Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de Tudor Vladimirescu
Clasa a XI-a
Profesor:Știrschi Olga
Obiectivele lecției:
O1 – să determine forţele motrice ale mişcării lui Tudor
Vladimirescu utilizând manualul;
O2 – să enumere cauzele şi consecinţele răscoalei de la 1821,
utilizând informaţia din manual;
O3 –să plaseze pe axa cronologică principalele evenimente ale
mişcării lui Tudor Vladimirescu;
O4 - să identifice obiectivele mișcării lui T.Vladimirescu
analizând Proclamația de la Padeș;
O5- să determine principalele prevederi ale mișcării cu
ajutorul informației din ,,Cererile norodului
românesc;
O6 –să caracterizeze personajul istoric Tudor Vladimirescu,
studiind informaţii suplimentare;
Completați razele soarelui cu termeni pe
care îi asociați cu noțiunea ,,Revoluție”
Revoluție
Introducere în subiectul lecției
Revoluția de la 1821,condusă de
T.Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele
care au marcat începutul procesului de
renaștere națională a României.Revoluța a avut
cauze naționale,economice și sociale și deși a
fost în cele din urmă înfrântă,a adus în atenția
cancelariilor marilor puteri europene situația
din Principatele Dunărene și a determinat
Imperiul Otoman să pună capăt domniilor
fanariote.
Sarcina I
Identificați cu ajutorul manualulul
forțele motrice ale mișcării.
Forțe motrice ale mișcării:
Țărani
Orășenii
liberi
Boieri
Panduri
pământeni
Sarcina II
Identificați cauzele și consecințele
Răscoalei din 1821 analizând
informația propusă.
Plasați răspunsurile în tabel (anexa1)
Anexa 1
Cauze Consecințe
1..................... 1..........................
2..................... 2..........................
3..................... 3..........................
4..................... Răscoala lui 4..........................
5..................... T.Vladimirescu din 5..........................
1821
Cauzele Răscoalei din 1821
Economice:
economie de tip feudal;
slabă dotare tehnică, fiscalitate excesivă;
populaţie urbană, aproape inexistentă
(1,22%)
Sociale:
situaţia grea a ţăranilor clăcaşi, obligaţi să
îndeplinească nartul;
lipsa acută de pământ pentru majoritatea
ţăranilor;
existenţa scutelnicilor agravează situaţia
funcţiilor;
tributul şi rechiziţiile impuse de turci;
monopolul asupra vitelor şi cerealelor.
Urmări:
sunt numiţi, în cele două ţări, domni dintre
boierii pământeni;
ele rămân sub ocupaţie turcească până în
1822.
Sarcina IV
Plasați pe axa cronologică principalele
momente ale răscoalei,cercetând
textul din manual.
Țelurile Răscoalei au fost
consemnate în actele:
Proclamatia de la Pades
(23 ianuarie 1821)
Cererile norodului
romanesc
(22 februarie 1821)
Sarcina V
Lucrul în grup:
Grupul I – Proclamaţia de la Padeş
Grupul II – Cererile norodului românesc
Grupul III – Rolul istoric a lui Tudor
Vladimirescu
Proclamația de la Padeș 23 ianuarie 1821 –
fragment
„Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o pravilă nu oprește pe om a
întâmpina răul cu rău! Șarpele când îți iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți
aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui. Dar pe balaurii care
ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericești, cât și cele politicești, până când
să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniți dar, fraților, cu toții,
cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine!
Veichiul lui Dumnezău, prea puternicul nostru împărat, voește ca noi, ca niște credincioși ai
lui, să trăim bine. Dar nu ne lasă răul ce ni-l pun peste cap căpeteniile noastre!
[...]Să să aleagă căpeteniile noastre cei care pot să fie buni. Aceia sunt ai noștri și cu noi
dinpreună vor lucra binele, precum ne sunt făgăduiți.
Nu vă leneviți, ci siliți dă veniți în grabă cu toții; care veți avea arme, cu arme, iar care nu veți
avea arme, cu furci de fier și lănci; să vă faceți de grabă și să veniți unde veți auzi că se află
adunarea cea orânduită pentru binele și folosul a toată țara.
Și ce vă vor povățui mai marii Adunării aceia să urmați și unde vă vor chema ei acolo să
mergeți. Că ne ajunge, fraților, atâta vreme de când lacrămile de pe obrazele noastre nu s-au
uscat.
Și iar să știți că nimenea dintre noi nu este slobod [...], ca să să atingă măcar de un grǎunți,
de binele sau de casa vreunui neguțător, oroșan sau țăran sau de al vreunui lăcuitor, decât
numai binele și averile cele rău agonisite ale tiranilor boieri să să jertfească: însă al cărora nu
vor urma nouă - precum sunt făgăduiți - numai al acelora să să ia pentru folosul de obște!”
I grupă - Proclamaţia de la Padeş
Sarcina:
Sistematizați informațiile din „Proclamațiunea
,,Domnul Ţării să nu aducă cu înălţimea sa aicea în ţară mai mulţi boieri greci
decât patru, adică un postelnic mare şi un cămăraş şi un portar şi un grămatic
mare.
Din şase dăjdii, care s-au întocmit de către măria sa domnul Caragea, două să
lipsească cu totul, iar patru să rămâie după aceiaşi legătură socotindu-se pe trei
luni, una.
Toate dregătoriile Ţării, atât cele politiceşti, cât şi cele bisericeşti, de la cea
mare până la cea mai mică, să nu să mai orânduiască prin dare de bani, pentru
ca să poată lipsi jafurile din ţară.
Ţara să fie volnică a-ş face şi a ţinea patru mii de ostaşi panduri cu căpeteniile
lor şi două sute arnăuţi, scutiţi de toate dările, şi cu leafă uşoară, a cărora leafă
să economisească din veniturile mănăstirilor.
Toate lefile streinilor să lipsească cu totul.
Prăvilniceasca Condică a domnului Caragea să lipsească cu totul, nefiind făcută
cu voinţa a tot norodul; iar a domnului Ipsilant să rămâie bună şi să urmeze.”
II grupă - Cererile norodului românesc
Sarcina:
Sistematizați informațiile din „Cerințele