiţii  lipsă consultanţă
energetice economică şi bancară;
 lipsă management
energetic în
întreprinderi

17
Exemple de solutii eficiente energetic
• inlocuirea iluminatului incandescent;
• dotarea tractiunii electrice urbane si interurbane cu
sisteme de reglare adaptiva a puterii absorbite;
• utilizarea sistemelor de reglare adaptiva a vitezei
motoarelor de actionare;
- sistemele electrice de actionare utilizeaza in prezent
circa 50% din productia de energie electrica;
- o cresterea a randamentului cu 2% la motoarele de
actionare si utilizarea sistemelor de alimentare a acestora
cu convertoare poate asigura reducerea cu circa 6,5% a
consumului de energie electrica, cu o reducere
corespunzatoare a poluarii mediului ambiant;
• utilizarea sistemelor moderne de alimentare cu energie
electrica a utilizatorilor urbani si rurali prin limitarea
circuitelor de joasa tensiune;
• imbunatatirea calitatii energiei electrice
18
Solutii de eficienta energetica

FC

I
Rp
M

a) b)
Realizarea proceselor de reglare cu rezistor a) şi
cu frecvenţă variabilă b).

19
 Solutii de eficienta energetica

A BC r A BC
p p
M CFV M
3~ 3~
f = (0 50) Hz
f = 50 Hz f = 50 Hz
a) b)

Reglarea debitului pompelor cu robinet a) şi cu viteză variabilă a

motorului de acţionare b).

20
Solutii de eficienta energetica
Portelectrod
Electrod

Bobină

Transformator

Sistem de
Redresor ridicare a
electrozilor
Metal
Filtru de topit Electrod de
armonice întoarcere
Cuptor cu arc electric alimentat cu tensiune continuă.

21
Solutii de eficienta energetica

E
E

K1 K2
M Fe

D
F
Sistem de recuperare a căldurii la cuptoare cu arc electric,
alimentate la tensiune continuă.

22
 Solutii eficiente energetic
• Noi tehnologii:
– Turnarea continua la cuptoarele cu arc electric;
– Cuptoare cu arc electric la tensiune continua;
– Cuptoare cu role in industria de ceramica fina;
– Mori de ciment cu separatoare de inalta eficienta;
• Modernizarea echipamente
– Masini de debitat cu jet de plasma;
– Compresoare si ventilatoare cu clasa energetica superioara;
– Instalatii de ardere eficienta;
– Linii de sudare automata in mediu controlat

23
 Solutii eficiente energetic
P [MW]
90

80

70

60

50

40

30

20 P [MW] cu SVC
10 P [MW] fără SVC

0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 t [min]

24
 Solutii de eficienta energetica
• Modernizarea procedeelor de preparare si ardere a
combustibililor solizi (cocs de petrol, carbune) in
industria cimentului;
cc (clincher) ce (ciment)
[MJ/t] [kWh/t]
3850 145

140

135
3750
130

3650 125

120
3550 115

110
2001 2002 2003 2004 2005 2006
3450
Variaţia consumurilor specifice de energie termică pentru producerea clincherului şi a
energiei electrice pentru producerea cimentului 25
consum specific clincher; consum specific ciment.
 Solutii de eficienta energetica
• Sisteme de conducere a proceselor
tehnologice cu calculatoare de proces;
• Sisteme SCADA pentru monitorizarea
consumurilor energetice pe fluxul de
fabricatie;
• Ridicarea nivelului profesional al
personalului

26
 Potential de economisire
Conform evaluarii UE:
• Locuinte: 27%;
• Cladiri comerciale: 30%;
• Transport: 26%;
• Industria usoara: 25%

Congelatoa Maşini de Plite

Anul Frigidere Uscătoare
re spălat vase electrice
1995 436 441 274 313 132
2000 380 378 235 251 123
Reducere 13% 14% 14% 20% 7%

27
 Potential de economisire
• Conform strategiei Nationale in domeniul Eficientei
energetice

28% 16%

2%

15%
39%
Industria prelucratoare
Sectorul rezidential
Transporturi
Servicii
Incalzire centralizata

