Metabolism proteic

II
- Enzime proteice -

1
 Metabolism proteic II
- Enzime proteice -

1. Enzime plasmatice funcţionale (proteine

intrinseci)

2. Enzime plasmatice nefuncţionale (proteine

extrinseci)
a) enzime excreto-secretorii
b) enzime celulare

2
 Proteinele cu rol enzimatic
1. Enzime plasmatice funcţionale (proteine intrinseci) -
enzime sintetizate (în majoritate) de către ficat, cu rol activ în
plasmă.

Exemple:
- colinesteraza serică;
- lipoproteinlipaza;
- lecitincolesterolaciltransferaza;
- factorii de coagulare;
- factorii fibrinolizei;
- ceruloplasmina.

• Într-o afectare hepatică (insuficienţă hepatică) activitatea

plasmatică a acestor enzime este scăzută.
• Exemplu: activitatea plasmatică a pseudocolinesterazei scade
paralel cu gradul insuficienţei hepatice.
3
Proteinele cu rol enzimatic

2. Enzime plasmatice nefuncţionale

(proteine extrinseci)

a)enzime excreto-secretorii
b)enzime celulare

4
 Proteinele cu rol enzimatic
a)Enzime excreto - secretorii
• Enzimele excreto-secretorii sunt sintetizate la nivelul
unui organ (ex. – pancreas) şi îşi desfăşoară
activitatea la distanţă (ex. – în lumenul tubului
digestiv).

• Exemple:
- amilaza pancreatică;
- lipaza pancreatică;
- tripsina;
- pepsinogenul;
- bilirubina.
5
 Proteinele cu rol enzimatic
a) Enzime excreto – secretorii

Creşterea activităţii plasmatice enzimatice se intalneste in urmatoarele afecţiuni

pancreatice:

• Afecţiuni de tip inflamator - prin creşterea permeabilităţii membranelor

celulare.

• afecţiuni de tip necrotic (pancreatită necrotică, fibroză pancreatică,

pancreatită cronică, neoplasm de pancreas) - prin liza celulară.

• afecţiuni de tip obstructiv (obstrucţia canalelor pancreatice prin litiază,

neoplazie, parazitoză, compresiuni diverse etc.) – prin creşterea presiunii în
canalele respective, cu deversarea enzimelor la polul vascular, cu creşterea
nivelului lor plasmatic.
6
 Proteinele cu rol enzimatic
a) Enzime excreto – secretorii

Amilaza:
- valori normale: 25-100 UI/l;
- crește la 3-6 ore de la debutul clinic al bolii (apariţia durerii),
putând crește până la 30-40 de ori peste valoarea normală;
- ajunge la un maxim la 24 de ore, până la de 10 ori valoarea
normală
- revine la normal dupa aproximativ 5 zile
- Surse nepancreatice de amilaza: glande salivare, plaman,
trompe uterine, chiste ovariene, tumori intestin subtire;
- dozarea izoenzimelor :
–Amilaza serica totala: <100 UI/l
–Amilaza pancreatica: 13-53 UI/l
–Amilaza salivara – <43 UI/l. 7
 Proteinele cu rol enzimatic
Lipaza:
Valori normale: 20-160 UI/l
- crește la 3-6 ore cu maxim la 24 ore
- ramane crescuta o perioada mai indelungata decat
amilaza (7-10 zile)
- este mai utilă pentru diagnosticul pancreatitei acute, având
specificitate mai mare pentru pancreas decât amilaza.
Creşterile amilazemiei și lipazemiei sunt paralele și se
asociază cu creşterea nivelului urinar al enzimelor.
Nivelurile crescute persistente peste 3 săptămâni reflectă
prezența de complicații (pseudochist) sau neoplasm
pancreatic.
Amilaza crescuta cu lipaza normala poate reprezenta un
indiciu pentru macroamilazemie 8
 Proteinele cu rol enzimatic
Alte afecţiuni cu creştere a nivelului de enzime pancreatice:

- ulcer gastric penetrant în pancreas;

- administrare de substanţe care determină spasm al sfincterului Oddi
(ex: opiacee, steroizi, fenilbutazonă);
- după efectuarea de manevre instrumentale (ex: gastroscopie, ERCP);
- tulburările eliminării renale a amilazei pancreatice: macroamilazemia;
- afecţiuni renale diverse, cu scăderea filtrării glomerulare;
- infarct mezenteric;
- ocluzie intestinală;
- sarcină extrauterină ruptă;
9
 Proteinele cu rol enzimatic
Algoritm de investigare nivelelor crescute de amilaza si lipaza
AMILAZA > 2 x N

