I. P.

Colegiul de Medicină Ungheni

Științele medicale
în Roma Antică

Studiu individual la disciplina: ”Istoria medicinei”

A elaborat: Popa Dana, gr. AM-42

A coordonat: Doina Budac
Scurt istoric
Roma Antică a fost un oraș-
stat a că rui istorie se întinde
în perioada de timp
cuprinsă între 753 î.
Hr. și 476 d.Hr.
Ea a dominat Europa de
Vest și întreaga arie în
jurul Mă rii Mediterane, prin
cuceriri și asimilare, însă , în Grecia Antică , o civilizație
final, a cedat în care a inspirat mult cultura
fața invaziilor barbarilor din Romei Antice.
secolul 5, marcâ nd, astfel,
declinul Imperiului Roman
și începutul Evului Mediu.
 În primii ani ai
Chiar dacă
Imperiului Roman
descoperirile
nu existau persoane
Romanii au inventat romane nu au fost în
care să fi avut
numeroase domeniul medicinei
o profesie
instrumente pure, igiena proastă
medicală  separată .
chirurgicale cum ar a oamenilor a fost o
Se credea că fiecare
fi: forcepsul, sursă constantă de
persoană care era
scalpelul, speculum, boală așa încâ t orice
capul unei case știa
acul chirurgical. Ei îmbună tă țire în
suficient de multe
au fost pionierii să nă tatea publică ar
despre ierburi și
chirurgiei cataractei. fi avut o influenta
medicină pentru a
majora asupra
trata bolile din casa
societă ții.
sa.
Odată cu extinderea Imperiului
Roman în Grecia, mulți doctori
greci au venit în Italia și la
Roma. Unii dintre aceștia erau
prizonieri de război și ar fi fost
cumpă rați de către romani
bogați pentru a lucra în casele
lor, devenind indivizi valoroși
pentru casele respective.
Se știe că o parte dintre acești
doctori și-au cumpărat
libertatea și și-au
deschis propriile cabinete în
Roma. După anul 200 Î.Hr., mai
mulți doctori greci au venit la
Roma dar succesul lor pe seama
romanilor a atras o anumită
neîncredere.
Romanii credeau cu tă rie în ideea că  o minte
să nă toasă  era la fel de importantă ca un corp să nă tos.

În același timp, ei credeau că boala are o cauză

naturală și că să nă tatea proastă putea fi cauzată de
apă contaminată sau apa menajeră .
Romanii au fost primii care au introdus
un program de să nă tate publică  pentru toată
lumea nu doar pentru cei bogați. Ei au început să
dreneze mlaștinile pentru a putea scă pa de
țâ nțarii purtă tori de malarie.
 Igiena personală era și
ea foarte importantă în
Ei credeau cu tă rie că un viața de zi cu zi
soldat ră nit s-ar fi iar faimoasele lor bă i au
recuperat mult mai jucat un rol important.
repede într-un mediu Bă ile erau folosite de
igienic. toată lumea indiferent
de bogă ție.

Casele romane și stră zile Dar întrucâ t hâ rtie

aveau toalete. Ș apte râuri igienică nu exista pe
au fost fă cute să treacă atunci, în locul să u era
prin canalizarea orașului folosit un burete fixat
pentru a ajuta la pe vâ rful unui bă ț
cură țarea mizeriei. numit tersorium.
Aelius Galenus sau Claudius Galenus din
Pergam

(n. 129 - d. 200 sau 216) medic și filosof a fost ultimul

mare medic al Antichită ții.

Considerat unul dintre

fondatorii anatomie și farmacoologie, a avut o influență
timp de peste un mileniu asupra
medicii ebraice, creștine și musulmane.
Încep ând d e la 20 de ani,
Galen s-a
În 148  (sau 1 49), Galenu s
timp d e 4 an i își oferă
părăsește Pergam pentru a
serviciile l a templul lui
nă scut în
stud ia
Esculap din Pergam,
la Smyrn a, Corint și Alexandri
ca therapeutes ("asistent",
Pergam.
a pen tru următorii 1 2 ani.
"asociat").

În 15
7 se
reînt
oarce
în
oraș
ul
natal,
unde
lucre
ază
3-4
ani
ca
medi
c al
unei
școli
de
gladi
atori.
În
aceas
tă
perio
adă ,
avâ n
d de-
a
face
cu
tot
felul
de
ră ni
și
trau
me
(pe
care
le
num
ește f
erest
re
către
trup)
,
acum
uleaz
ăo
boga
tă
expe
rienț
ă.
Aici scrie
Prestigiul foarte
său crește și, mult,
drept
În 162 se
urmare, consulul Flavius
ține cursuri și își
Boethius îl face cunoscut la curtea
expune
imperială șicunoștințele de
mută la Roma.Galen devine medicul
împăratului Marcus Aurelius.
anatomie.