28
 Obiective
• Industria metalurgica:
– Modernizarea cuptoarelor cu arc electric;
– Introducerea instalatiilor de turnare continua.
• Industria chimica si petrochimica
– Inchiderea instalatiilor vechi cu consumurilor energetice
ridicate (amoniac; acid sulfuric din pirita; soda caustica;
electroliza);
– Modernizarea instalatiilor de ingrasaminte chimice;
• Industria constructiilor de masini
– Inchiderea instalatiilor vechi cu consumurilor energetice
ridicate;
– Modernizarea si eficientizarea liniilor de turnare si forjare;

29
 Obiective
• Industria bunurilor de consum:
– Modernizarea instalatiilor mari consumatoare de energie
(materiale de constructii, industria sticlei);
– Recuperarea resurselor energetice secundare (sectorul lemn,
mobila);
– Promovarea tehnologiilor cu eficienta ridicata.
• Conversia combustibililor
– Extinderea utilizarii combustibililor solizi in industria
cimentului si industria prelucrarii lemnului;
– Folosirea slamului carbonifer la fabricarea caramizilor si
blocurilor ceramice
– Realizarea unor noi capacitati de productie fara utilizare de
hidrocarburi;
– Promovarea conceptului de cogenerare eficienta.

30
 Obiective
• Conservarea energiei
– Modernizarea instalatiilor pe tot fluxul de fabricatie;
– Informatizarea si monitorizarea proceselor de fabricatie;
– Generalizarea sistemelor de gestiune energetica;
– Cresterea ponderii folosirii deseurilor industriale combustibile.
• Masuri, mecanisme si cadru institutional pentru
stimularea utilizarii eficiente a energiei;
• Suport pentru transferul tehnologic ;
• Masuri legislative pentru cresterea performantelor
operatorilor economici;
• Monitorizarea stricta a amprentei de CO2 ;
• Ecologizarea tehnologiilor de fabricatie.

31
 Concluzii
• Conform prognozei Comisiei Europene pentru
Energie şi transport, până în anul 2030 consumul de
energie electrică în Europa va creşte cu circa 60% , dar
emisiile de CO2 vor creşte doar cu 13,7% , în special
datorită cresterii eficientei energetice.
• Preocuparea pentru creşterea eficienţei în utilizarea
energiei va asigura atât creşterea cantităţii de bunuri
şi servicii la dispoziţie, dar şi o dezvoltare durabilă a
societăţii.
• Pentru Europa va însemna şi creşterea securităţii
energetice prin limitarea dependenţei de resursele
din afară.

32
 Concluzii
• Dezvoltarea durabilă urmăreşte
satisfacerea nevoilor prezentului, fără a
compromite posibilitatea generaţiilor
viitoare de a-şi satisface propriile nevoi
• Eficienţa măsurilor pentru reducerea
consumului de energie poate fi evaluată,
într-o primă aproximaţie, prin kg. CO2
evitat.
• Deşi nu este singurul element poluator,
dioxidul de carbon reprezintă un factor
important, care însoţeşte toate procesele
energetice.
33
 Concluzii
• În România, în prezent, există mari posibilităţi de
reducere a consumurilor energetice.
• De cele mai multe ori, informarea şi conştientizarea
specialiştilor are un rol important în determinarea
factorilor de decizie pentru efectuarea investiţiilor
necesare creşterii eficienţei energetice.
• Preocuparea pentru mediul ambiant şi pentru
utilizarea cu grijă a resurselor pentru a beneficia şi
generaţiile viitoare, reprezintă elementul definitoriu
în analiza problemelor legate de eficienţa energetică.

34
 Concluzii
• Economia de energie este cea mai ieftina resursa,
usor de obtinut si nepoluanta in comparatie cu
resursele de combustibili fosili sau energii
regenerabile.
• Dezvoltarea durabila nu se poate realiza fara
cresterea eficientei energetice.
• Cresterea eficientei energetice necesita utilizarea
unor noi tehnologii si concepte, ceea ce implica
prezenta unui personal cu calificare si organizare
superioara.
• Dezvoltarea continua a tehnologiilor existente si
aparitia noilor tehnologii necesita o pregatire
continua a specialistilor .

35
Va multumesc
pentru atentie

36