>5xN <5xN

<2xN >2xN

10
Proteinele cu rol enzimatic
Bilirubina rezultă din

1. degradarea hemoglobinei eritrocitare →

2. Fe şi biliverdină →
3. bilirubină indirectă sub acţiunea biliverdin reductazei →
4. legată de albumină până la nivel hepatic ( liposolubilă) →
5. preluată de către hepatocit prin ligandină sau proteina Y →
6. glucuronoconjugare (mono sau bi) →

7. excretată activ (ATP necesitant) prin polul biliar al hepatocitului →

8. degradată la urobilinogen în intestin
→ se absoarbe și se elimină renal ca urobilină
→ nu se absoarbe și se degradează până la stercobilină.
11
 Proteinele cu rol enzimatic

Valorile peste 1,2 mg/dl în plasmă sunt considerate patologice

– sindrom icteric

Icter prehepatic :
• Bi  - crescută;
• BT> 6 mg/dl (103 mmol/ L);
• raportul Bd/ BT < 0,33 la o valoare a BT > 3 mg/dl;
• urobilină crescută (N = 0-5 mg/24h);
• stercobilină crescută (N = 50-300 mg/24h);
• BLB urinară absentă (BLB urinară este Bc; Bi este legată
de albumină şi nu se ultrafiltrează).

12
 Proteinele cu rol enzimatic

Icter hepatic : 
• Bc, Bi, BT, şi BD (delta) crescute > 50%;
• BD (bilirubina delta) sau biliportina
- complex ireversibil intre Bd si albumina
- nu este excretata de rinichi.
- are t1/2 similar cu albumina – ramane detectabila in ser si la 2-3
saptamani dupa indepartarea cauzei
• 10% < BD < 50% din BT sugerează o cauză hepatică citomegalovirus,
atrezie biliară, infectare cu virus hepatic;
• stercobilină scăzută (prin reducerea funcţiei excretorii hepatice);
• BLB urinară absentă/prezentă în funcţie de care fracţiune de BLB
predomină – cea indirectă respectiv cea directă. 13
Proteinele cu rol enzimatic

Icter posthepatic :

• creşteri ale BT, Bc şi BD;

• stercobilină scăzută;  
• BLB urinară prezentă;
• urobilină scăzută.

14
 Proteinele cu rol enzimatic

• Valori crescute ale Bi:

- hemoliză, transfuzii;
- mioliză;
- siclemie;
- hematom în resorbţie;
- ciroză, insuficienţă hepatică;
- sepsis, cancer;
- icter Gilbert;
- icter Crigler - Najjar.

15
 Proteinele cu rol enzimatic

Valori crescute ale Bd

- obstrucţie biliară (calculi veziculari, calculi coledocieni,

stricturi, cancer, metastaze, hepatom, neoplasm pancreatic,
ampulom, colangiocarcinom, pancreatită);
- hepatită (virală, toxică, medicamentoasă);
- sepsis;
- nutriţie parenterală totală;
- ciroză (biliară primitivă, alcoolică);
- sdr. Dubin Johnson;
- sdr. Rotor;
- boala Wilson.
16
 Proteinele cu rol enzimatic
Valori crescute ale BT
- boli hepatice - căi biliare (hepatită, obstrucţie biliară, calculi
coledocieni, calculi veziculari, stricturi, atrezie, cancer (primar
sau metastaze);
- intervenţii chirurgicale;
- pancreatită;
- colestază;
- ciroză;
- ficat de stază;
- sepsis;
- medicamente (Halotan, contraceptive orale, Alopurinol,
antibiotice, steroizi, INH, Indometacin, Metildopa, sulfonamide,
Tolbutamida, Cloramfenicol, Clorpromazin);
- mononucleoza infecţioasă;
- insuficienţă hepatică;
- ictere ereditare (Gilbert). 17
 Proteinele cu rol enzimatic
b) Enzime celulare
• sunt sintetizate în celule, unde îndeplinesc un rol activ.
• ajung în plasmă prin distrucţie celulară (citoliză) şi prin
modificarea permeabilităţii membranei celulare.
• unele au specificitate pentru un anumit tip de ţesut, ne poate
orienta asupra sediului de organ al unei leziuni.
Exemple:
– oxidoreductaze;
– lacticdehidrogenaza (LDH);
– creatinkinaza (CK);
– glutamatdehidrogenaza (GLDH);
– transferaze (transaminaze AST, ALT);
– ornitincarbamiltransferaza (OCT);
– gammaglutamiltranspeptidaza ( γ-GT);
– leucinaminopeptidaza (LAP);
18
– fosfataze (acidă, alcalină).
 Proteinele cu rol enzimatic
Lactatdehidrogenaza (LDH)

• enzimă a glicolizei, care catalizează reacţia reversibilă piruvat-lactat;

• stabilește gradul de activitate a bolii în alveolita fibrozantă criptogenică și în
alveolita alergică extrinsecă;
• marker al hemolizei;
• rol de indicator retroactiv al IMA.

