Moştenirea

grupelor
sangvine
Tartacovschi Dimitri
 Moştenirea grupei
sangvine
Moştenirea grupei sangvine la om se caracterizează printr-o complexitate
deosebită. Cercetările tipurilor
antigenice au relevat existenţa diferitor sisteme de grupe sangvine, în
controlul cărora sunt implicate peste
60 de grupe de gene. Unul dintre cele mai importante sisteme de
clasificare a grupelor sangvine la om este sistemul ABO. Acest sistem se
bazează pe prezenţa sau absenţa antigenelor A şi B pe suprafaţa
eritrocitelor şi a anticorpilor α şi β în serul sangvin. Persoana care are în
sânge fie unul, fie ambii anticorpi nu poate primi sânge care conţine
antigenele corespunzătoare, deoarece se va produce aglutinarea
globulelor roşii. În sistemul eritrocitar ABO există trei alele: A (A1, A2),
B şi O. Primele două alele sunt dominante, iar a treia este recesivă.
 Sistemul ABO
În limitele sistemului ABO sunt patru grupe
sangvine: I(O),
II(A), III(B), IV(AB). Fiecare dintre aceste fenotipuri
se deosebeşte prin
specificul proteinei antigene din eritrocite şi
anticorpii din plasma sangvină.
 Fenotipul I(O) este condiţionat de lipsa în
eritrocite a antigenelor A şi B şi prezenţa în serul
sangvin a anticorpilor α şi β.
 Grupa II(A) se caracterizează prin prezenţa
eritrocitelor cu antigena A şi a serului sangvin cu
anticorpul β.
 Grupa III(B) se caracterizează prin eritrocite cu
antigena B şi serul sangvin cu anticorpul α.
 Grupa IV(AB) este condiţionată de prezenţa în
eritrocite a antigenelor A şi B şi lipsa în serul
sangvin a anticorpilor α şi β.
 Codominanţa
Cînd alelele A şi B realizează o constituţie genetică AB, se
manifestă codominanţa. Codominarea are loc şi în cazul
moştenirii grupei de sânge după sistemul MN, descoperit în anul
1927. Acest sistem este determinat de două alele M şi N,
localizate într-un locus din cromozomul 4. Antigenele codificate
de aceste alele sunt glicoproteine. Ambele alele codominează, de
aceea există oameni cu genotipul MM, NN şi MN. Printre
europeni, genotipul MM este prezent la circa 36% din populaţie,
genotipul NN – la 16%, iar genotipul MN – la 48%. Datorită
transmiterii sistematice a alelelor codominante, sistemul MN se
aplică pe scară largă la determinarea paternităţii.
 Fenotipul lui Bombay

În unele cazuri, moștenirea grupelor de sange poate fi explicată

prin interacţiunea genelor de tipul epistaziei. Acest caz
poarta numele de ,,fenotipul lui Bombay”. El a fost descris
la femeia care a moștenit de la mamă alela B. S-a constatat
ca actiunea alelei B este reprimată de alela recesivă h, care,
în stare homozigotă(hh), exercită o actiune epistatică.
Aceeași alelă recesivă în stare homozigotă(hh) influențează
și expresivă alelei 0. In acest caz se evidențiază fenotipuri
noi- si anume fenotipul Bombay.
 Grupa de sânge Bombay
Oamenii care au grupa de sânge Bombay
pot accepta sânge doar de la altă
persoană care are grupa de sânge
Bombay, și nu de la cineva care este O, A,
B sau de tip AB. Se estimează că au
această grupă aproximativ 1 din 10.000 de
indieni și 1 dintr-un milion de persoane în
Europa.
Fenotipul Bombay (Oh) se
caracterizează prin absența
antigenelor A, B și H din
celulele roșii.

Grupa de sânge Bombay a fost

descoperită în anul 1952 în Bombay,
India de către Dr. Y.M. Bhende.
 Sistemul Rh

Sistemul Rh trebuie să fie luat în considerare la transfuzia

de sânge. Dacă persoanei Rh–i se transfuzează sânge Rhœ,
În plasma sangvină a receptorului se sintetizează anticorpi
specifici anti-Rh. Drept urmare, la o nouă transfuzie de
sânge Rhœ pot surveni accidente grave, deoarece
anticorpul anti-Rh provoacă aglutinarea şi hemoliza
eritrocitelor din sângele Rhœ transfuzat. Un fenomen
similar se produce şi în cazul incompatibilităţii
fetomaterne. Astfel, dacă mama e cu Rh–, iar fătul – cu
Rhœ, antigenii acestuia străbat placenta, ajung în circuitul
sangvin matern, unde produc anticorpi. Aceşti anticorpi,
formaţi în sângele mamei Rh–, la o nouă sarcină Rhœ, pot
provoca boala hemolitică la nou-născut.
SFÂRŞIT