În 1
66,
Gale
nus
se
mai
înto
arce
pen
tru
o
peri
oad
ă la
Per
gam
,
urm
â nd
ca
în 1
69 s
ă se
înto
arcă
în
capi
tala
Imp
eriu
l
Ro
man
,
und
e va
locu
i
pân
ă la
sfâ r
șitul
vieți
i.
Cum însă disecția cadavrelor era interzisă de legile romane,
pentru studiul anatomic, el utilizează diverse animale (porci,
maimuțe etc.).

Opera omnia, disecție de un porc. 

Ajuns la maturitate, datorită reputației câ știgate, i se
permitea să efectueze testă ri pe animale vii (vivisecții)
sau pe cadavre (disecții).

Printre obiectivele Unul din animalele

urmă rite, putem folosite cu
enumera: studiul predilecție era
mă duvei spină rii și a macacul (Macaca
funcționă rii rinichilor. sylvanus, o
maimuță specifică
Gibraltarului).
 Printre
descoperiril
e sale,
putem
enumera:

A
A observat
demonstrat
că  turbarea 
că  urina se A observat poate fi A dovedit că
formează A identificat faptul
A descoperit transmisă prin artere
în rinichi, nu corect 7 din că  tuberculo
valvulele ini prin și vene
în vezica cei 12 nervi za este o
mii. intermediul  circulă  sâ ng
urinară , cranieni. boală
câ inilor. e, nu aer.
cum se contagioasă .
credea pâ nă
atunci.
Galenus a fost unul dintre
precursorii medicinei și farmacologiei moderne.

Galen a efectuat mai multe operații îndră znețe, cum ar fi

asupra ochiului și creierului, operații ce vor fi reluate abia în
zilele noastre, deci două milenii mai tâ rziu!

Astfel, în cazul cataractei, el introducea, în

spatele cristalinului, un fel de seringă, pe care o retră gea
ușor pentru a îndepă rta opacitatea acestuia. Cea mai mică
eroare ar fi condus la orbirea pacientului.
 El recomandă tutror medicilor să
Galenus a fost unul dintre promotorii
practice disecția, atâ t ca modalitate de a
metodei experimentale în cadrul
face noi descoperiri, câ t și în vederea
investigației medicale.
îmbună tă țirii abilită ților chirurgicale.

Totuși, ră mâ ne tributar teoriei celor Le considera influențate de cele patru

patru umori: sâ nge, bilă , limfă și splină . elemente: aer, pă mâ nt, foc, apă .

Omul ar avea patru temperamente, iar

boala ar fi cauzată de dezechilibrul celor
patru.
 Galenus ne-a lă sat cel puțin 500 de texte.

Deși o parte
19 15
din operele
tratate, a comentar
sale au fost
83 de că ror 45 tratate 19 ii asupra
distruse, au fragmente;
tratate; paternita apocrife; lui
mai ră mas
te nu este Hippocra
peste
sigură ; te.
secole:


 Aceste lucră ri au fost pă strate și îngrijite de intelectuali
creștini (Constantin Africanul, secolul al XI-lea),
musulmani (cum ar fi Averroes, secolul al XII-lea) sau
evrei.

 A scris de asemenea despre propriile sale că rți în care
ară ta cum operele sale pot fi distinse de opere false
publicate de alții sub numele să u (pseudepigrapha).
 Printre contribuțiile majore ale lui Galen la medicină s-a numă rat
munca sa asupra sistemului circulator . El a fost primul care a
recunoscut că există diferențe distincte între sâ ngele venos (întunecat)
și cel arterial (luminos).

Galen credea că sâ ngele venos va fi generat în ficat, de unde a fost

distribuit și consumat de toate organele corpului.

Galen a crezut, de asemenea, în existența unui grup de vase de sâ nge pe

care l-a numit rete mirabile în sinusul carotidian.

Ambele teorii ale circulației sâ ngelui s-au dovedit mai tâ rziu ca fiind
incorecte.
 În lucrarea sa
”De motu Galen a
musculorum”, clarificat
Galen a anatomia
explicat traheei și a
diferența fost primul
dintre nervii care a
Modul cum astă zi
motori și cei demonstrat că
medicii iau pulsul
senzoriali , a laringele
face parte din
discutat generează
practica medicală a
conceptul de vocea. Într-un
lui Claudius Galenus.
tonus experiment,
muscular și a Galen a folosit
explicat burduf pentru
diferența a umfla
dintre plă mâ nii unui
agoniști și animal mort.
antagoniști.
Rețetele sale, într-o formă ușor modificată , sunt încă folosite astă zi și se numesc „preparate galenice”
- medicamente fabricate prin procesarea materiilor prime din plante sau animale și extragerea
principiilor active din aceasta.

Preparatele galenice includ tincturi, extracte, liniment, siropuri, apă , ulei,

alcooli, să punuri, tencuieli, tencuieli de muștar.

Galen a dezvoltat o formulare a produselor cosmetice pentru cremă rece, care

este încă în uz, care constă în ulei esențial, ceară și apă de trandafir.
 Ș colii medicale din Alexandria înființate Galen au fost stabilite ca autoritate
recunoscută , și o selecție de tratatele sale au format programa oficială pentru
studiu medical.