Structura activă a moleculei LDH este un tetramer format din două tipuri de lanţuri
polipeptidice:
- tip H (heart - sintetizat predominant în miocard);
- tip M (muscle – sintetizat predominant în muşchiul scheletic şi ficat).

Din combinaţia celor două tipuri de lanţuri sub forma unui tetramer, pot rezulta cinci
tipuri de izoenzime:
• 4 lanţuri de tip H, izoenzima notată LDH1;
• 3 lanţuri de tip H şi 1 lanţ de tip M, izoenzima notată LDH2;
• 2 lanţuri de tip H şi 2 lanţuri de tip M, izoenzima notată LDH3;
• 1 lanţ de tip H şi 3 lanţuri de tipM, izoenzima notată LDH4;
• 4 lanţuri de tip M, izoenzima notată LDH5. 19
 Proteinele cu rol enzimatic
Creşterea LDH poate apare în:
• Afecțiuni cardiace - LDH total, LDH1 şi LDH2 crescute, predominant
prin LDH1;

• Afecțiuni hematologice - LDH total, LDH1 şi LDH2 crescute (LDH1 cu

valoare mai mică decât în afectările cardiace);

• Afecțiuni hepatice - LDH total, LDH4 şi LDH5 crescute, cu un raport

ALT/LDH ≥ 1,5 în hepatita acută;

• afecţiuni ale musculaturii scheletice (miopatii) - LDH total, LDH5

crescute;

• neoplazii, leucemii;

• stări de şoc – creşteri atât ale LDH total cât şi a tuturor formelor
izomere.
20
 Proteinele cu rol enzimatic
• Infarct miocardic acut - creşterea izoenzimei LDH1 la 8-12
de ore de la debutul infarctului cu maxim la 3-6 zile. Într-o
evoluţie obişnuită a infarctului valoarea LDH se
normalizează în 7-12 zile.

• Raportul LDH1/LDH2 peste 0,75 are specificitate şi

sensibilitate de peste 90% pentru necroza miocardică.

• Raportul LDH total/LDH1:

- sub 1,3 în infarct miocardic acut
- peste 1,64 în afecţiuni hepatice.

• Valori normale LDH total: 120-240 UI/l.

• Valori normale LDH1 sau hidroxibutiratdehidrogenaza
(HBDH): 70-130 UI/l. 21
 Proteinele cu rol enzimatic
Creatinkinaza serică

Creatinfosfokinaza serică CK este o enzimă dimer cu trei

forme moleculare - izoenzime în funcţie de combinaţia
celor 2 tipuri de lanţuri M (muscle) şi B (brain):

Creşterea activitãţii plasmatice a izoenzimei CK-MB apare în:

– infarct miocardic acut;
– miocardite;
– angioplastii;
– traumatisme musculare;
– nivelul seric al CK-MB creşte în primele 2-3 ore de la
debutul infarctului şi atinge un maxim la 12-36 de ore;
22
– valoare normalã CK-MB: < 10 UI/l.
 Proteinele cu rol enzimatic
Creatinkinaza serică

Creşterea activitãţii plasmatice a izoenzimei CK-MM apare în:

• distrofia muscularã progresivã;
• traumatisme musculare;
• injecţii intramusculare;
• biopsii musculare;
• post-operator.
Creşterea activitãţii plasmatice a izoenzimei CK-BB apare în:
• leziuni ale sistemului nervos central (edem cerebral,
accident vascular cerebral, traumatisme cranio-cerebrale,
tumori cerebrale);
• anestezie generală;
• intoxicaţii cu somnifere;
• electroşoc. 23
 Proteinele cu rol enzimatic

Tropomiozina

- Proteina musculara cu rol inhibitor asupra contractiei

Valori crescute:

- consum de alcool, cocaina

- miocardite, miozite
- IMA
- ischemie miocardica
- traumatisme musculare
24
 Proteinele cu rol enzimatic
Troponina
- 3 tipuri: I, T, C
- Mediaza interactiunea intre actina si miozina

Indicatii:
- diagnosticul IMA
- diagnosticul infarctelor subacute si al microinfarctelor
- monitorizarea tratamentului IMA
- traumatisme cardiace

Troponina I < 0,1μg/l

- Ramane crescuta mai mult timp decat CKMB si are specificitate mai mare
pentru leziunile cardiace

Valori crescute:
– BCI, angina instabila
– IMA – creste in 2-8 ore, maximum la 12-24 ore, scade dupa 5-10 zile
– Leziuni musculare striate
– Tahicardii
– Contuzii miocardice
– By-pass coronarian 25
– Angioplastie coronariana
 Proteinele cu rol enzimatic
Troponina T

- Valori normale < 0,1 μg/l

- Leaga troponina de tropomiozina
- Mai putin specifica in IMA decat troponina I
- Se elibereaza mai rapid in circulatie – 1 ora, cu valori elocvente la 3-4
ore, ramane crescuta pana la 14 zile)

Valori crescute:
- Angina instabila
- IMA (creste in 1 ora, maximum in 12-24 ore, scade dupa 6-8, pana la 14
zile)
- Contuzii miocardice
- Miocardita
26
- Leziuni secundare by-passului coronarian sau angioplastiei percutane
 Proteinele cu rol enzimatic
Alanin-amino-transaminaza (ALT) denumita si
Glutamat-piruvat-transaminaza (GPT).
• Enzimă serică, dar poate fi prezentă şi în diferite ţesuturi
(musculatura scheletică, ficat şi cord).

• Rol : catalizează transferul unei grupari amino de la alanina la α-

cetoglutarat, produşii acestei reacţii de transaminare reversibilă fiind:
alanina + α cetoglutarat = piruvat + glutamat

• Valoare normală: 7-50 UI/l.

• Creşterea activităţii plasmatice a GPT (ALT) este întâlnită în afecţiuni

de tip inflamator şi în cele de tip necrotic. Această creştere are o
importanţă deosebită în diagnosticul hepatitei virale acute, în special
în formele anicterice.

• Evoluează în paralel cu AST (GOT), cu valori mai mari în obezitate27și

valori mai mici în ischemii (miocardice, cerebrale, renale etc)
 Proteinele cu rol enzimatic
Creşteri patologice moderate ale ALT (GPT) pot apare în:
– hepatită cronică;
– ciroză hepatică;
– ficat de stază;
– miopatii;
– mononucleoză;
– ischemii renale.
Creşteri patologice marcate ale ALT (GPT) pot apare în:
– hepatita acută virală;
– necroză hepatică.

Raportul normal GOT/GPT = 1,3.

– Raport GOT/GPT crescut sugerează afecţiune cardiacă.
– Raport GOT/GPT scăzut sugerează afecţiune hepatică.

Un nivel crescut sangvin al transaminazei ALT (GPT) oferă o gamă largă

de posibile cauze, aceasta poate fi însă micşorată prin corelarea cu
măsuratori ale altor enzime (Ex. - fosfataza alcalină în afecţiuni 28
de
căi biliare, CK în miopatii)
 Proteinele cu rol enzimatic
Aspartat-amino-transaminaza (AST) denumita si
glutamat-oxalacetat-transaminaza (GOT).
• Rol: conversia aspartatului şi a acidului α-cetoglutaric în oxaloacetat
şi în glutamat.

• GOT- ul are doua izoenzime ce prezintă similaritate crescută:

- GOT1 izoenzima citozolică - în cea mai mare parte în globulele roşii şi
inimă.
- GOT2 prezentă în cea mai mare parte în ficat.

• Localizare: atât în citoplasmă (60%), cât şi în mitocondrie (40%). Din

acest motiv creşterea activităţii ei plasmatice poate sugera un proces
de necroză.

• Este utilizată în diagnosticul infarctului acut de miocard, împreună cu

CK-MB şi alţi produşi de necroză.
29
• Valoare normală: 7- 40 UI/l.
 Proteinele cu rol enzimatic
Creşteri patologice moderate ale AST pot apare în:
– afecţiuni hepatice cronice;
– boli ale musculaturii striate;
– anemii hemolitice;
– traumatisme şi stări post-chirurgicale.

Creşteri patologice marcate ale AST pot apare în:

– infarct miocardic acut;
– hepatită virală acută;
– necroză hepatică.

Valorile crescute ale GOT şi GPT nu înseamnă aşadar automat o afectare

hepatică, evaluarea trebuie facută de în contextul tuturor analizelor şi
manifestărilor bolii.

Nivelul transaminazelor nu este legat direct de prognosticul bolii – în

hepatita A, transaminazele pot fi mult crescute, dar această boala
are de obicei o evoluţie bună. Pacienţii cu hepatită C au nivele
moderat crescute ale transaminazelor dar boala duce deseori 30la
hepatită cronică şi la ciroză hepatică.